Cuventul, februarie 1929 (Anul 5, nr. 1358-1385)
1929-02-01 / nr. 1358
CAMERA Şedinta de la 30 ianuarie 1929 Şedinţa se deschide la orele 4 sub preşedinţia d-lui St Cicio Pop. Pe banca ministeriala d-nii D. R. Ioaniţescu, G. Mironescu, N. N. Costăchescu, Voicu Niţescu, general Aievra, Sever Dan.f.. La desbateri asista şi d. Wolson, ministrul Statelor Unite la Bucureşti. .. acela oferit de ceilalţi furnizori pe cale de licitaţiei (D. Iuliu Maniu ia loc pe banca ministerială). D. ministru COSTACHESCU răspunde că a fost sezizat odată cu neregulile de la liceu şi de la alte 2 şcoli din Tg. Mureş, ceea ce dă acestui oraş o tristă celebritate. Declară că va întrona ordinea. Chestiunea ataşaţilor de presă tru creearea posturilor de ataşaţi de presă, a detaşat două persoane din serviciul central al ministerului, care să ocupe aceste locuri, până când mijloacele materiale vor îngădui reorganizarea serviciului ataşaţilor din presă. La detaşarea celor două de mai sus, s-a ţinut seama de faptul că ambii cunosc limba ţărilor unde au fost detaşaţi. Iugoslavia şi Olanda Cât priveşte ziarul unguresc, autorizaţia de intrare, în ţară, este de resortul ministerului de interne. D. PAMFIL ŞEICARU, în replică se declară nemulţumit cu răspunsul d-lui ministru, întrucât buna voinţa celor trimişi ca ataşaţi de presă nu poate înlocui pregătirea profesională, pe care n’o poate avea decât un ziarist profesionist. Cere fixarea unei zi de interpelare. „ D. C. GONGOPOL se asociază la interpelare. D. AL. VAIDA VOEVOD, ministru de interne, cu privire la cazul ziarului «Az Est», declară că d-sa a dat autorizaţie de intrare în ţară şi va lua măsurile necesare. Comunicăril ! D. AUREL NECHITOVICI întreabă pe d-nii miniştri de agricultură Şi lucrări publice, dacă au cunoştinţă de felul cum se face exploatarea pădurei Vijniţa, al cărei proprietar aduce reale pagube statului şi satenilor din împrejurimi. D. M. GIUVARA (lib.) se asociată La întrebarea d-lui Nichitovici. D. ILIE DOBRIAN (maj.) descrie sistemul de intimidare întrebuinţat de liberali faţă de învăţători. Consiliul disciplinar era de cele D. PAMFIL ŞEICARU, cere lămuriri d-lui ministru de externe asupra ultimilor numiri de ataşaţi de presă, care au fost numiţi în persoana unor oameni de treabă, dar fără nici o pregătire ziaristică. Mai departe, face cunoscut d-lui ministru de externe, cazul ziarului budapestean, «Az Est», care propagă agitaţie printre minoritari. D. ministru G. G. MIRONESCU, arată că neavând deocamdată mii mai multe ori un instrument poli-j loace materiale înscrise în buget pen Ll _ A __1., î li ____________ ----, 1 Adic în mâna ministerului. Citează cazuri concrete din jud. Dolj, arătând că, în general, în timp de un an, au fost pedepsiţi 1000 învăţători, distrugându-le astfel cariera, prin pedepse cu nimic justificate. Cere actualuilui ministru al instrucţiunii, să repare nedreptăţile, prin revizuirea proceselor. D. N. N. COSTACHESCU, ministru de instrucţie, arată că ministerul primeşte zilnic, numeroase cereri de revizuire a acestor nedreptăţi. Faţă de marele număr al acestor cereri, s’a hotărât instituirea unei comisiuni speciale, care să se ocupe cu cercetarea acestor cereri, în spiritul legii. D. ILIE DOBRIAN, se declară mulţumit cu acest răspuns. D. JELERIU (maj.) spune că la divizia 8-a din Cernăuţi, s’au dat unele furnituri fără licitaţie, călcându-se astfel legea contabilităţii. Ceilalţi ofertanţi au fost îndepărtaţi şi aprovizionarea s-a făcut cu un preţ mult mai ridicat decât de Ratificarea pactului Kellog , Intrându-se în ordinea de zi, d. raportor MOROIANU, dă citire proeetului de lege, pentru ratificarea pactului Kellogg. Cuvântarea d-lui ministru G. G. Mironescu Luând cuvântul, d. ministru de externe face istoricul pactului Kellogg, creat de necesitatea ca omenirea să fie ferită de un nou război de proporţii catastrofale ale celui abea încheiat. Spune că ideea pactului a avut’o d. Kellogg (apl.) deşi el a fost formulat într’o altă formă de către d. Aristide Briand. Pactul de neagresiune tinde la înlăturarea războiului dintre conflicturile internaţionale, care, de azi înnainte, vor fi soluţionate pe cale de reciprocă înţelegere. România, a aderat la pact în ziua de 4 Septembrie 1928, convinsă că astfel, va contribui şi pe această cale la menţinerea păcei, de care se leagă prosperarea omenirei. Cere votarea pactului de neagresiune (aplauze îndelungate). Socialiştii şi Pactul Kellog g. LOTAR RADACEANU (socialst): Pactul Kellogg este prima lege depusă în această seziune, pe care partidul socialist-democrat înţelege s’o voteze. Cu acest pact se dovedeşte că năteuinţele socialiste pentru înlăturarea războiului ca instrument de politică naţională, nu mai este o simplă utopie. Afirmaţia care altădată apărea o îndrăzneală, astăzi este o realitate plină de învăţăminte. Dar, să nu ne facem iluzii. Partidul social-democrat, nu pune prea mare bază pe sinceritatea pactului, care nu este în definitiv decât o declaraţie platonică. Să nu se uite că, înainte de 1914, Europa era legată de tratate solemne, care însă s’au dovedit simple petece de hârtie. însăşi rezervele făcute de statele aderente, dovedeşte că pactul Kellogg nu poate avea o influenţă prea mare şi în sprijinul acestei afirmaţii, stă faptul că însăşi America, a pornit de curând război, împotriva statelor din sud şi oricândstatele protectoare vor face războae de pedepsire coloniilor. Totuşi pactul Kellogg reprezintă un progres în tendinţa de mai bine a omenirei. Şi pentru ca pactul să fie o realitate, e nevoe ca statele să fie obligate, în caz de conflicte, la un arbitraj internaţional iar sancţiunile ce vor fi dictate de acest tribunal de arbitraj să fie cu adevărat aplicate. Dar, mai presus de toate, pactul va fi valabil, numai când omenirea va fi pusă pe bazele unui porgram socialist, singurul în stare să înfrăţească. Vorbind de atitudinea Rusiei faţă de pact, crede că guvernul sovietic nu poate avea o atitudine ipocrită, căci n’ar fi în interesulsău. România însă, trebue să aibă faţă de Rusia sovietică o politică de menţinere a păcii, căci România nu poate exista decât prin menţinerea păcii. Partidul socialist-democrat va vota pactul, dar nu va înceta campania sa de răspândire a ideilor pacifice. Declaraţia partidului liberal Declaraţia partidului poporului D. I. G. DUCA, în numele parti-1 care şi-au legat numele de această dului liberal declară că va vota a-1 operă de umanitate, deziunea României la pactul de neagresiune. De altfel, acest lucru e firesc, căci pe deasupra tuturor certurilor de partid, stă ţara românească (aplauze la majoritate). Tratatele de pace încheiate de România cu vecinii, sunt tratate de pace, nu de agresiune. Aminteşte că primul suveran care a făcut vizită oficială Ligei Naţiunilor, a fost Regele Ferdinand, care a stabilit astfel dorinţa sinceră de pace a României. Partidul liberal, spune d. I. G. Duca, a dovedit politica sa de pace prin semnarea pactelor de neagresiune cu Franţa şi Polonia. Raporturile cu Rusia Vorbind de politica faţă de Rusia spune că, în nenumărate rânduri România a propus Rusiei un pact de neagresiune. Relevând afirmaţiile deputatului socialist d. Lotar Rădăceanu, că înapoia României mai sunt şi alte interese, d. Duca protestează şi spune că niciodată România n’a fost instrumentul nici al Franţei şi nici al Angliei, aşa cum s’a afirmat. Niciodată, România n’a servit interesele de agresivitate ale cuiva. România, n’a servit decât opera de pace, conform înaltelor ei interese. Astfel fiind, convins că pactul Kellogg va contribui la închegarea şi mai durabilă a păcii, salut acest pact şi pe d-nui Briand şi Kellogg D. O. GOGA, în numele partidului poporului, citeşte o declaraţie prin care declară că votează pactul. D. FISCHER, în numele clubului parlamentar sionist, aderă la pact. D. POHOAŢA (lupist) citeşte o declaraţie prin care, partidul lupist aderă la pact. Punându-se la vot luarea în consideraţie a pactului, se votează cu unanimitate. Procedându-se la votul cu bile, adeziunea României la Pactul Kellogg, este votat în unanimitate. La orele 5.45, deputaţii intră în secţiuni. Şedinţa viitoare azi la orele 8 d. a. -oooxxxooo- Arestarea şefului poliţiei criminale din Leningrad Kovno 30. (Telegr. particulară).— După cum se telegrafiază din Moscova, primul procuror Krilenko a ordonat arestarea şefului poliţiei criminale din Leningrad Petruschas. Lui Petruschak i se impută nereguli In serviciu. ‘ r------oooxx xooo CUVÂNTUL. Erl, cu prilejul patronului semi-mele ministerului de culte, a arătat narului «Central» din Capitală, a fost sărbătorit de Petre Gârboviceanu, care, după o activitate de 41 de ani pe ogorul şcoalei şi al bisericei, s’a retras la pensie. Au participat la această sărbătorire: P. S. S. Patriarhul Miron, d-nii I. G. Duca, dr. C. Angelescu, Gr. Trancu-Iaşi, St. Bradişteanu, R. Franasovici, Cezar Papacostea, Chiriţescu, Pr. Partenie, Ştefan Ioan, Şt. Popescu, arhimandritul Scriban, etc., etc. După ce s’a oficiat o liturghie în capela seminarului, s’au rostit mai multe cuvântări. PR. PARTENIE, directorul seminarului, a spus că cele patru decenii de activitate a d-lui Gârboviceanu constituese un record, căci sărbătoritul a purtat pe umerii lui răspunderi din cele mai mari. Ca director de şcoală normală şi ca profesor d. Gârboviceanu a dat ţării o falangă de luminători ai satelor, iar ca profesor la seminar a infiltrat în sufletul elevilor săi dragostea pentru frumosul moral. Ca deputat, senator, membru al consiliului general de instrucţie, secretar general la instrucţie şi administrator al Casei Bisericei, a adus nepreţuite servicii şcoalei şi altarelor strămoşeşti, rodnica activitate a sărbătoritului pe timpul cât a fost conducătorul Casei Bisericei. D. DR. C. ANGELESCU, fost ministru al instrucţiunii, a adus omagiu fostului său colaborator care a adus mari servicii şcoalei şi bisericei neamului. D. C. ENÎITESCU a relevat contribuţia d-luî P. Gârboviceanu în legislaţia şcolară. D. L G. DUCA, fost ministru, a spus că se asociază la omagiile aduse sărbătoritului şi a exprimat prinosul său de recunoştinţă pentru munca pricepută şi devotată penrre sărbătoritul a depus-o în timpul neutralităţii şi în vremea războiului. D. Gârboviceanu poate fi mândru şi fericit de această activitate a sa. Mândru pentru că poate vedea rezultatele muncii lui pe ogorul şcoalei şi al bisericei şi fericit că încruce activitatea într’o Românie întregită. Biserica este împodobită cu coroana patriarhului, iar şcoala a ajuns la o strălucire pe car’o n’o avea acum 40 de ani. Mai vorbesc d-nii I. Popescu-Pasărea, Ştefan Ioan, Valaori, Muşeteescu şi d-na Alexandrina Cantacuzino. D. P. GÂRBOVICEANU a mulţumit pentru cinstea ce i s’a făcut. Face apoi un istoric al învăţământului nostru evidenţiind progresele realizate în decursul celor 40 de ani cât a fost în slujba şcoalei. D-sa a anunţat că din puţinul adunat în viaţă lasă câte 50 mii lei pentru şcoala şi biserică din satul său natal, iar biblioteca sa o donează şcoalei normale din Capitală şi seminarului «Central». A urmat apoi o agapă la care au toastat: Pr. Partenie pentru I. P. S. S. Patriarhul Miron şi d-nii Şt. Erp şi Constant Georgescu pentru d. Gârboviceanu. I. P. S. S Patriarhul Miron a închinat pentru părintele Partenie. Cuvântul Patriarhului P. S. S. PATRIARHUL MIRON a amintit vremea dinaintea războiului când a cunoscut pe d. Gârboviceanu ca administrator al Casei Bisericei. Pe atunci, sărbătoritul se interesa îndeaproape de soarta bisericei de peste munţi cu convingerea că numai prin biserică se putea păstra unitatea neamului. Năzuinţele de atunci sunt astăzi fapte împlinite. Petre Gârboviceanu a fost unul dintre aceia despre care se poate spune că a pus o parte din sufletul lui la ridicarea noului edificiu al Patriei mărite. D. ST. BRADIŞTEANU, în nu . ITA DELEO&TIEI PERINEI a municipiului Un control la laptăria comunală. — Subvenţia Primăriei la Teatrul Naţional. Cererea lui Herz respinsă, să cunoaştem dacă această sumă se foloseşte în scopuri de educaţie morală. D. DR. GHEORGHIAN spune că dacă incidentul dintre ministerul de instrucţiune publică şi Teatrul Naţional nu se termină printr’un aranjament serios în reprezentarea pieselor la Teatrul Naţional, astfel ca elevii de şcoală să se poată folosi de prima noastră scenă de ducaţie morală, sunt de părere ca subvenţia primăriei să fie retrasă şi să i se dea o destinaţie de binefacere. Vom aştepta rezultatul conflictului, ca să vedem ce hotărâre vom lua. Delegaţiunea a respins cererea de împrejmuire a terenului din faţa proprietatei Herz situată în calea Victoriei. Concesiunea acordată d-lui Herz pentru o porţiune de teren din calea Victoriei, a fost retrasă şi proprietarul obligat să rămâie în vechea linie de aliniere a stradei. După ce se mai discută chestiuni de ordin edilitar, şedinţa se ridică la ora 1 d. a. D. ANIBAL TEODORESCU, cu privire la acuzaţiunile aduse, lăptăriei comunale, spune că s’ar fi vândut lapte de o calitate inferioară şi că se fac abuzuri. Cere să se pue la dispoziţia d-sale, actele administraţiei acestei lăptării pentru a cerceta situaţia. D-sa spune că nu poate să planeze asupra administraţiei lăptăriei comunale acuzaţiuni atât de grave. , 1 D. COLONEL SEINESCU este de părere că nu mai este timp pentru o cercetare, deoarece dizolvarea nu va întârzia prea mult a pâinei, s’a întrunit ori la ora D. Ambal Teodorescu întreabă apoi cine a dat autorizări pentru comerţul ambulant de zaharicale şi ciocolată, oprite prin regulament. Acest comerţ a înflorit din nou, şi prezintă un permanent pericol pentru sănătatea publicului. D. NICULESCU-RITZ declară că va da chiar azi actele pe care le cere d. Anibal Teodorescu. Cât priveşte numirea unui consilier comunal, în postul de director general al lăptăriei comunale, primăria nu are nimic de ascuns. Lăptăria comunală fiind societate comercializată, a fosit angajat ca director d. dr. Ilie Rădulescu, care a dat dovadă de o muncă rodnică. D. BOLINTINEANU, consilier comunal și delegat în consiliul administrativ al lăptăriei, explică de ce a fost angajat d. dr. Iiie Rădulescu. CONFLICTUL INTRE MINISTERUL DE INSTRUCŢIE SI TEATRUL NATIONAL D. ANIBAL TEODORESCU, comunică delegaţiei, conflictul intervenit între Teatrul Naţional şi ministerul de instrucţie publică, prin hotărârea luată ca să oprească intrarea elevilor de şcoală, la spectacolele care se reprezintă pe scena Teatruluii Naţional. Cum primăria subvenţionează această instituţie cu suma de un milion şi jumătate pe an, trebue Membrii delegaţiunei permanente a Municipiului Capitalei, s’au întrunit ori la ora 11 a. m. în şedinţă publică sub preşidenţia d-lui G. Gheorghian, primarul municipiului, asistat de d. S. Roban, secretarul general. PARCELAREA TERENULUI DIN STR. BERZEI In urma relaţiunilor date de d. ing. Sfinţescu, directorul casei lucrărilor oraşului, delegaţiunea a aprobat cererea de parcelare a terenului din str. Berzei 2 4, cu obligaţiunea, de a executa lucrările edilitare, după planurile întocmite de primăria sectorului III (albastru). CHESTIA LAPTARIEI COMUNALE Preţul pâinei nu s’a urcat Comisiunea pentru stabilirea pre-6, la primăria Municipiului, pentru a se discuta maximalizarea franzeler. Au luat cuvântul d-nii colonel Şeinescu, ajutor de primar, d. Mihai Berceanu şi Temistocle Alexandrescu, care au arătat că faţă de ostenirea grâului şi a transportului, trebue să se facă o normalizare a vânzărei pâinei. Până în prezent sunt maximalizate numai două categorii de pâine, rămânând jimbla şi franzela la liberă vânzare. Cum jimbla se fabrică în greutate de 600 grame şi se vinde cu lei 11, d. colonel Marin Seinescu, a opinat ca brutarii să fie obligaţi să fabrice jimbla în greutate de 1 kgr. şi să o vândă cu preţul de 14 lei. D. SEVER HERDAN, a dat explicaţiuni asupra costului fabricărei jimblei şi franzelei, arătând că cheltuelile fiind aproape 15,60 lei la greutatea de 1 kgr. preţul de vânzare trebue menţinut aşa cum se prevede în ordonanţa viitoare. D. dr. Gheorghian, luând în consideraţie doleanţele brutarilor a amânat hotărârea pentru şedinţa care va avea loc în ziua de 1 Martie. Până la această dată, ordonanţa actuală rămâne în vigoare. VOCEA DRAGOSTEI Mare roman de actualitate Gereţi poimâine gratis prima şi a doua fascicolă tuturor vânzătorilor de ziare. Teatru TRIANON Cinema BANII L’ARGENT cu BRIGITTA HELM IN PREGĂTIRE: BANII L’EAU ou NIL AGHIOTANTUL ȚARULUI cu IVAN MOSJOUKINE SIMFONIA DUREREI ^^usUr^LÎă. No. 34, apărut astăzi, conţine: Coverta colorată: COPIII PICTORULUI IN GROTA ALBASTRĂ DE LÂNGĂ NEAPOLE, de E. Poynter. Tablou colorat: JUSTIŢIA, de W. Saaliger. Amintiri despre Leonard, de V. Maximilian. O aventură a lui Leonard. Ecranul nostru: Cu aparatul de luat vederi în Africa Centrală. Curierul nostru. Din grădina Evei. Dar femeile? de Lucrezzia Kar. Destinaţie greşită. Fidgi de păpădie. Pentru gospodinele noastre. Jocurile noastre etc. Cu ilustraţiuni de actualitate ţipă- I ni 7 OU rite In offset, 24 pagini I CONDAMNAREA UNUI FALIT FRAUDULOS Secţia IIX-a a trib. Ilfov, în compiectul d-lor judecători V. Şerbănescu şi Sc. Costinescu şi cu concluziile d-lui procuror Ionel Petrescu, a condamnat la o lună închisoare corecţională pe comerciantul Herman Bercovici, din şoseaua Crângaşi 24, pentru delictul de bancrută frauduloasă. ARESTAREA UNEI EXCROACE DE judecător de instrucţie Alex. Minculescu, de la cap. 4, a emis mandat de arestare împotriva Suzanei. Hermaus, zisă contesa Calmischi, zisă d-na comandor Stilei, pentru delictul de înşelăciune. A înşelat pe mecanicul Ebner de la institutul medico-legal dându-se prietenă cu conducătorul acestui institut. CERERE DE LIBERARE D. jude-instructor al cabinetului 5 a admis liberarea pe o cauţiuune de 100.000 lei a lui Şt. Sârbu, implicat în fraudele de la soc. de asigurare «Generala». Escrocherii la depozitele de aprovizionare a Basarabiei CHISINAU, 30. — Societatea Crucea Roşie din Tighina a înfiinţat un depozit pentru înfometaţi în comuna Mazâr. Preşedinte al secţiei era judecătorul Cuzin, In timpul alegerilor Cuzin fiind mutat în altă comună lăsând în locul său pe părintele Hârtie iar şef al depozitului pe notarul comunei C. Comănescu, care oferta comercianţilor din sat să le vândă cartofi, făină, zahăr, etc. Comercianţii au refuzat. Cazul a fost comunicat judelui Cuzin, care a făcut imediat o descindere la locuinţa notarului, unde în pivnița casei au găsit multe coloniale. Comănescu a fost arestat. Eri i-a fost confirmat mandatul la sect. II a trib. local. ------uoxxxoo—— Gherman Panica a fost eliberat CHIŞINĂU 30. — Judecătorul de instrucţie a pus în libertate pe Pântea, deşi erau concluzii de arestare. Parchetul a făcut apel contra acestui lucru, şi s’a hotărât să se judece apelul parchetului de către tribunal secţia II-a. ■fX.— - ----ooxxxno-----CAPITALA GRAV ACCIDENT DE AUTOMOBIL Constantin Storâo, în etate de 13 ani, din serviciul d-lui Grigorie Onoiu, proprietarul bodegei «Coroana», din calea Şerban Vodă 20, eşind din prăvălie în stradă a fost lovit de automobilul 10131, condus de şoferul Gh. Voicu. Storâo a fost lovit cu putere de aripa maşinei şi a căzut cu capul pe şina tranvaiului şi s’a ales cu fractura bazei craniului. In stare gravă a fost transportat la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internat. UN ALT ACCIDENT GRAV Astă noapte, un automobil care n’a putut fi identificat, fiindcă a dispărut în beznă, a călcat, în str. Ferentari pe un om de 30—35 ani, fracturându-i baza craniului. Nici identitatea victimei n’a putut fi stabilită, deoarece nu era în stare să vorbească și nu avea asupra sa nici un act. In stare muribundă a fost transportat la spitalul Brâncovenesc. Autorităţile poliţieneşti au întreprins cuvenitele cercetări. — ■ ooxxxoo...... . Beto lin năimi a Min Imii Un comunicat al Legiunei române «Legiunea Română», expusă din următoarele societăţi de foşti luptători— de toate gradele — pentru idealul naţional, şi anume: (U. O. H.) Uniunea Ofiţerilor de rezervă, Cercul Militar al Sub-Ofiţerilor de rezervă din România, Federaţia Generală a Demobizaţiilor, Legiunea Prahoveană a Ofiţerilor şi grade inferioare (U. O. R.) Uniunea Ofiţerilor de Rezervă, Secţia Braşov, Societatea Sub-Ofiţerilor pensionari General Praporgescu, societatea apărătorilor Patrei, Casa Voluntarilor Ardeleni din Siberia şi Societatea gradelor inferioare din Dorohoi, prin reprezentanţii lor legali, întuniţi în localul Legiunei Române, în seara zilei de 16 Ianuarie a. c., luând cunoştinţă de agitaţiile făcute prin presă, în numele foştilor luptători, de către D-l Dr. Virgiliu Serdaru, care agitaţiuni sunt puse la cale numai spre a folosi exclusiv persoanei D-lui Virgiliu Serdaru, zis şi Ştefănescu, exclus pe tmpur din F. I. D. A.. O., pentru incorectitudini băneşti şi exclus din Comitetul de recepţie al Congresului F. L D. A. C. din toamna trecută, a hotărât ca să îndrumeze pe toţi membrii Asociaţiilor cari fac parte din Legiunea Română, să rupă orice contact cu aşa zisă Uniunea Naţională a foştilor luptători, care este o înjghebare a numitului Domn şi care nefiind nici până astăzi persoană juridică, gestiunea ei nu prezintă nici o garanţie faţă de legile ţării. Totdeodată semnalăm opinei publice că nici o Secţie a Societăţei «Apărătorii Patriei», persoană juridică şi afiliată la Legiunea Română, nu face parte din înjghebarea D-lui Virgil Serdaru, după cum arată D-sa prin diferite comunicate, îndrumăm și sfătuim Pe toti camarazi foștii luptători ca în interesul lor sa se ferească de a intra în contact cu" Societatea D-lui Serdaru. " -V Lămuririle ministerului muncii Referitor la un articol apărut în «Brașoi-Lapek» din 19 Ianuarie crt., ministeml muncii ne roagă să publicăm următoarele lămuriri: Până la 1 Ianuarie 1929 în regiunea Sibiu nu au fost muncitori fără lucru. In cursul lunei Ianuarie crt. fabrica de ghete «Herma» din Sibiu a concediat un număr de muncitori pentru cari s’au şi organizat ajutoare în natură. Afirmaţiunea unui ziar din Sibiu că numărul celor fără de lucru a sporit cu una mie, nu corespunde adevărului. De asemenea zisul ziar mai afirmă că la fabrica de maşini Rieger s’au redus salariile muncitorilor cu 35 la sută, ceiace de asemenea nu corespunde adevărului, întrucât întreg conflictul nu a privit decât 8 lucrători. Un număr de 50 muncitori au făcut grevă de solidarizare cu acești 3 muncitori, în timp ce restul de 420 muncitori ai fabricei lucrează în liniște. Nici un fel de amendă nu a fost aplicată de patron muncitorilor. Concedierile în masă, de care vorbește ziarul în chestiune, sunt inexistente. Fabrica de piele din Sibiu nu a concediat nici un muncitor, iar în celelalte două conflicte* de care am vorbit mai sus, tratat!N ’vele sunt în curs. învăţământul agricol în slujba plugăriei. Conferinţa d-lui E. Petrini In prezenţa d-lui L Mihalache, ministrul agriculturei, Aurel Dobrescu, subsecretar de stat, a d-lor I. Cămărăşescu şi E. Lucasievici, foşti miniştri cât şi a unui mare număr de agronomi a continuat aseară seria conferinţelor organizate de Soc. Atonomilor. D. E. PETRINI directorul general al învăţământului agricol a vorbit despre «învăţământul agricol în slujba plugăriei». Tratând chestunea învăţământului agricol în România din punct de vedere al politicei noastre de Stat, conferenţiarul începe prin a face istoricul, arătând că evoluţia învăţământului a fost lentă datorit condiţiunilor social-economice nefavorabile din trecut. Expune situaţia învăţământului agricol de toate gradele în alte ţări şi scoate în evidenţă, prin interesante tablouri statistice, importanţa ce i s’a dat în trecut cât şi în prezent şi face comparaţia sacrificiilor făcute de alte State faţă de sumele destinate şcoalelor noastre de agricultură. In continuare d-l Petrini analizează rolul învăţământului agricol la noi. Şcoalele de agricultură trebuiesc în primul rând să facă educaţia profesională a agricultorilor, învăţământul agricol mai are misiunea să pregătească personalul didactic, precum şi conducătorii necesari diferitelor instituţii şi exploataţii particulare şi de stat, să producă oameni de ştiinţă şi tehnicieni atât de necesari pentru progresul agricol. Examinează în detaliu situaţia sătenilor în urma împroprietăririi şi arată că este o necesitate imperioasă social-economică, de ai lumina. Descrie situaţia şcoalelor inferioare de agricultură, şcoalelor de ucenici agricoli şi şcoalelor elementare, susţinând cât ele trebuiesc reorganizate în vederea noilor cerinţe. Concomitent însă cu reorganizarea învăţământului inferior agricol se pune problema învăţământului ambulant, de iarnă şi a învăţământului post-şcolar. Conferenţiarul insistă mai cu seamă asupra învăţământului ambulant, scoţând în evidenţă importanţa lui şi arată felul cum este organizat în alte ţări occidentale. Face o scurtă monografie a învăţământului casnic şi mediu şi trece apoi la examinarea situaţiunei şcolilor noastre superioare de agricultură, schiţând scopul lor şi ajungând la concluzia că trebuiesc reorganizate dându-lise toată importanţa cuvenită şi aşezându-le acolo unde trebuie. Se arată legătura ce ar trebui să existe între învăţământul superior şi viitoarea activitate a noului nostru institut de cercetări agronomice a cărui importanţă o scoate în relief. Aduce mulţumiri d-lui I. Mihalache, ministrul agriculturei, care prin sporul ce a acordat în buget, a dat cea mai mare atenţie învăţământului agricol. _j •v Urmează discuţii contradictorii la care iau cuvântul d-nii : V. Păsăreanu, T. Mândru, N. Dăscălescu, profesorii Popovici Soja şi Coenăcanu, dr. Marian şi profesor Martinovich , ij Constituirea consiliului judeţului Ilfov Constituirea consiliului judeţean de Ilfov va avea loc în ziua de Vineri 1 Februarie în localul prefecturii de judeţ. Va lua parte şi d. D. R. Ioaniţescu subsecretar de stat la ministerul de interne. . . (1 ■s - -ooxxxoo- Decisiunea comisiei centrale a timbrului Noul regim impozitar al Societăţilor comerciale Se creează o nouă societate pentru care se va plăti impozitele prevăzute de legea timbrului în cazul când o societate existentă suferă următoarele modificări esenţiale: 1. Când se schimbă tipul societăţei din civilă în comercială, din nume colectiv în societate în comandită simplă sau pe acţiuni sau în societate anonimă etc. 2. Când se schimbă complect obiectul societăţei sau i se adaugă unul nou, care nu poate fi considerat ca un accesoriu al celui dintâi. 3. Când într’o societate în nume colectiv sau în comandită se schimbă complect sau parţial persoanele care o compun sau li se adaugă altele noui. 4. Când o societate se prorogă sau se reconstitue după expirarea termenului fixat pentru durata ei 5. Când mai multe societăţi fuzionează între ele perzându-şi toată individualitatea. Dacă prin fuziune o societate absoarbe pe celelalte nu se creează o nouă societate în acest caz se vor aplica însă dispoziţiunile art. 15 § 7 din legea timbrului, percepându-se impozitul proporţional la capitalul societăţilor absorbite. 6. Când oricare ar fi modificările aduse părțile manifestă in mod neîndoios manțiunea de a creea o nouă societate ■ ■ I..—OQ -