Cuventul, februarie 1929 (Anul 5, nr. 1358-1385)

1929-02-01 / nr. 1358

CAMERA Şedinta de la 30 ianuarie 1929 Şedinţa se deschide la orele 4 sub preşedinţia d-lui St Cicio Pop. Pe banca ministeriala d-nii D. R. Ioaniţescu, G. Mironescu, N. N. Cos­­­tăchescu, Voicu Niţescu, general A­­ievra, Sever Dan.­f.. La desbateri asista şi d. Wolson, ministrul Statelor Unite la Bucu­reşti.­­ .. acela oferit de ceilalţi furnizori pe cale de licitaţiei (D. Iul­iu Maniu ia loc pe banca ministerială). D. ministru COSTACHESCU răs­punde că a fost sezizat odată cu ne­regulile de la liceu şi de la alte 2 şcoli din Tg. Mureş, ceea ce dă aces­tui oraş o tristă celebritate. Declară că va întrona ordinea. Chestiunea ataşaţilor de presă tru creearea posturilor de ataşaţi de presă, a detaşat două persoane din serviciul central al ministerului, care să ocupe aceste locuri, până când mijloacele materiale vor îngă­dui reorganizarea serviciului ataşa­ţilor din presă. La detaşarea celor două de mai sus, s-a ţinut seama de faptul că ambii cunosc limba ţărilor unde au fost detaşaţi. Iugoslavia şi Olanda Cât priveşte ziarul unguresc, autori­zaţia de intrare, în ţară, este de re­sortul ministerului de interne. D. PAMFIL ŞEICARU, în replică se declară nemulţumit cu răspunsul d-lui ministru, întrucât buna voin­ţa celor trimişi ca ataşaţi de presă nu poate înlocui pregătirea profe­sională, pe care n’o poate avea decât un ziarist profesionist. Cere fixarea unei zi de interpelare. „ D. C. GONGOPOL se asociază la interpelare. D. AL. VAIDA VOEVOD, minis­tru de interne, cu privire la cazul ziarului «Az Est», declară că d-sa a dat autorizaţie de intrare în ţară şi va lua măsurile necesare. Comunicări­l ! D. AUREL NECHITOVICI întrea­bă pe d-nii miniştri de agricultură Şi lucrări publice, dacă au cunoştin­ţă de felul cum se face exploatarea pădurei Vijniţa, al cărei proprietar aduce reale pagube statului şi sate­nilor din împrejurimi. D. M. GIUVARA (lib.) se asocia­tă La întrebarea d-lui Nichitovici. D. ILIE DOBRIAN (maj.) descrie sistemul de intimidare întrebuinţat de liberali faţă de învăţători. Consiliul disciplinar era de cele D. PAMFIL ŞEICARU, cere lămu­riri d-lui ministru de externe asu­pra ultimilor numiri de ataşaţi de presă, care au fost numiţi în per­soana unor oameni de treabă, dar fără nici o pregătire ziaristică. Mai departe, face cunoscut d-lui ministru de externe, cazul ziarului budapestean, «Az Est», care propagă agitaţie printre minoritari. D. ministru G. G. MIRONESCU, arată că neavând deocamdată mii mai multe ori un instrument poli-­j loace materiale înscrise în buget pen Ll _ A __1., î li ____________ ----, 1 A­dic în mâna ministerului. Citează cazuri concrete din jud. Dolj, arătând că, în general, în timp de un an, au fost pedepsiţi 1000 învăţători, distrugându-le ast­fel cariera, prin pedepse cu nimic justificate. Cere actualuilui ministru al ins­trucţiunii, să repare nedreptăţile, prin revizuirea proceselor. D. N. N. COSTACHESCU, minis­tru de instrucţie, arată că ministe­rul primeşte zilnic, numeroase ce­reri de revizuire a acestor ne­dreptăţi. Faţă de marele număr al acestor cereri, s’a hotărât instituirea unei comisiuni speciale, care să se ocu­pe cu cercetarea acestor cereri, în spiritul legii. D. ILIE DOBRIAN, se declară mulţumit cu acest răspuns. D. JELERIU (maj.) spune că la divizia 8-a din Cernăuţi, s’au dat unele furnituri fără licitaţie, căl­­cându-se astfel legea contabilită­ţii. Ceilalţi ofertanţi au fost înde­părtaţi şi aprovizionarea s-a făcut cu un preţ mult mai ridicat decât d­e Ratificarea pactului Kellog ,­ Intrându-se în ordinea de zi, d. ra­portor MOROIANU, dă citire pro­­eetului de lege, pentru ratificarea pactului Kellogg. Cuvântarea d-lui ministru G. G. Miron­escu Luând cuvântul, d. ministru de externe face istoricul pactului Kel­logg, creat de necesitatea ca omeni­rea să fie ferită de un nou război de proporţii­­ catastrofale ale celui abea încheiat. Spune că ideea pactului a avut’o d. Kellogg (apl.) deşi el a fost for­mulat într’o altă formă de către d. Aristide Briand. Pactul de neagresiune tinde la în­lăturarea războiului dintre conflic­­turile internaţionale, care, de azi în­­nainte, vor fi soluţionate pe cale de reciprocă înţelegere. România, a aderat la pact în ziua de 4 Septembrie 1928, convinsă că astfel, va contribui şi pe această ca­le la menţinerea păcei, de care se leagă prosperarea omenirei. Cere votarea pactului de neagre­siune (aplauze îndelungate). Socialiştii şi Pactul Kel­log­ g. LOTAR RADACEANU (socia­­lst): Pactul Kellogg este prima lege depusă în această seziune, pe care partidul socialist-democrat înţelege s’o voteze. Cu a­cest­ pact se dovedeşte că nă­­teuinţele socialiste pentru înlătura­rea războiului ca instrument de po­litică naţională, nu mai este o sim­plă utopie. Afirmaţia care altădată apărea o îndrăzneală, astăzi este o realitate plină de învăţăminte.­­ Dar, să nu ne facem iluzii. Parti­dul social-democrat, nu pune prea mare bază pe sinceritatea pactului, care nu este în definitiv decât o de­claraţie platonică. Să nu se uite că, înainte de 1914, Europa era legată de tratate solemne, care însă s’au dovedit simple petece de hârtie. însăşi rezervele făcute de statele aderente, dovedeşte că pactul Kel­logg nu poate avea o influenţă prea mare şi în sprijinul acestei afirma­ţii, stă faptul că însăşi America, a pornit de curând război, împotriva statelor din sud şi oricând­­statele protectoare vor face războae de pe­depsire coloniilor. Totuşi pactul Kellogg reprezintă un progres în tendinţa de mai bine a omenirei. Şi pentru ca pactul să fie o reali­tate, e nevoe ca statele să fie obli­gate, în caz de conflicte, la un ar­bitraj internaţional iar sancţiunile ce vor fi dictate de acest tribunal de arbitraj să fie cu adevărat apli­cate. Dar, mai presus de toate, pactul va fi valabil, numai când omenirea va fi pusă pe bazele unui porgram socialist, singurul în stare să înfră­ţească. Vorbind de atitudinea Rusiei fa­ţă de pact, crede că guvernul sovie­tic nu poate avea o atitudine ipo­crită, căci n’ar fi în interesul­­său. România însă, trebue să aibă faţă de Rusia sovietică o politică de menţinere a păcii, căci România nu poate exista decât prin menţinerea păcii. Partidul socialist-democrat va vo­ta pactul, dar nu va înceta campa­nia sa de răspândire a ideilor paci­fice. Declaraţia partidului liberal Declaraţia partidului po­porului D. I. G. DUCA, în numele parti-1 care şi-au legat numele de această dului liberal declară că va vota a-1 operă de umanitate, deziunea României la pactul de ne­agresiune. De altfel, acest lucru e firesc, căci pe deasupra tuturor certurilor de partid, stă ţara românească (aplau­ze la majoritate). Tratatele de pace încheiate de România cu vecinii, sunt tratate de pace, nu de agre­siune.­­ Aminteşte că primul suveran ca­re a făcut vizită oficială Ligei Na­ţiunilor, a fost Regele Ferdinand, care a stabilit astfel dorinţa since­ră de pace a României. Partidul liberal, spune d. I. G. Du­ca, a dovedit politica sa de pace prin semnarea pactelor de neagresiune cu Franţa şi Polonia. Raporturile cu Rusia Vorbind de politica faţă de Rusia spune că, în nenumărate rânduri Ro­mânia a propus Rusiei un pact de neagresiune. Relevând afirmaţiile deputatului socialist d. Lotar Rădăceanu, că în­apoia României mai sunt şi alte interese, d. Duca protestează şi spu­ne că nici­odată România n’a fost instrumentul nici al Franţei şi nici al Angliei, aşa cum s’a afirmat. Niciodată, România n’a servit in­teresele de agresivitate ale cuiva. România, n’a servit decât opera de pace, conform înaltelor ei interese. Astfel fiind, convins că pactul Kel­logg va contribui la închegarea şi mai durabilă a păcii, salut acest pact şi pe d-nui Briand şi Kellogg D. O. GOGA, în numele partidului poporului, citeşte o declaraţie prin care declară că votează pactul. D. FISCHER, în numele clubului parlamentar sionist, aderă la pact. D. POHOAŢA (lupist) citeşte o declaraţie prin care, partidul lupist aderă la pact. Punându-se la vot lua­rea în consideraţie a pac­tului, se votează cu unani­mitate. Procedându-se la votul cu bile, adeziunea Româ­niei la Pactul Kellogg, e­­ste votat în unanimitate. La orele 5.45, deputaţii intră în secţiuni. Şedinţa viitoare azi la orele 8 d. a. -oooxxxooo- Arestarea şefului poli­ţiei criminale din Leningrad Kovno 30. (Telegr. particulară).— După cum se telegrafiază din Mos­cova, primul procuror Krilenko a ordonat arestarea şefului poliţiei criminale din Leningrad Petru­­schas. Lui Petruschak i se impută nereguli In serviciu. ‘ r------oooxx xooo CUVÂNTUL. Erl, cu prilejul patronului semi-­mele ministerului de culte, a arătat narului «Central» din Capitală, a fost sărbătorit de Petre Gârbovi­­ceanu, care, după o activitate de 41 de ani pe ogorul şcoalei şi al bise­­ricei, s’a retras la pensie. Au participat la această sărbăto­rire:­­ P. S. S. Patriarhul Miron, d-nii I. G. Duca, dr. C. Angelescu, Gr. Trancu-Iaşi, St. Bradişteanu, R. Franasovici, Cezar Papacostea, C­hiriţescu, Pr. Partenie, Ştefan Ioan, Şt. Popescu, arhimandritul Scriban, etc., etc. După ce s’a oficiat o liturghie în capela seminarului, s’au rostit mai multe cuvântări. PR. PARTENIE, directorul semi­narului, a spus că cele patru dece­nii de activitate a d-lui Gârbovi­­ceanu constituese un record, căci sărbătoritul a purtat pe umerii lui răspunderi din cele mai mari. Ca director de şcoală normală şi ca profesor d. Gârboviceanu a dat ţării o falangă de luminători ai sa­telor, iar ca profesor la seminar a infiltrat în sufletul elevilor săi dragostea pentru frumosul moral. Ca deputat, senator, membru al con­siliului general de instr­ucţie, se­cretar general la instrucţie şi ad­ministrator al Casei Bisericei, a a­­dus nepreţuite servicii şcoalei şi altarelor strămoşeşti, rodnica activitate a sărbătoritului pe timpul cât a fost conducătorul Casei Bisericei. D. DR. C. ANGELESCU, fost mi­nistru al instrucţiunii, a adus o­­magiu fostului său colaborator ca­re a adus mari servicii şcoalei şi bisericei neamului. D. C. EN­ÎITESCU a relevat con­tribuţia d-luî P. Gârb­oviceanu în legislaţia şcolară. D. L G. DUCA, fost ministru, a spus că se asociază la omagiile a­­duse sărbătoritului şi a exprimat prinosul său de recunoştinţă pen­tru munca pricepută şi devotată pe­nrre sărbătoritul a depus-o în tim­pul neutralităţii şi în vremea răz­boiului. D. Gârboviceanu poate fi mândru şi fericit de această activi­tate a sa. Mândru pentru că poate vedea rezultatele muncii lui pe o­­gorul şcoalei şi al bisericei şi feri­cit că încruce activitatea într’o Ro­mânie întregită. Biserica este împodobită cu co­roana patriarhului, iar şcoala a a­­juns la o strălucire pe car’o n’o a­­vea acum 40 de ani. Mai vorbesc d-nii I. Popescu-Pa­­sărea, Ştefan Ioan, Valaori, Muşe­­teescu şi d-na Alexandrina Canta­­cuzino. D. P. GÂRBOVICEANU a mulţu­mit pentru cinstea ce i s’a făcut. Face apoi un istoric al învăţămân­tului nostru evidenţiind progresele realizate în decursul celor 40 de ani cât a fost în slujba şcoalei. D-sa a anunţat că din puţinul a­­dunat în viaţă lasă câte 50 mii lei pentru şcoala şi biserică din satul său natal, iar biblioteca sa o donea­ză şcoalei normale din Capitală şi seminarului «Central». A urmat apoi o agapă la care au toastat: Pr. Partenie pentru I. P. S. S. Patria­rhul Miron şi d-nii Şt. E­rp şi Constant Georgescu pentru d. Gârboviceanu. I. P. S. S Patriarhul Miron a în­chinat pentru părintele Partenie. Cuvântul Patriarhului­ ­ P. S. S. PATRIARHUL MI­RON a amintit vremea dinaintea războiului când a cunoscut pe d. Gârboviceanu ca administrator al Casei Bisericei. Pe atunci, sărbăto­ritul se interesa în­deaproape de so­arta bisericei de peste munţi cu convingerea că numai prin biseri­că se putea păstra unitatea neamu­lui. Năzuinţele de atunci sunt astăzi fapte împlinite. Petre Gârbovicea­nu a fost unul dintre aceia despre care se poate spune că a pus o par­te din sufletul lui la ridicarea nou­lui edificiu al Patriei mărite. D. ST. BRADIŞTEANU, în nu­ . ITA DELEO&TIEI PERINEI a municipiului Un control la laptăria comunală. — Sub­venţia Primăriei la Teatrul Naţional. Cererea lui Herz respinsă, să cunoaştem dacă această sum­ă se foloseşte în scopuri de educaţie morală. D. DR. GHEORGHIAN spune că dacă incidentul dintre ministerul de instrucţiune publică şi Teatrul Naţional nu se termină printr’un aranjament serios în reprezenta­rea pieselor la Teatrul Naţional, astfel ca elevii de şcoală să se poată folosi de prima noastră sce­nă de ducaţie morală, sunt de pă­rere ca subvenţia primăriei să fie retrasă şi să i se dea o destinaţie de binefacere. Vom aştepta rezultatul conflic­tului, ca să vedem ce hotărâre vom lua. Delegaţiunea a respins cererea de împrejmuire a terenului din faţa proprietatei Herz situată în calea Victoriei. Concesiunea acordată d-lui Herz pentru o porţiune de teren din calea Victoriei, a fost retrasă şi proprietarul obligat să rămâie în vechea linie de aliniere a stradei. După ce se mai discută chestiuni de ordin edilitar, şedinţa se ridică la ora 1 d. a. D. ANIBAL TEODORESCU, cu privire la acuzaţiunile aduse, lăp­­tăriei comunale, spune că s’ar fi vândut lapte de o calitate inferi­oară şi că se fac abuzuri. Cere să se pue la dispoziţia d-sale, actele administraţiei acestei lăptării pen­tru a cerceta situaţia. D-sa spune că nu poate să pla­neze asupra administraţiei lăptă­­riei comunale acuzaţiuni atât de grave. , 1 D. COLONEL SEINESCU este de părere că nu mai este timp pentru o cercetare, de­oarece di­zolvarea nu va întârzia prea mult a pâinei, s’a întrunit ori la ora D. Ambal Teodorescu întreabă apoi cine a dat autorizări pentru comerţul ambulant de zaharicale şi ciocolată, oprite prin regulament. Acest comerţ a înflorit din nou, şi prezintă un permanent pericol pentru sănătatea publicului. D. NICULESCU-RITZ declară că va da chiar azi actele pe care le cere d. Anibal Teodorescu. Cât priveşte numirea unui consilier comunal, în postul de director ge­neral al lăptăriei comunale, pri­măria nu are nimic de ascuns. Lăptăria comunală fiind socie­tate comercializată, a fosit anga­jat ca director d. dr. Ilie Rădu­­lescu, care a dat dovadă de o muncă rodnică. D. BOLINTINEA­NU, consilier comunal și delegat în consiliul ad­ministrativ al lăptăriei, explică de ce a fost angajat d. dr. Iiie Ră­­dulescu. CONFLICTUL INTRE MINISTE­RUL DE INSTRUCŢIE SI TEA­TRUL NATIONAL D. ANIBAL TEODORESCU, co­munică delegaţiei, conflictul in­tervenit între Teatrul Naţional şi ministerul de instrucţie publică, prin hotărârea luată ca să opreas­că intrarea elevilor de şcoală, la spectacolele care se reprezintă pe scena Te­atruluii Naţional. Cum primăria subvenţionează a­­ceastă instituţie cu suma de un milion şi jumătate pe an, trebue Membrii delegaţiunei permanen­te a Municipiului Capitalei, s’au întrunit ori la ora 11 a. m. în şe­dinţă publică sub preşidenţia d-lui G. Gheorghian, primarul munici­piului, asistat de d. S. Roban, se­cretarul general. PARCELAREA TERENULUI DIN STR. BERZEI In urma relaţiunilor date de d. ing. Sfinţescu, directorul casei lu­crărilor oraşului, delegaţiunea a aprobat cererea de parcelare a te­renului din str. Berzei 2­ 4, cu o­­bligaţiunea, de a executa lucrările edilitare, după planurile întocmite de primăria sectorului III (albas­tru). CHESTIA LAPTARIEI COMU­NALE Preţul pâinei nu s’a urcat Comisiunea pentru stabilirea pre-6, la primăria Municipiului, pentru a se discuta maximalizarea fran­zeler. Au luat cuvântul d-nii colonel Şei­nescu, ajutor de primar, d. Mih­ai Berceanu şi Temistocle Alexandres­­cu, care au arătat că faţă de osteni­­rea grâului şi a transportului, tre­bue să se facă o normalizare a vân­­zărei pâinei. Până în prezent sunt maximalizate numai două categorii de pâine, rămânând jimbla şi fran­zela la liberă vânzare. Cum jimbla se fabrică în greutate de 600 grame şi se vinde cu lei 11, d. colonel Marin Seinescu, a opinat ca brutarii să fie obligaţi să fabri­ce jimbla în greutate de 1 kgr. şi să o vândă cu preţul de 14 lei. D. SEVER HERDAN, a dat expli­caţiuni asupra costului fabricărei jimblei şi franzelei, arătând că chel­tuelile fiind aproape 15,60 lei la greu­tatea de 1 kgr. preţul de vânzare tre­bue menţinut aşa cum se prevede în ordonanţa viitoare. D. dr. Gheorghian, luând în con­sideraţie doleanţele brutarilor a a­­mânat hotărârea pentru şedinţa ca­re va avea loc în ziua de 1 Martie. Până la această dată, ordonanţa actuală rămâne în vigoare. VOCEA DRAGOSTEI Mare roman de actualitate Gereţi poi­mâine gratis prima şi a doua f­as­­cicolă tuturor vânzătorilor de ziare. Teatru TRIANON Cinema BANII L’ARGENT cu BRIGITTA HELM IN PREGĂTIRE: BANII L’EAU ou NIL AGHIOTANTUL ȚARULUI cu IVAN MOSJOUKINE SIMFONIA DUREREI ^^usUr^LÎă. No. 34, apărut astăzi, conţine: Coverta colorată: COPIII PICTO­RULUI IN GROTA ALBASTRĂ DE LÂNGĂ NEAPOLE, de E. Poynter. Tablou colorat: JUSTIŢIA, de W. Saaliger. Amintiri despre Leonard, de V. Maximilian. O aventură a lui Leonard. Ecranul nostru: Cu aparatul de luat vederi în Africa Centrală. Curierul nostru. Din gră­dina Evei. Dar femeile? de Lu­­crezzia Kar. Destinaţie greşită. Fidgi de păpădie. Pentru gospo­dinele noastre. Jocurile noastre etc. Cu ilustraţiuni de actualitate ţipă- I ni 7 OU rite In offset, 24 pagini I CONDAMNAREA UNUI FALIT FRAUDULOS Secţia IIX-a a trib. Ilfov, în com­­piectul d-lor judecători V. Şerbă­­nescu şi Sc. Costinescu şi cu conclu­ziile d-lui procuror Ionel Petrescu, a condamnat la o lună închisoare corecţională pe comerciantul Her­man Bercovici, din şoseaua Crân­­gaşi 24, pentru delictul de bancru­tă frauduloasă. ARESTAREA UNEI EX­­CROACE DE judecător de instrucţie Alex. Minculescu, de la cap. 4, a emis mandat de arestare împotriva Su­­zanei. Hermaus, zisă contesa Cal­­mi­schi, zisă d-na comandor Stilei, pentru delictul de înşelăciune. A înşelat pe mecanicul Ebner de la institutul medico-legal dându-se prietenă cu conducătorul acestui institut. CERERE DE LIBERARE D. jude-instructor al cabinetului 5 a admis liberarea pe o cauţiuune de 100.000 lei a lui Şt. Sârbu, impli­cat în fraudele de la soc. de asigu­rare «Generala». Escrocherii la depozitele de aprovizionare a Basarabiei CHISINAU, 30. — Societatea Cru­cea Roşie din Tighina a înfiinţat un depozit pentru înfometaţi în co­muna Mazâr. Preşedinte al secţiei era judecătorul Cuzin, In timpul alegerilor Cuzin fiind mutat în altă comună lăsând în lo­cul său pe părintele Hârtie iar şef al depozitului pe notarul comunei C. Comănescu, care oferta comer­cianţilor din sat să le vândă car­tofi, făină, zahăr, etc. Comercianţii au refuzat. Cazul a fost comunicat judelui Cuzin, care a făcut imediat o descindere la lo­cuinţa notarului, unde în pivnița casei au găsit multe coloniale. Comănescu a fost arestat. Eri i-a fost confirmat mandatul la sect. II a trib. local. ------uoxxxoo—— Gherman Panica a fost eliberat CHIŞINĂU 30. — Judecătorul de instrucţie a pus în libertate pe Pân­tea, deşi erau concluzii de arestare. Parchetul a făcut apel contra a­­cestui lucru, şi s’a hotărât să se judece apelul parchetului de către tribunal secţia II-a. ■fX.— - ----ooxxxno-----­CAPITALA GRAV ACCIDENT DE AU­TOMOBIL Constantin Storâo, în etate de 13 ani, din serviciul d-lui Grigorie O­­noiu, proprietarul bodegei «Coroa­na», din calea Şerban Vodă 20, e­­şind din prăvălie în stradă a fost lovit de automobilul 10131, condus de şoferul Gh. Voicu. Storâo a fost lovit cu putere de aripa maşinei şi a căzut cu capul pe şina tranvaiului şi s’a ales cu fractura bazei craniului. In stare gravă a fost transportat la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internat. UN ALT ACCIDENT GRAV Astă noapte, un automobil care n’a putut fi identificat, fiindcă a dis­părut în beznă, a călcat, în str. Fe­rentari pe un om de 30—35 ani, frac­turându-i baza craniului. Nici identitatea victimei n’a pu­tut fi stabilită, deoarece nu era în stare să vorbească și nu avea asu­pra sa nici un act. In stare muribundă a fost trans­portat la spitalul Brâncovenesc. Autorităţile poliţieneşti au între­prins cuvenitele cercetări. — ■ ooxxxoo...... . Be­­­to lin năimi a Min Imii­ Un comunicat al Legiunei române «Legiunea Română», expusă din ur­mătoarele societăţi de foşti luptători— de toate gradele — pentru idealul naţio­nal, şi anume: (U. O. H.) Uniunea Ofi­ţerilor de r­­ezer­vă, Cercul Militar al Sub-Ofiţerilor de rezervă din România, Federaţia Generală a Demob­izaţiilor, Legiunea Prahoveană a Ofiţerilor şi grade inferioare (U. O. R.) Uniunea O­­fiţerilor de Rezervă, Secţia Braşov, Societatea Sub-Ofiţerilor pensionari Ge­neral Praporgescu, societatea apărători­lor Patrei, Casa Voluntarilor Ardeleni din Siberia şi Societatea gradelor infe­rioare din Dorohoi, prin reprezentanţii lor legali, întuniţi în localul Legiunei Române, în seara zilei de 16 Ianuarie a. c., luând cunoştinţă de agitaţiile făcute prin presă, în numele foştilor luptători, de către D-l Dr. Virgiliu Serdaru, care agitaţiuni sunt puse la cale numai spre a folosi exclusiv persoanei D-lui Virgi­­liu Serdaru, zis şi Ştefănescu, exclus pe tmpur din F. I. D. A.. O., pentru inco­rectitudini băneşti şi exclus din Comit­­etul de recepţie al Congresului F. L D. A. C. din toamna trecută, a hotărât ca să îndrumeze pe toţi membrii Aso­ciaţiilor cari fac parte din Legiunea Ro­mână, să rupă ori­ce contact cu aşa zisă Uniunea Naţională a foştilor luptă­tori, care este o înjghebare a numitului Domn şi care nefiind nici până astăzi persoană juridică, gestiunea ei nu pre­zintă nici o garanţie faţă de legile ţării. Totdeodată semnalăm opinei publice că nici o Secţie a Societăţei «Apărătorii Patriei», persoană juridică şi afiliată la Legiunea Română, nu face parte din înjghebarea D-lui Virgil Serdaru, după cum arată D-sa prin diferite comuni­cate, îndrumăm și sfătuim Pe toti cama­razi foștii luptători ca în interesul lor sa se ferească de a intra în contact cu" Societatea D-lui Serdaru. " -V Lămuririle ministerului muncii Referitor la un articol apărut în «Brașoi-Lapek» din 19 Ianuarie crt., ministeml muncii ne roagă să pu­blicăm următoarele lămuriri: Până la 1 Ianuarie 1929 în regiu­nea Sibiu nu au fost muncitori fă­ră lucru. In cursul lunei Ianuarie crt. fabrica de ghete «Herma» din Sibiu a concediat un număr de muncitori pentru cari s’au şi orga­­nizat ajutoare în natură. Afirmaţi­unea unui ziar din Sibiu că numărul celor fără de lucru a sporit cu una mie, nu corespunde adevărului. De asemenea zisul ziar mai afir­mă că la fabrica de maşini Rieger s’au redus salariile muncitorilor cu 35 la sută, ceiace de asemenea nu corespunde adevărului, întrucât în­treg conflictul nu a privit decât 8 lucrători. Un număr de 50 muncitori au fă­cut grevă de solidarizare cu acești 3 muncitori, în timp ce restul de 420 muncitori ai fabricei lucrează în liniște. Nici un fel de amendă nu a fost aplicată de patron muncitorilor. Concedierile în masă, de care vor­bește ziarul în chestiune, sunt in­existente. Fabrica de piele din Si­­biu nu a concediat nici un munci­tor, iar în celelalte două conflicte* de care am vorbit mai sus, tratat!N ’­vele sunt în curs. învăţământul agricol în slujba plugăriei. Conferinţa d-lui E. Petrini In prezenţa d-lui L Mihalache, ministrul agriculturei, Aurel Do­­brescu, subsecretar de stat, a d-lor I. Cămărăşescu şi E. Lucasievici, foşti miniştri cât şi a unui mare număr de agronomi a continuat aseară seria conferinţelor organi­zate de Soc. Atonomilor. D. E. PETRINI directorul gene­ral al învăţământului agricol a vorbit despre «învăţământul agri­col în slujba plugăriei». Tratând chest­unea învăţăm­ân­­­tului agricol în România din punct de vedere al politicei noas­tre de Stat, conferenţiarul începe prin a face istoricul, arătând că e­­voluţia învăţământului a fost len­tă datorit condiţiunilor social-eco­­nomice ne­favorabile din trecut. Expune situaţia învăţământului agricol de toate gradele în alte ţări şi scoate în evidenţă, prin interesante tablouri statistice, im­portanţa ce i s’a dat în trecut cât şi în prezent şi face comparaţia sa­crificiilor făcute de alte State fa­ţă de sumele destinate şcoalelor noastre de agricultură. In continuare d-l Petrini anali­zează rolul învăţământului agricol la noi. Şcoalele de agricultură tre­buiesc în primul rând să facă edu­caţia profesională a agricultorilor, învăţământul agricol mai are mi­siunea să pregătească personalul didactic­, precum şi conducătorii necesari diferitelor instituţii şi exploataţii particulare şi de stat, să producă oameni de ştiinţă şi tehnicieni atât de necesari pentru progresul agricol. Examinează în detaliu situaţia sătenilor în urma împroprietăririi şi arată că este o necesitate imperioasă social-econo­­mică, de ai lumina. Descrie situa­ţia şcoalelor inferioare de agricul­tură, şcoalelor de ucenici agricoli şi şcoalelor elementare, susţinând cât ele trebuiesc reorganizate în vederea noilor cerinţe. Concomitent însă cu reorganiza­rea învăţământului inferior agri­col se pune problema învăţământu­lui ambulant, de iarnă şi a învăţă­mântului post-şcolar. Conferenţia­rul insistă mai cu seamă asupra învăţământului ambulant, scoţând în­ evidenţă importanţa lui şi ara­tă felul cum este organizat în alte ţări occidentale. Face o scurtă mo­nografie a învăţământului casnic şi mediu şi trece apoi la examina­rea situaţiunei şcolilor noastre su­perioare de agricultură, schiţând scopul lor şi ajungând la concluzia că trebuiesc reorganizate dându-li­­se toată importanţa cuvenită şi a­­şezându-le acolo unde trebuie. Se arată legătura ce ar trebui să existe între învăţământul supe­rior şi viitoarea activitate a noului nostru institut de cercetări agro­nomice a cărui importanţă o scoa­te în relief.­­ Aduce mulţumiri d-lui I. Miha­­lache, ministrul agriculturei, care prin sporul ce a acordat în buget, a dat cea mai mare atenţie învă­ţământului agricol. _j •­­v Urmează discuţii contra­dictorii la care iau cuvântul d-nii : V. Pă­­săreanu, T. Mândru, N. Dăscăles­­cu, profesorii Popovici Soja şi Coe­năcanu, dr. Marian şi profesor Martinovich , ij Constituirea consiliu­lui judeţului Ilfov Constituirea consiliului judeţean de Ilfov va avea loc în ziua de Vi­neri 1 Februarie în localul prefec­turii de judeţ. Va lua parte şi d. D. R. Ioaniţescu subsecretar de stat la ministerul de interne. . . (1 ■­­s - -ooxxxoo- Decisiunea comisiei centrale a timbrului Noul regim impozitar al Societăţilor comerciale Se creează o nouă societate pen­tru care se va plăti impozitele pre­văzute de legea timbrului în cazul când o societate existentă suferă următoarele modificări esenţiale: 1. Când se schimbă tipul so­cietăţei din civilă în comercială, din nume colectiv în societate în co­mandită simplă sau pe acţiuni sau în societate anonimă etc. 2. Când se schimbă complect o­­biectul societăţei sau i se adaugă unul nou, care nu poate fi consi­derat ca un accesoriu al celui dintâi. 3. Când într’o societate în nume colectiv sau în comandită se schimbă complect sau parţial persoanele ca­re o compun sau li se adaugă altele noui.­­ 4. Când o societate se prorogă sau se reconstitue după expirarea termenului fixat pentru durata ei 5. Când mai multe societăţi fu­zionează între ele perzându-şi toa­tă individualitatea. Dacă prin fuziune o societate absoarbe pe celelalte nu se creează o nouă societate în acest caz se vor aplica însă dispoziţiunile art. 15 § 7 din legea timbrului, percepân­­du-se impozitul proporţional la ca­pitalul societăţilor absorbite. 6. Când ori­care ar fi modi­ficările aduse părțile manifestă in mod neîndoios m­­anțiunea de a creea o nouă societate ■ ■ I..—OQ -

Next