Cuventul, aprilie 1929 (Anul 5, nr. 1417-1444)
1929-04-02 / nr. 1417
i CAPITALA individul Tudor Theodorescu din fundătura Baicului No. 30. In ceartă a intervenit şi individul Titi zis Căţelul care a înjunghiat pe Nae Preda. Criminalul a dispărut. Victima a fost transportată la spitalul Colentina. ÎNCERCĂRI DE SINUCIDERE . Nae şi Dinca Preda din fundătura Georgeta Piroşca învârstă de 171 Fântânichei, s-au luat la bătae cu ani, lucrătoare din serviciul R. M. S., în urma unei certe avute cu soţul ei, a încercat să se sinucidă înghiţind o soluţie toxică dizolvată în benzină. A fost internată la spital. * Costel Rădulescu în vârsta de 20 ani din str. Gheorghiu No. 5, după o ceartă avută cu logodnica sa, a încercat să se sinucidă înghiţind câteva pastile de laminol. A fost internat la spitalul Brâncovenesc. • Estera Harbru în vârstă de 24 ani, a încercat să se sinucidă înghiţind o cantitate de sodă caustică dizolvată în spirt denaturat. In stare disperată a fost internată de către «Salvare» la spitalul Filantropia. Cauza sinuciderei nu se cunoaşte. Mahmet Kamodra din Silistra, venind cu trenul de Constanţa spre Capitală, a căzut din vagon în staţia Braniştea. Rotile vagonului au tăiat degetele piciorului stâng. A fost internat la spitalul Brâncovenesc . • Zarzavagiul Serghie Nicolae trecând pe str. Buzești, pe când traversa drumul, a căzut și a fost călcat de automobilul No. 2506. A fost internat la spitalul Filantropia. • Servitoarea Dumitru Codrea din calea Moşilor No. 107, pe când traversa bulevardul Carol spre a apuca un tramvaiu, a fost lovită de automobilul No. 6190 care i-a provocat mai multe leziuni. DELA RIŞCA... Gh. Filip, din str. Sf. Apostoli, jucând cu nişte tovarăşi rişca, s’au luat la ceartă. Filip a fost lovit cu un corp tare în cap. A fost pansat la «Salvare». PAŢANIA UNUI TANAR DISTRAT Ernest Hainer de 19 ani, din serviciul cinematografului Volta Buzeşti, fiind probabil distrat, s’a aşezat, în timp ce în sală era întuneric pe un grilaj cu ghimpi. Nenorocitul s’a ales cu testiculele perforate și a fost internat la spitalul Filantropis F\——po-^so—— CRIME LA CHEF Soldatul Niculescu Gheorghe din regimentul 6 Mihai Viteazul, după un chef făcut cu individul Tudor Tudorescu, zis Martea din str. Baicului, a fost înjunghiat de acesta. In stare gravă, soldatul a fost transportat la spitalul Colentina. Criminalul a dispărut. Ira Cozonac, din fundătura Ciurel 7, după o ceartă avută la un joc de cărţi în cafeneaua din şos. Basarab No. 20 cu individul Ion Rădulescu, a eşit cu acesta în stradă. S-au luat amândoui la bătae în toată legea. Rădulescu a scos la un moment dat un cuţit şi a dat câteva lovituri de cuţit în pieptul adversarului care s-a prăbuşit la pământ. Victima a fost internată la spitalul Filantropia, iar criminalul arestat. ACCIDENTE 3 Spirtul metilic iu e in in [ -oo-*-a Un tânăr a orbit, — un chefliu a căzut în stradă Spirtul metilic continuă să facă victime în Capitală. In zilele sârbătorilor s’au înregistrat două noui cazuri de intoxicare. E vorba de două victime, oameni din popor, care sunt azi în stare gravă la spital, şi nu se ştie dacă vor scăpa cu viaţă. Primul caz de Intoxicare a fost înregistrat în prelungirea Doamna Ghica No. 35. Tânărul Florea Nichita de 21 ani, s-a reîntors acasă venind de la un chef făcut cu alţi trei prieteni. Colindaseră împreună cârciumile lui Iani Paleli din şoseaua Colentina No. 107 şi Ion V. Dumitru din şoseaua Pantelimon No. 39 şi Nichita Florea a venit acasă văitându-se de dureri îngrozitoare de stomac. Starea sa agravându-se a fost transportat la spitalul Colentina. VICTIMA A ORBIT După câteva ore de chinuri, Florea Nichita şi-a pierdut vederea şi a intrat în agonie. Medicii i-au făcut injecţii şi Nichita şi-a mai revenit. Au fost sesizate autorităţile poliţieneşti cât şi parchetul care au început cercetările de rigoare. O ALTA VICTIMA Trecătorii au găsit Duminecă la Intrarea Nordului de lângă Cişmigiu, un individ căzut în nesimţire. Fiind transportat la spitalul Brâncovenesc, s-a constatat că individul prezuntă simptome de intoxicare. Starea sa e gravă. Negăsindu-se nici un act asupra lui, şi neputându-i-se lua vreo declaraţie, autorităţile nu i-au stabilit identitatea. Faimosul cartier Crucea de Piatră a fost eri teatrul unei dramolete puţin obicinuite. Pe porţiunea ocupată de casele de toleranţă din str. Câmpodiei No. 3, s-au auzit la un moment dat strigăte disperate. O prostituată, anume Dida Ionescu, şi-a pus căpat zilelor înghiţind patru pastile de sublimat. O ambulanţă a «Salvărei» a transportat-o la spitalul Brâncovenesc. Circumscripţia 23 poliţienească începând cercetări a stabilit că între prostituată şi patronul ei a isbucnit o ceartă. Prostituata cere o permisie în oraş şi patronul refuzând sub pretext că un asemenea lux nu poate admite în zilele sărbătoriilor, Dida Ionescu a luat hotărârea să-şi curme zilele. La spital s’au dat prostituatei îngrijirile necesare. Nu se ştie însă dacă va scăpa cu viaţă, starea ei agravându-se în cursul nopţii- A w I ui • In m ie Pil. u s nthffl isl di uisi liefe! Inaugurarea comunicaţiilor telefonice româno-ungare Budapesta, 31 (Hader).— Comunicaţiile telefonice directe între România şi Ungaria încep în ziua de 1 Aprilie. Dri dimineața, linia a fost inaugurată. Eladentul Szalay, directorul Poştelor ungare a chemat Timişoara şi a exprimat salutul său d-lui Pavel Vidrighin, directorul general al Poştelor din România, care se găsia in acest oraş. Baronul Szalay a arătat marea importanţă culturală şi economică a comunicaţiilor telefonice nu numai în relaţiile dintre cele două ţări dar şi între Europa Occidentală şi Orientală. A. Vasfrigisin Sîîfolisîăissii custuri vor fi utile şi Europei, mai ales când se va termina aşezarea cablurilor, actualemnte în construcţie, a răspuns Ratificarea protocolului româno-polono-sovietic Paris, 31 (Rader). — Ministrul Poloniei la Moscova a remis guvernului sovietic instrumentele de ratificare a protocolului Litvinov din partea Poloniei și României. ŞTIRI ARTISTICE Mâine seară Miercuri 3 Aprilie cor,ora 9 precis, are loc pe scena Teatrului „Carmen Sylva“, premiera celebrei drame în cinci acte: „Intrigă şi amor“, de Friedrich von Schiller, în traducerea d-lui Victor Rodan. Direcţia technică a fost încredinţată d-lui Anghel Florescu de la Operă, iar costumele din epocă sunt lucrate după schiţe originale, de cassa „Cecilia“. Piesa a fost pusă în scenă de maestrul Mime Mizu. PÎ laIota norilui JL/Iit, U-J.V p-vtiki L*·t»r›mim%n ral _ _ pi›punctu CU l~ fi pentru spectacolele următoare s’au pus în vânzare, ziua la Agenția Jean Feder, iar de la 6—10 seara la Cassa Teatrului. Sâmbătă seara, serviciu au fost prâznuită la Patriarhie cu ceremonialul obicinuit. La orele 11 au început să sosească la Patriarhie înalţii demnitari. La serviciu religios au asistat d-nii Mihai Popovici ministrul finanţelor, Costăchescu ministrul instrucţie, general Alevra, Ed. Mirto şi D. R. Ioanitescu subsecretari de stat la interne, Lugoşianu subsecretar de stat la presidentie, Gafencu secretar general, d-nii generali:Mărdărăscu, Panaitescu, Rudeanu, Stângaciu, Dragu, Iugescu, Demetrescu, Miciora, dr. Butoianu, Filip, Eliad, Paltinescu, Lăzărescu, Constantinescu, doamnele de onoare Poenaru, Palagina, Mocioni maestru de vânătoare, coloneii Iacobici, Swidenek, Amanolescu, Comandor Păiş, maior Mardare. D-nii: Stan Emanuel directorul siguranţei, N. Milozi directorul general al poliţiei Capitalei, Dem. Dobrescu, primarul Capitalei, Cernescu, procuror general, Codin Ştefănescu prim procuror, V. Gustav şeful sigurantei Capitalei, etc. etc. In curtea Patriarhiei a luat loc o companie de onoare din regimentul 9 vânători. Sosirea cortegiului regal La orele 12 noaptea, cortegiul regal având în frunte trăsura prefectului politiei d. general Nicoleanu, a sosit în curtea Patriarhiei. In prima trăsură a la Daumont au luat loc Principele Regent Nicolae cu Principesa mamă Elena, în a doua Patriarhul Regent dr. Miron având alături pe d. general Condeescu șeful casei Regelui Ifiihai. , [ Serviciul divin La orele 12, Arhiereul Simedria a apărut în pragul altarului şi a rostit: Veniţi de luaţi lumină. După ce Regenţa şi miniştrii au aprins lumânările, asistenta a trecut în curte unde în faţa altarului s’a citit evanghelia. In momentul când clerul a rostit cuvintele Hristos a înviat, corul a cântat laolaltă cu muzica militară iar tunurile au tras 101 lovituri. Asistenţa a trecut apoi în cate Sărbătorirea Paştelui oficial în Basarabia (De la corespondentul nostru) CHIŞINĂU, 1. — Sărbătorirea Serviciul divin al învierii a fost oficiat la biserica liceului militar din localitate, unde au asistat numeroşi credincioşi oficiali. La Cetatea Albă serveiul divin a fost oficiat la catedrala oraşului; la Tighina a fost oficiat la biserica militară. La Soroca, Călăraşi, Vâlcov şi Tătăreşti neţinându-se actualele sărbători, Paştele va fi sărbătorit la 5 Maiu. ;' '! PAŞTELE OFICIAL OFICIALITATEA LA ÎNVIERE Serviciul divin dela Patriarhie oficiat in prezenta Regentei ştirile din tară arată că s’au petrecut incidente grave drală unde s’a scris Evanghelia care Paştelui a decurs în linişte la Chia fost semnată de Principele Reşinău, în oraş, gent şi învestită cu sigiliul statului. Ceremonia a luat sfârşit la orele 2 noaptea când Regenţii au părăsit Patriarhia cu acelaşi ceremonial. CUVÂNTUL Autorităţile din Basarabia ia capetele militare. ivMeflfeli Dhifia şi Moldova In Regat şi Ardeal După relaţiunile primite de către ministerul de interne până aseară, sărbătorirea Paştilor s’a făcut, în general, în linişte în Ardeal şi în vechiul Regat, afară de Moldova, unde au avut loc unele incidente. In Basarabia In Basarabia, oficialitatea a serbat Paştile după stilul nou asistând la serviciile divina de Vineri şi Sâmbătă de la capelele militare. Populaţia a rămas să sărbătorească Paştile atunci când îi este vremea , la 5 Mai, In Moldova ■■rrf" In Moldova, sărbătorirea a fost tulburată în unele comune din jud. Bacău şi din jud. Neamţ, unde mişcarea cinel-maistă a câştigat teren. In acest judeţ, în comunele Răsboeni, Boileşti, Boiu, Rosnov, etc., sătenii s’au opus la oficierea Prohodului şi învierii nelăsând pe preoţi să descuie bisericile. S’au făcut câteva arestări. In Bucovina In Bucovina, sărbătorirea Paştilor a fost deasemeni turburată de poporeni. In jud. Cernăuţi, sătenii din unele comune nu au lăsat să se descuie bisericile, iar în com. Lujeni ei au luat limba clopotului spre a face imposibilă săvârşirea slujbei. In jud. Storojineţ s’au înregistrat incidente similare. N. R. Ştirile extrem de sumare din causa dificultăţii legăturilor telegrafice şi telefonice în zilele Paştilor oficiale sunt numai acelea pe care ministerul de interne, şi el funcţionând cu un serviciu redus, ni le-a pus aseară şi azi dimineaţă la dispoziţie. Informaţiuni ca titlul particular ce ne-au sosit până acum arată că au fost tulburări serioase pe alocuri, prilejuind intervenţia autorităţilor. Conrespondenţii noştri ne anunţă amănunte pentru cursul zilei de astăzi. D. profesor Hațiegan despre problemele guvernării ocinile 31jPaS=B— Câteva consideraflinii politice ale vicepreşedintelui Casierii Chestiunea descentralizării este un imperativ categoric Soarta funcţionarilor publici se va impunâiâfi După activitatea laborioasă a corpurilor legiuitoare, cari au înfăţişat prima expresie liberă a votului obştesc, vacanţa Paştelor a redat căminurilor, pentru scurtă vreme, pe parlamentarii şi demnitarii ţării. Capitala Ardealului după cum se ştie are un mare număr dintre fruntaşii politici ai actualului guvern, astfel încât pentru ziariştii şi presa locală, sărbătorile Paştelor oferă un prilej nimerit pentru informarea documentată asupra tuturor actelor de interes obştesc, ale guvernanţilor noştri. Căutând să profit de acest prilej, m-am adresat d-lui prof. dr. Emil Haţiegan vicepreşedinte al Camerei şi preşedinte al organizaţiei locale a partidului naţional ţărănesc, care, cu toate multiplele d-sale preocupări, în chip amabil, mi a acordat o convorbire, din care voi schiţa aici părţile esenţiale. Cssisideraţiunii politice — Ce să vă spun?... Suntem abia la începutul guvernării. Acest mic bilanţ al legislaţiunei noastre până astăzi, a pus în lumină bazele fundamentale ale principiilor de guvernământ cu care am înţeles să primim puterea. Din activitatea guvernului nostru până acum, se desprind însă contururile largi ale politicei de stat, în care suntem călăuziţi numai de interesele mari ale ţării şi binelui obştesc.Prima năzuinţă a guvernului a fost de a salva ţara de ruina materială şi decăderea morală, resultante ale guvernării predecesorilor noştri. Nouile legiuiri economice sunt, deocamdată, numai pregătirile pe urma cărora vom instaura o guvernare normală şi rodnică. . Eu cred, că nici liberalii n’au ştiut în ce hal au lăsat ţara la plecarea lor. Sarcina noastră, în asemenea condiţimi a fost şi este încă, peste măsură de grea, încât, când partidele de opoziţie fac critica acestui guvern, comit un 'păcat 'nermal contra ţarii. S’au mărit impozitele ? Dar nu se poate o critică mai periidă în această chestiune. Este aceasta oare o vină ce se poate pune în sarcina noastră ? Ei bine, liberalii n’au fost în stare să cunoască nici datoriile interne cu care au încărcat sarcinele ţării, iar nouă ne-a revenit obligaţia să plătim datoriile făcute de ei. Care este guvernul cinstit ! — Acela care a lăsat ţara în ruină, sau actualul guvern jertfit să plătească datoriile risipitorilor ? Descentralizarea imperativ categoric O altă întrebare la care d. prof. dr. Haţiegan, îmi răspunde cu aceiaşi fermă hotărâre, caracteristică tuturor acţiunilor sale publice. Chestiunea descentralizării este printre primele preocupări ale guvernului nostru, şi înfăptuirea ei nu va întârzia. Descentralizarea este un imperativ categoric al vieţei noastre de Stat. Sistemul centralizator a dus la situația imposibilă de astăzi, când miniştrii de stat sunt un fel de diurnişti, obligaţi la o muncă ingrată, romi lor având un rost cu totul altul. Ce sunt spectacolele zilnice, din anticamerile tuturor ministerilor, unde vueşte mulţimea, adunată din toate unghiurile ţării, decât resultatul aceluiaşi sistem, care a anihilat o administraţie bună şi corectă. Astăzi autoritatea organelor administrative a dispărut; totul se aşteaptă şi se solicită numai de sus. Fată de această stare de lucruri descentralizarea va fi salvatoare. Ctsm se va face descentral Uzarea *— !'Aceasta este o chestiune de amănunt. Anteproectul este gata şi va fi comunicat spre a se lua cunoştinţă de el în întreaga ţară. In chipul acesta se vor putea face toate modificările necesare, până ce va căpăta forma proectului definitiv. Un lucru însă trebue să se ştie, — ne precizează vicepreşedintele Camerei — această mare operă moi omirj'i'n anwysv n'irrvra rl-nl ✓»/» -f-nv/i f V W Vlt/Vlsl COl/M'VU' [JWZ t/Irtt/l/r-i'j ks u t/\svi Soarta funcţionarilor publici Abordez ceastă chestiune cu un sentiment de deosebit interes, cunoscut fiind că, d. prof. dr. E. Haţiegan a fost continuu un aprig apărător şi sprijinitor al acestei categorii sociale. — Funcţionărimea a dat dovadă de o adâncă înţelegere a împrejurărilor şi a bunelor intenţii a guvernului, şi tocmai prin această atitudine ea ajută guvernul să ajungă la soluţia dorită. In legătură cu reforma administrativă, guvernul intenţionează să întărească corpul funcţionăresc, asigurându-i, în primul rând situaţia materială, căci o bună administraţie nu se va putea realiza, decât atunci când funcţionarii statului, nu vor mai fi în situaţia de a scoborî prestigiul autorităţii, din cauza vicisitudinilor existenţei neîndestulătoare. Chestiunea funcţionarilor publici va fi soluţionată îndată ce vor fi puse în ordine finanţele ţării. Plângerile funcţionarilor administrativi din Ardeal — Cunosc bine şi această chestiune — mă întrerupe d. dr. Haţiegan, înainte de a formula competet întrebarea. S’au făcut greşeli prin încadrarea acestei categorii de funcţionari din această regiune, şi nemulţumirile lor sunt juste. Situaţia se va repara, guvernul dând atenţia cuvenită şi acestei chestiuni. Dacă s’a întârziat, cauza a fost ca alte interese superioare an primat, absorbind în totul activitatea guvernului. *. Distinsul nostru interlocutor ne-a făcut şi câteva declaraţiuni importante cu privire la sprijinul pe care guvernul il va acorda Clujului, a cărui doleanţe au fost continuu ignorate de guvernele precedente. Acestea le vom relata într-un viitor articol. ----—c=0=———! Parlamentul francez a luat vacanță PARIS, 1. (Rador). — Parlamentul a luat vacanță până la 23 Ma. SPORI Focialiulul Pascal Mintime capul peslarisfelor excelente De Paşti, Capitala a adăpostit două echipe cu reputaţie în concernul foot-balluilui de peste munţi. E vorba de «Banatul», excelenta echipă timişoreană şi «Jiul» finalista de anul trecut în campionatul regional. Dacă Banatul a satisfăcut întru totul aşteptările, prezentând o echipă întărită cu aşii Chinezului Yogi şi Taenzer şi a desfăşurat un joc din cele mai agreabile, în schimb «Jiul» a deziluzionat. «Jiul» nu joacă nici mai bine nici mai rău decât orice echipă bucureşteană din formaţie. E o formaţie de old-boy’s, în care foştii internaţionali ca Kilianovici, Guga şi chiar Kiss nu sunt decât umbre. Nu vedem nici un folos din aducerea echipei la Bucureşti. BANATUL—OLYMPIA 6-0 Timişorenii au sdrobit excelenta echipă a Olympiei marcând şase puncte prin Dobay (3), Sepi, Vogi şi Taenzer. JUVENTUS-SP. STUD. 2-0 In cadrul turneului de la Rompomit, Juventus a învins pe Sp. Studenţesc cu 2-0. Performanţa este destul de onorabilă pentru studenţi. MACABI—JIUL 2-1 La Macabi, un match anost, lipsit de calitate. Gazdele au învins de justeţe pe Jiul cu 2-1. Punctele au fost marcate de Carniol și Fronio, cel din urmă printr-o lovitură formidabilă. Dacă «Macabi» a jucat ca de obiceiu, «Jiul» a fost o deziluzie. Nici o mirare că o săptămână înnaintea acestui match, a fost învins de o echipă a regimentului grăniceresc din Dej cu 3-1. La «Macabi» cel mai bun om a fost Pipa, iar cel mai caraghios, Zauber. Sunt în adevăr foarte hazlii giumbuşlucurile acestui portar de carnaval. JUVENTUS-BANATUL: 4-2 Cel mai frumos match al Paştelui. O luptă pasionantă de la început până la sfârşit, în care superioritatea Juventusului a fost evidentă. «Banatul» a desfăşurat un joc excelent, dar a trebuit să se plece în faţa unui adversar hotărât, şi energic. La un moment dat Juventus conducea cu 3-0. Punctele au fost marcate la învingător de Dombo (2), Molchior şi Remeny, iar pentru învinşi de Sepi. Arbitrajul excelent. Ar fi de imputat doar d-lui Alexandriu că n’a eliminat la timp brutele. UNIREA TRICOLOR—JIUL: 4-2 Echipa oboreană a reuşit o performanţă aşteptată. Au marcat Cipcigan (2) şi Niculescu (2) pentru Unirea şi Medve pentru oaspeţi IN STRĂINĂTATE Viena: Stade Francaise a fost învins de Rapid cu 6-2. Budapesta: Sparta-Praga a învins Hungaria cu 4-2. Ferenzvaros a învins Újpest cu 3-0. Wiener Sport Klub a învins pe 33 cu 3-0- MATCHURILE DE AZI Astăzi la orele 3.30 are loc la Rom comit o reuniune de prim rang. Participa cele două echipe de peste munţi: «Banatul» şi «Jiul». Replica le va fi dată de către «Juventus» și Unirea Tricolor. In primul match se vor întâlni Juventus cu Jiul în acel de al doilea Unirea Tricolor cu Banatul. La Macabi, gazdele se întâlnesc cu Venus. " HIPPISM Sâmbătă au avut loc pe vechiul hippodrom al clubului călăreţilor, curse de trap. Publicul a asistat în număr mare, contribuind pe deplin la reuşita acestei zile. Nu ne îndoim că după cum au isbutit a le pune în practică atât de repede organizatorii vor căuta a remedia şi neajunsurile produse publicului pariot Exemplul este uşor de luat de la cele două societăţi existente: floreasca Ziua I-a. Duminică 31 Martie Numărul concurenţilor înscrişi pe programul acestei zile a fost redus, totuşi nu a fost lipsit de interes. In Premiul Muşat, s-au prezentat sub ordinele starterului 10 concurentiL Coquetta a câştigat Oprită, Bihor în handicapul Optional a trecut când a voit stâlpul de sosire, d- căpitan Moisescu a repurtat un frumos succes cu Bonita care a bătut de justeţe pe Basma, cu care Csillag a făcut tot ce a putut Marele Premiu Derby (trap) a fost câştigat de Vulcan, condus de d. Matac. Singurul concurent serios Teribil galopând şi-a anihilat mult şansele, cealaltă cursă de trap a revenit lui Bandi. Rezultatul technic Pr. Ţăndărică. 1. Leuştean II (Osti lag), 2. R. Vous, 3- Mungo, 4. Răsboinica. 8 part. 36—14—16—19. Pr. de Martie. 1- Afină (Golovkin), 2. Twilight, 3- Bayone. 5 part. 17-10,50-10,50. Handicapul Optional. 1. Bihor, (Csillag), Fledermauss, 3. Misti. 5 part. 18—13—15. Pr. Muşat- 1. Coquette (Hofbaner) 2- Nicolina, 3. Cueu, 4. Fadol. 10 p- 67—28—37—40. Pr. Roma. 1. Bonita (Gill Fr-), 2. Basma, 3- Muntenia. 6 part. 103—26 —20. Pr. Piscu Hrubelor (gard.). 1. Fără Sfanț (Direr), 2. Grivei, 3. Steffi. 4. Manda, Balpare (căzut). 8 p. 59-23—52—24-Pr. Derby Român (trap)- 1. Vulcan (Matac), 2. Teribil, 3- Turtucaia, 4. Broasca. 7 part. 18—15—15. Pr. Vârciorova, 1. Bandi (Cost), 2. Barmalo, 3. Ieroşca, 4- Valomaş. 8 part. 28—16—18—15. CLUBUL CĂLĂREŢILOR Ziua 3-a. Luni 1 Aprilie O zi reuşită pentru noua formaţiune a curselor de trap. De data aceasta a fost mai bine organizată, dar din nou nu înţelegem economii meschine pentru 2—3 case mai mult în special la 20 lei, pentru a nu se vedea publicul înbrâncit și expus a pleca cu hainele rupte. Cota zilei a fost Jupâneasa care a raportat 159 pentru 10, iar Bandi a câștigat ambele curse. Rezultatul technic Pr. Cărăbuş. 1. Furtuna 2. Despot, 3. Secveni. 5 part. 32-15—12- Pr. Trick. 1. Ființa mae, 2. Bacşiş, 3- Ofelia. 8 part. 55—21—23—41- Pr. Spion (r. L). L Jupâneasa, 9 Badea Teu, 3. Jigania- 7 part- 159 -66—36. Idem (r. II). Crispa, 2. Ființa mea, 3. Veverița. 7 part. 49—24—20 Pr. Electric Todd. 1. Garoafa, 2 Mariuca, 3. Căprioara. 6 part. 34—21 -20. Idem (1-2 II). 1. Bandi, 2. Zaporojet, 3. Sixtus. 6 p- 23—12—16- Pr. Delmar. L Făclia, 2. Prima, 3. Birokra. 9 part- 17—13—18-19- Pr- Electric Todd. 1. Bandi, 2. Zaporojet, 3. Sixtus. 19—12—14—31. Pr. Gr. G. Willy. 1. Jakab, 2. Electra. 41—20—17- î 111 din Rusia Sovietică Procentul comuniștilor. Femeile sunt puternic reprezentate în nouile soviete Moscova (Ceps). — Alegerile pentru soviete s’au terminat. Acum au început pregătirile pentru congresele generale ale Sovietelor. Până în prezent se cunosc rezultatele electorale din mai multe regiuni. Cele mai amănunţite ştiri asupra alegerilor au sosit deocamdată din Ucraina, Belorusia şi din republicele autonome de la Sud-estul Rusiei sovietice. In Ucraina au fost alese 9000 soviete nouă, iar alegătorii au fost mult mai activi decât în alegerile anterioare, participarea la vot ridicându-se la 64,5%, faţă de 51,6% în alegerile anterioare. In nouile soviete din Ucraina au intrat 17 la sută femei, pe când înainte numărul lor era numai 12 la sută. Procentul comuniştilor în sovietele din Ucraina este de 16,7%. Ţăranii din Belorusia au fost mai puţin activi în alegeri, decât cei din alte regiuni. Numărul participanţilor se ridică numai la 58%. O mare influenţă asupra decursului alegerilor din Belorusia au avut-o femeile, voturile hotărând adesea asupra rezultatului alegerilor. In sovietele din Belorusia au intrat 19,4% femei, adică de trei ori mai mult decât în anul trecut. Printre membrii sovietelor beloruse se află numai 17% comuniști. In unele soviete urbane din Belorusia, procentul femeilor alese în soviete formează 23—24 la sută din numărul membrilor nouilor soviete. Această «Invazie femenină» se poate observa și în alte regiuni. In Uzbekistan procentul femeilor în soviete este de 26,3, ceea ce formează un record în întreaga Uniune sovietică. In Sud-estul Rusiei a crescut considerabil activitatea alegătorilor, ceea ce se explică prin presiunea centrului asupra regiunilor de lângă graniţe. In general se poate spune, că agitaţiile împotriva trotzkiştilor şi pentru Curăţirea aparatului sovietic, cari au avut loc înaintea alegerilor au avut influenţă asupra rezultatelor. Majoritatea sovietelor va fi «stalinistă». Planul centrului, elaborat pentru organizarea alegerilor generale, n’a reuşit însă pe deplin, și nu e exclusă întărirea curentului opoziționist.