Cuventul, august 1931 (Anul 7, nr. 2255-2285)
1931-08-01 / nr. 2255
mm Procesul Fero-chimica ZIUA XXIX-a Continua pledoariile apărării Şedinţa se deschide la ora 8 sub preşedenţia d-lui general Florescu. Se dă cuvântul d-lui avocat Dim. Rădulescu care vorbeşte în apărarea d-rului chimist Rădulescu. Apărătorul începe prin a examina contractul cu Fero-Chimica, pe temeiul căruia au avut loc toate operaţiunile de triere şi distrugere a muniţiunilor alterate, provenite din răsboiu. D. avocat Rădulescu evidenţiază consiliului necesităţile de neînlăturat care au dus la încheerea contractului cu Fero-chimica. Acest contract fiind făcut din ordinul autorităţii superioare şi conform cu interesele ţării, nu poate cuprinde în sine noţiunea falsului intelectual, care presupune alterarea adevărului. Deasemenea apărătorul mai dovedeşte că executarea contractului s’a făcut cu toată grija pentru apărarea intereselor oştirii. Faţă de textele precise ale contractului iniţial şi convenţiunilor anexe, falsul intelectual apare ca o imposibilitate de ordin material şi juridic. De aci rezultă că fosta direcţiune a armamentului pusă sub acuzare nu numai că nu trebue să fie adusă pe banca acuzării, dar merită toate elogiile pentru faptul de a fi ştiut să soluţioneze din vreme, problema atât de delicată a muniţiilor din timpul războiului. Revenind la faptele speciale imputate d-rului Rădulescu, apărătorul dovedeşte netemeinicia tuturor acuzaţiilor aduse întrucât din toate actele aflate la dosar, rezultă că d-sa şi-a făcut cu prisosinţă întreaga datorie , apărând interesele statului, întreaga acuzare nu s-a întemeiat pe nici un act scris, esenţial şi necesar în dovada falsului intelectual. Toate aceste mărturii sunt infirmate de actele scrise aflate la dosar. In încheere d. avocat Rădulescu într’o emoţionantă peroraţie arată efectele grave ale unei sentinţe de condamnare, prin care s’ar încetăţăni la noi ideea periculoasă ordinei sociale a calificării unei păreri ştiinţifice ca fals intelectual. Achitarea va fi o puternică afirmare a ideii de dreptate, foarte necesară în timpurile actuale de descurajare din năuntru şi intrigă din afară. Şedinţa se amână pentru ora 5 p. m. * D. avocat V. Lupu şi d-ra avocat Lizete Gheorghiu au renunţat la pledoarii în procesul Fero-Chimica. seŞed nţa de dupa amiază redeschide la ora 5 Şedinţa d. a. Se dă cuvântul d-lui avocat Osvald Teodoreanu, apărătorul generalului Lucescu, care îşi începe pledoaria aducând elogii ofiţerilor superiori care au apărat atât de strălucit pe camarazii lor. E de lăudat gestul ministrului armatei care a trimis ca apărători din oficiu în acest proces pe cei mai distinşi şi bine pregătiţi ofiţeri ai noştri de artilerie, spre a se putea face lumină deplină în acest proces. Aduce elogii d-lor general Păltineanu, col. Dumitrescu şi col. Atanasiu apărători din oficiu. Apărătorul analizează apoi acuzaţiile aduse d-lui general Lucescu, în raport cu încadrarea ce li s-a dat în rechizitoriu, relevând că inculpatul nu poate fi acuzat de fals. Problema distrugerii muniţiilor a trecut prin mai multe faze. Se întreabă apărătorul, i-a trecut în minte să acuze de fals pe cei cari au propus acest lucru. A fost ceva suspect în acea propunere? Ceia ce nu se putea critica în 1920, nu se putea critica mai târziu. Toate faptele ce se aduc în dezbaterile procesului sunt opera personală, numai a acelor patru acuzaţi. Din actele de la dosar, precum şi din depoziţiile martorilor, nu s-a putut dovedi nici un fals în seama acuzaţilor. Şedinţa se amână pentru azi la ora 8, când d. avocat O. Teodoreanu îşi va continua pledoaria. Doua ciocniri de trenuri Pe ziua de eri am avut de înregistrat două ciocniri de trenuri. Prima ciocnire s’a întâmplat în staţia Aiud, între trenurile de marfă No. 8901 şi No. 3461. Pe când trenul No. 8901 intra în staţie, pentru a fi garat pe linia a patra, s’a dat drumul de ieşire trenului No. 3461, astfel că ambele trenuri venind faţă în faţă, s’au ciocnit violent. Ambele locomotive au suferit grave avarii, iar şase vagoane, dintre cari trei încărcate, au fost sfărâmate şi răsturnate pe linie. Accidente de persoane n’au fost. •* A doua ciocnire s’a întâmplat în staţia Mica Sasa, de pe linia Brașov-Sighișoara. O locomotivă izolată, care venea cu mare viteză în urma trenului de marfă No. 3312, a ciocnit ultimele vagoane ale trenului. Două vagoane au suferit avarii, deraind. Locomotiva a suferit stricăciuni mai mari. Nici aci n’au fost accidente de persoane. Organele c. f. r. anchetează aceste două ciocniri. ifi Primăria Plata taxelor de pompieri şi câini taxă, şi că este posesorul unui câine. 3. Toate întreprinderile comerciale şi industriale din raza municipiului, vor prezenta la cererea funcţionarilor, autorizaţia sanitară de funcţionare, dimpreună cu taxa legală plătită. La cererea recipiselor pentru plata taxelor de mai sus, publicul va prezenta chitanţeleIn caz contrar, aceste taxe se vor încasa pe loc de agentul venit în Primăria municipiului Bucureşti, aduce la cunoştinţă următoarele: Cu începere dela 1 August 1931, agenţii circ. I comunală vor face în tot cuprinsul municipiului București, razii pentru a se controla dacă: 1. Taxele de pompieri pe ex. 1929 și 1930 la 10 lei anual s’a plătit de toţi locuitorii municipiului Întreprinderile comerciale și industriale sunt obligate a prezenta statele de plată, pentru a se percepe această taxă în mod reglementar. 2. Taxa de 200 lei anual pentru ®®ofaol, care va emite cuvenita chi„. . ... . tantă pentru suma încasată, in care se va plăti de fiecare le _ . . . . . , Cei ce vor refuza plata acestor cititor care va fi găsit la control că taxe sau nu vor putea face dovada că au plătit, li se vor dresa cuveni-nu este înscris în rolurile percepției directe, unde plătește aceastătele acte. traiul în luncile Moldovei, de unde se aduce laptele pentru a fi transformat în unt La Cornul Luncei a fost vama, pe vremea când Bucovina era ţară străină. Localul fostei vămi a dispărut; pichetul de grăniceri nu mai este, după cum nu mai este nici casa proprietate a judeţului, în care şi-a scurs viaţa de pensionar, o viaţă lungă şi liniştită, căpitanul Eugen Farcaş, un om delicios, veteran de la 1877, care a dus cu el ,în mormânt, o taină a vieţii lui, nedeslegată de nimeni, despre o înrudire cu o persoană a cărei dagnetotipie ţinea loc de icoană la căpătâiul lui. Dulcea Bucovină, veselă grădină, pare posomorâtă. Păpuşoiul tânjeşte. O ploaie l-ar înviora şi ar scuti, o populaţie întreagă, de grija zilei de mâine. Valea se tot îngustează şi ţi s’ar părea că se înfundă la Gura-Humorului, unde, când ai ajuns, îşi schimbă direcţia şi te îndeamnă tot înainte spre târguşorul Vama şi spre Câmpulungul moldovenesc, obârşia vechei familii moldoveneşti Callimachi, al cărei nume din strămoşi era acel de Calmăş. Maşina, ca o nesăţioasă, înghite kilometrii, îi înregistrează pe contor, şi ne trece, în goană, pe sub privirile severe ale lui Adam şi Evei, prefăcuţi în stane de piatră ,în faţa bisericei din Pojorâta, şi apoi ne scoate în Valea Putnei, una din cele mai neasemuite privelişti din munţii Bucovinei. Mestecănişul, înainte de războiu, punctul de atracţie al excursioniştilor. A venit prăpădul rusesc, şi frumuseţea de brazi, printre care şerpuiau serpentinele splendidei şosele, a fost secătuită. A trecut războiul, pădurea şi-a revendicat dreptul la viaţă, dar a venit prăpădul nostru, şi podoaba care începuse din nou să încununeze muntele, a fost sfâşiată iară milă. Mestecănişul a rămas gol, şi brădeul ros de vitele pe care noi le au pus să-l pască. Pe aiurea oamenii muncesc pentru a înfrumuseţa lumea. noi nimicim frumuseţile pe care Dumnezeu ni l a hărăzit La Iacobeni ne întâmpină Bistriţa aurie, pe malul căreia gonim spre Dorna, care ni se iveşte la ultima cotitură. E în progres. E mai curată de cum am văzut-o anii trecuţi. Artur Gerovei Greva casselor de amanet din Ardeal O lovitură care se răsfrânge asupra populaţiunei nevoiaşe CLUJ. 29. — Măsura ministerului lor de amanet din localitate peste 30 de comerţ şi industrie, prin care s’a 1 milioane lei. In actuala situaţie, este exclus ca această sumă să poată fi plătită în trei luni. In ce priveşte planul primăriei de a prelua asupra municipiului cassele de amanet, faţă de situaţia bugetară a oraşului, s-a constatat că acest lucru este imposibil. Conducerea oraşului, care a făcut o anchetă asupra situaţiei creată populaţiei oraşului prin greva casselor de amanet, a raportat autorităţilor centrale, declinându-şi răspunderea, întreprinzătorii, la rândul lor, au adresat şi ei autorităţilor centrale un memoriu cerând să li se acorde şi lor dreptul de a percepe acelaş procent ca şi Muntelui de pietate din Bucureşti, impus casselor de amanet din Arjdeal să nu încaseze un procent mai mare de 14 la sută, s-a răsfrânt, deocamdată, asupra populaţiunii nevoiaşe, întreprinderile acestea au reacţionat imediat, încetând de a mai face vreo operaţie. Mai grav este însă faptul că întreprinzătorii caselor de amanet au hotărât să exercite o mare constrângere asupra populaţiei nevoiaşe care are în prezent diferite obiecte amanetate, nemaiacordând prelungiri de plată. Cei mai mulţi datornici sunt astfel ameninţaţi să li se vândă obiectele la licitaţie. După un calcul ce s-a făcut recent, populaţia Clujului datorează casse Noul cămin pentru studente al Casei Corpului Didactic Primim: Direcţiunea generală a Casei Corpului Didactic şi consiliului ei de administraţie, anunţă că la 1 Octombrie a.e va deschide un cămin pentru studente fiice de membri ai Casei Corpului Didactic, instalat în minunatul palat, proprietatea acestei Case din B-dul Carol II. In acest palat, care este o frumuseţe architectonică, se oferă studentelor, fiice ale membrilor Casei, o întreţinere şi o educaţie ideală. Căminul acesta, instalat în palatul înconjurat de o grădină mare, se prezintă astfel în condiţiuni de confort, de igienă şi de educaţie, cari vor face din el un model. Se vor primi în acest cămin bur- siere în urma avizului motivat al Vasile Karpi condamnându-l consiliului de administraţie, semi-1 *un* închisoare corecţională, solvente şi solvente. Un omor prin imprudenţă Semisalva şi salvă, vor fi cât se Secţia IV a trib. Ilfov, cu condupoare de mici, deşi ceia ce se oferă ziile d-lui procuror Gh. Grigorescu, de către Cassă, din punct de vedere sanitar şi educativ, este cu totul superior, pentru ca astfel şi cei mai săraci să poată beneficia de acest cămin modelInformaţiile şi cererile de înscriere se cer şi se adresează la direcţia corpului didactic (B-dul Elisabeta No. 32) în orice zi de lucru de la 1191. Se aduce în acelaş timp la cunoştinţă membrilor Casei, că aceia cari voesc să beneficieze de folosinţa căminului ce le oferim fiicelor lor, trebue să se înscrie cel mai târziu până la 15 August a. c. căci dacă numărul cererilor va fi prea mic, Casa nu va deschide acest cămin, neînțelegând a face sacrificii enorme materiale atunci când apelul ei nu ar găsi un ecou puternic în rândurile membrilor Casei- Ca solvente se primesc și studente cari nu sunt fiice de membru ai corpului didactic- Export de cereale româneşti In Italia Mâine, d. Cezar Popescu, secretar general la ministerul de industrie şi comerţ, va pleca în Italia unde — cum arătăm mai sus — d-sa este însărcinat de guvernul român să trateze încheerea unui aranjament pentru desfacerea în condiţiuni mai bune a unor cantități de porumb românesc precum şi a altor cereale. . .. . . I WC | « 1 - -1 HM Plasarea normaliştilor In Invătământ Măsurile luata de ministerul instrucţiunii Pentru plasarea în învăţământ a absolvenţilor şcoalelor normale, ministerul instrucţiunii a luat următoare.« DisipoziţiiUH. 1. Se va întocmi până la 10 August c., un tablou de toate posturile vacante pe 1 Septembrie 1931, în învăţământul primar din întreaga ţară, şi cari nu au fost publicate, precum şi de posturile vacante dela cursurile complimentare şi de adulţi, a căror plată este prevăzută în budgetul rectificat pe 1931. 2. Preoţii învăţători cari in contra dispoziţiilor categorice ale art. 117 din legea învăţământului primar, sunt titulari în altă parte decât în parohia lor, se consilieră demisionaţi din învăţământ pe ziua de 1 Septembrie 1931. 3. Cu începere dela 1 Sept. 1931, nu se va mai încredinţa nici un post în învăţământ, învăţătorilor stagiari şi ajutori, decât după satisfacerea tuturor normaliştilor cu diploma de capacitate. Cursurile speciale de cultură generală şi pregătire pedagogică, pentru învăţătorii ajutori, prevăzuţi de art. 112 din lege, încetează de a mai funcţiona. 4. Toate posturile vacante şi nepublicate, precum şi aceea ce vor deveni vacante prin operaţiile dela punctele 2 şi 3 de mai sus, vor fi puse pe 1 Sept. 1931 la dispoziţia normaliştilor cu examen de capacitate, cari întrunesc condiţiunile art. 113 din lege, în vederea numirei ca titulari, spre a fi numiţi în învăţământ. Numirile se vor face cu stricta respectare a ordinei de preferinţă stabilită de art. 128 din lege. Aceşti suplinitori vor primi salariul întreg ca şi cei titulari cu titlul provizoriu, iar vechimea în învăţământ cu toate drepturile aferente li se va conta de la data numirii ca suplinitori. 5. Toate posturile ocupate pe această cale, precum și acele ce vor deveni vacante până la 15 Ianuarie 1931, se vor publica între 15—30 Ianuarie 1932, conform art. 124 din lege, în vederea transferărilor. Cele rămase neocupate, precum și cele libere prin tăcerea transferărilor vor fi publicate din nou conform art. 127 din lege între 15—30 Mai 1932 6. Toţi aceia numiţi suplinitori conform disporesţiunilor punctului 4 de mai sus, îşi vor alege posturi in mod definitiv pe 1 iulie 1932, în conformitate cu dispoziţiunile art. 128 din lege. '"’. ouventus ................. . ...» ■. . --------- --------— Condamnarea unor contrabandişti de mătase Secţia III a tribunalului Ilfov condamnase la 9 luni închisoare corecţională pe Sala Siegler şi achitase pe tovarăşul său, Vasile Karpi. împotriva acestei hotărâri de condamnare au făcut apel şi inculpaţii condamnaţi şi parchetul. In urma concluziilor puse de procuror Roşie, secţia V a Curţei de apel, alcătuită din complectul de vacanţă, G. T. Ionescu, preşedinte, Zenobie şi I. Cernăţeanu, consilieri, a respins apelul inculpatului, a admis apelul parchetului majorând pedeapsa lui Salo Siegler la un an închisoare corecţională şi a admis apelul parchetului în ce priveşte pe la 6 a condamant la 6 luni şi o zi închisoare corecţională pe şoferul Niculae Simion care, din nebăgare de seamă şi nepăzind regulamentul legii de circulaţie, a ucis trecând cu automobilul peste fetiţa Gertruda Lindner pe care însuşi părintele ei o ţinea de mână. Accidentul acesta mortal s-a petrecut acum câteva luni pe str. Pitar-Moşu. Căpitanul faculii a încetat din viața GALAȚI, 29. — Căpitanul Sachini, autorul fraudelor de la reg. 11 Siret, din localitate, a încetat din viață, în urma unei meningite. Corpul lui a fost transportat la morga spitalului militar. Groaznicanenorocire de lângă Iaşi O MAMA ŞI COPILA EI OMORÂTA DE TREN IAŞI, 29. O groaznică nenorocire s-a întâmplat între staţiile de cale ferată Nicolina şi Socola. Copila Hortansa Feraru se juca pe linie, tocmai în momentul când acceleratul Chişinău Iaşi trebuia să treacă pe acolo. Mama ei, Natalia Feraru, văzându-și copilul în pericol a vrut să-i sară în ajutor. Trenul însă le-a surprins pe amândouă omorându-le pe loc. Raziile la Brutăriile din Capitală Ministerul de agricultură şi domenii pentru a preveni vreo fraudă ce patroni brutari ar putea face la aplicarea timbrului pe pâine, a însărcinat o serie de funcţionari superiori din direcţia agriculturii, care să facă razii pe la toate brutăriile din Capitală. Pe lângă constatarea ce aceştia fac la aplicarea timbrului, ei mai sunt ţinuţi să constate dacă pâinea este debitată publicului în condiţiunile prevăzute de legea pentru valorificarea cerealelor. Raziile au şi început în ziua de 27 iulie a c şi mai mulţi brutari de la periferie, au şi fost amendaţi între 5 şi 20 mii lei. Razia e întreprinsă de câte un funcţionar însoţit de sergentul de oraş şi un martor. Autorizaţii pentru controlul brutarilor au fost date şi directorilor de serviciu ai camerilor de agricultură din ţară, care sunt obligaţi să facă razii cât mai dese şi constatările se vor raporta ministerului. Agronomi regionali însoţiţi de jandarmii satelor vor controla brutăriile din sate însoţiţi şi de câte un martor, cel mai cu prestigiu din satul respectiv. Comitetul consultativ al aeronauticei Alcătuirea comitetului consultativ al aeronauticei a fost fixată astfel : Președinte: General Lăzărescu Constantin. Membri: General Sichitiu Ion, general Hentzescu Vasile, colonel Sturdza Dimitrie, colonel Iarca Ion, colonel Dimitriu Haralambie, colonel Beroniady Constantin, colonel Telemac Constantin, lt-colonel Giossanu Haralambie, maior Mincu Constantin. Secretar: Căpitan Davidescu Gheorghe. Preşedintele comitetului poate chema la şedinţe pe orice specialist dintre ofiţerii şi inginerii aeronauticei, pentru a fi consultaţi asupra unor anumite chestiuni şi a dă lămuririle de care ar avea nevoie comitetul. Secretarul comitetului, în caz de lipsă, se înlocueşte printr’un ofiţer de stat major al inspectoratului. Practică medicală lertă HOTARAREA COLEGIUL MEDICILOR ILFOV Primim: Comisia de disciplină a consiliului colegiului medicilor de Ilfov, judecând pe domnul dr. Eugen Manolescu din strada Elena Cuza No. 95, pentru că, împrumutând firma sa în schimbul unui salariu lunar d-lui Virgil Leonte, care practică medicina în mod ilicit în cabinetul său din calea Griviţei No. 129, zis institutul medical central, îi aplică pedeapsa avertismentului pentru patronarea practicei ilicite a medicinei şi înaintează parchetului de Ilfov dosarul lui Virgil Leonte, care nu posedă nici un titlu și nici un drept de a participa medicina. --------OOOO------- Dela (Manea Camerelor de corner) Miercuri seara a avut loc la secuiul Uniunei Camerelor de Comerţ şi Industrie, întrunirea comitetului de direcţie al Uniunei. D. ING. C. OSICEANU, preşedinte, a făcut o comunicare cu privire la întrevederea ce d sa a avut-o cu d. ministru N. Vasilescu-Carpen şi în care au discutat despre nevoile comerţului şi industriei noastre. A arătat că noul ministru al comerţului a promis toată solicitudinea pentru dezideratele Uniunei. După aceste s’a luat în discuţie chestiunea taxelor de plugărit şi s’a hotărât ca comitetul Uniunei să intervină pe lângă ministerul de finanțe şi cel al lucrărilor publice, pentru scăderea acestor taxe. ştiri din Titu BISERICA JEFUITA. — Necunoscuţi răufăcători s’au introdus prin chei potrivite în locaşul bisericei din Titu, de unde au furat bani şi obiecte sfinte, de mare valoare. D-l Titi Călinescu prim-pretorul plăşei Titu a luat întinse măsuri pentru prinderea îndrăsneţilor hoţi. SPĂRGĂTOR ARESTAT. Şeful secţiei de jandarmi Titu, Prejoiu Ilie secondat de plutonierul Belciugan Petrache au reuşit să aresteze pe Ion Obor, de fel din Botoşani, care a spart casa femeei Maria D. Stoica din Mărunţişu, de unde a furat obiecte casnice în valoare de peste 20.000 lei, pe care le-a vândut apoi cârciumarului Ion Smaranda din Mereni, unde au fost găsite. Obiectele au fost predate păgubașei. LOVITA DE CAL. — Orfana Maria Alexe Neacșu din satul Dâmbovicioara, a fost grav lovită de un cal, în cap. In stare gravă ea a fost transportată la spitalul din Târgovişte. DE LA ASOCIAŢIA PREOŢILOR. Asociaţia preoţilor din Dâmboviţa au exclus pe preotul Ioan Theodorescu din corn. Podul Rizei, atât din asociaţie cât şi din calitatea de cenzor al băncei preoţilor. milini Măsurile poliţiei de frontiera BRAILA, 29. — Sovietele spre a-şi ajunge planurile lor şi a culege cât mai multe informaţiuni cu privire la ţara noastră, îşi trimit curierii, transformaţi în mateloţi pe diversele vapoare streine, sub pavilion norvegian, olandez, grecesc, etc. Sub masca aceasta, nevinovată în aparenţă, spionii sovietici, la fiecare acostare în câte-un port, debarcă, se pun în legătură cu nucleele comuniste din port, culeg informaţiile ce le trebuesc, se reîmbarcă, vaporul ridică ancora şi pornesc în larg spre alte ţărmuri. După ce strâng un material destul de bogat «mateloţii» sovietici debarcă în Rusia şi pun la dispoziţia centrului rodul spionajului. Poliţia noastră de frontieră, prinzând de veste la timp despre aceste manevre ale sovietelor, a luat dispoziţia ca, orice vas, indiferent de pavilionul ce îl poartă, care atinge coasta românească, venind din Rusia, să fie supus unui control sever, iar întregul personal să nu aibă voie a coborâ de pe vas tot timpul cât se încarcă vasul și până la plecare MEM Piftii E Mii -COROS Ministerul Muncii şi Sănătăţii ne trimite următoarele: Unele ziare manifestă o vădită nemulţumire, pe motivul că direcţia recensământului nu ţine la curent opinia publică cu activitatea migăloasă ce se depune la această direcţiune. S’au găsit persoane care au lansat în mod periodic svonuri fantastice în legătură cu lucrările recensământului şi mai ales cu privire la costul recensământului şi la plata recensorilor. Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, de care atârnă direcţiunea recensământului, dă următoarele lămuriri: Toţi recensorii, în număr de 57.279 (cincizeci şi şeapte mii două sute şeapte zeci şi nouă), după numărul sectoarelor de recensământ, în care a fost divizat teritoriul ţării, au fost plătiţi, afară de o parte din recensorii regiunii Timişoara (3 judeţe), de unde nu au sosit nici până azi rapoartele aşteptate asupra efectuării precise a plăţilor individuale, de către delegatul regional. Dar şi aci s’a trimis un avans reprezentând 81 la sută din suma cuvenită recensorilor. Cât priveşte imputarea ce s’a făcut recensământului pentru cheltuieli, simpla comparaţie a acestor cheltueli, cu numărul de 57.279 de agenţi activi, scuteşte de orice răspuns. Cât priveşte rezultatele „probabile”, recensământul nu s-a însărcinat niciodată să pună în circulaţie asemenea rezultate, întrucât el nu funcţionează pe temeiul regulei de probabilităţi, ci pe certitudine. Până la un timp, rezultatele pot să fie provizorii şi atâta tot. Rezultatele se obţin în trei etape şi anume: 1. Rezultatele procurate de delegaţii judeţeni. Aceste rezultate se cunosc încă de şease luni şi au fost publicate şi comunicate tuturor celor cari le-au cerut. 2. Rezultatele date de recensori. In ultimele şease luni s’a făcut verificarea borderourilor recensorilor şi peste scurt timp va apare „Indicatorul localităţilor din România”, aflat sub presă şi care va cuprinde rezultatele actualei verificări cu titlu provizoriu. 3. Rezultatele definitive pentru cunoaşterea repartizării populaţiei pe vârste, naţie, religie, etc., se vor obţine de aci încolo, în 2 ani, prin prelucrarea mecanică a buletinelor de recensământ 8.501.000 buletine individ). Dăm aci datele privitoare la numărul populaţiei ţării pe baza lucrărilor primelor centralizări. Recensământul din Decembrie 1930 pe provincii istorice: 9. Bucovina 854.237 11 Totalul populaţiei României este de 18.024.269 locuitori. Ca să excludem pe viitor comentarii care nu folosesc nimănui, dar dăunează principiului autorităţii lucrărilor întreprinse de Stat, cu sacrificii considerabile pentru aceste vremuri. Ministerul invită cu rugăminte, pe oricine vrea să se documenteze şi să se informeze asupra metodelor de lucru ale recensământului, asupra rezultatelor şi sistematizării lor, la faţa locului în b-dul Elisabeta No. 42, unde particulari şi profesionişti vor fi de o potrivă de bine primiţi. Recensământul, de când funcţionează, nu are împotriva lui decât pe acei cari nu s’au ostenit obiectiv să-l cunoască. 1. Oltenia 1.513.897 loc. 2. Muntenia 4.016.403 19 3. Dobrogea 814.322 99 4. Moldova 2.413.535 99 5. Basarabia 2.848.714 11 6. Transilvania 3.218.273 11 7. Criș-Maramureș 1.412.213 11 8. Banat 932.675 11 ŞTIRI ARTISTICE Teatrul Cărăbuş In fiecare seară se joacă cu mare succes formidabilul spectacol „In Draci” de N. Kiriţescu. Montarea întrece tot ce s’a văzut până acum la noi şi spectatorul rămâne uimit în faţa fiecărui tablou unul mai frumos ca celălalt. Finalul actului I concesionarea Cărăbuşului Americanilor unde culorile decorurilor, costumele şi muzica se îmbie, fac din acest final o adevărată capot de operă. In fruntea distribuţiei d-l C. Tănase, L. Groff, Giugaru Huşi, Dan Demetrescu, M. Milian, ,N. Stroe, Lorenţ, J. Anghelescu, St. Glodariu, C. Iohan, Th. Burcuş şi d-rele Lizica Petrescu, Cleo Dargomirescu, Lulu Savu, Ştefania Popescu, Vily Petrescu. La finalul revistei apariţia celor 20 negri face mare senzaţie. * D-na Elena Zamora, cântă în revista „Nimic nou pe frontul „Bucureşti”, de N. Kiriţescu şi N. Kainer, care se joacă astă seară pentru a 56-a oară, întreg ansamblul companiei „Pitpalacul” direcţia N. Kanner, I. Pizone în frunte cu d-na Nataliţa Pavelescu, Rozina Wiquelin, Jeana Doljan, Nelly Caracioni, Mica Marinescu, Vera Tacco şi d-nii N. Kanner, I. Pizone, Niculescu-Buzău, I. Brună, M. Emilian, Al. Giovani, Trestian Ionescu. Baletul sub conducerea maestrului S. Al. Siomin secondat de profesorul Willy. In curând premiera revistei: Aţi gustat revista noastră. Căruţă sfărâmată de tren căruţaşul UCIS Intre staţiile Seceleanu şi Ciulniţa, un tren de lucru a surprins pe linie o căruţă trasă de boi. Locomotiva trenului a ciocnit căruţa, sfărâmând-o. Conducătorul ei a fost omorât pe loc. Un altul, aflat într’însa a sărit înainte de ciocnire, scăpând neatins. Deasemenea şi boii au scăpat neatinşi. Postul de jandarmi din Ciulniţa anchetează. Comunişti arestaţi la Cluj CLUJ 29. In localitate au fost arestaţi doi comunişti, surprinşi pe când făceau propagandă în vederea zilei de 1 August. Arestaţii sunt deţinuţi la poliţie. Spectacole CĂRĂBUŞ: In Draci. TEATRUL NOU : Periferie. TEATRUL COLOS: Nimic nou pe frontul Bucureşti. TEATRUL THALIA: (Cinema Paris) Omul care a văzut moartea. Cinematografe SELECT: Talu. CORSO: Nebuniile tinereţii. TRIANON: D-ra Elsa. VOX: Zile fericite. FEMINA: Anny. Annyi ce dulce eşti. CAPITOL: Visul tinereţii. CINEMA BULEVARD PALACE: închis pentru renovare. LIDO: Fata de pe Volga. OMNIA: Cântăreţul de jazz. MARCONI: Mefisto. MARNA: Serenada primei iubiri. Grădina Cinema Volta Buzeşti: Generalul versiunea franceză cu Suzy Vernon. Trupa V. Brezeanu joacă comedia Interpretul. TEATRE ilfisii VINERI 31 IULIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 38. Orchestra Sibiceanu: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Sibiceanu: continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA D. Florinescu: Forma pământului. PROGRAMUL DE SEARA 20.20: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 20.40: D. Horia Furtună: Despre plictiseală. 21. «Aida» operă în 5 acte de Verdi (doză electromagnetică). Intre acte Informațiuni.