Cuventul, iunie 1932 (Anul 8, nr. 2553-2581)
1932-06-01 / nr. 2553
1932 v Mal 31 zile Zile trecute 151. Zile râmase 215. Răsăritul Soarelui 4.37. Apusul Soarelui 19.50. Luna in Patr. II l a 3-a Zi. jv. Luna în Apogeu, la 19 h. ; Ort.. Sf. Martir Ermeu. Cat.; S ta Petronila. Prot..- Petronila. Evr.: 25 Ijar 5692. Mah.; 25 Muharem 1351, -xxooooxx—----i— ■raidlio MARŢI 31 MAI 1932 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHa. 13.00: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14.00: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Motor: Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, sport, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. N. Albescu: Cronica sportivă. 19.25: Orchestra Motor : Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. prof. dr. Theohari: Apele minerale româneşti în boalele aparatului digestiv. 20.20: D. P. Zarifopol: De ale Carnavalului de I. L. Caragiale. PROGRAM DE SEARA 20.00: Muzică de dans (plăci de gramofon). 21.00; Ora exactă Orchestra Radio: A. Thomas: Balet din opera „Hamlet'. 21.30: D. Nic. Miclescu: Amintiri din răsboi. 21.45: D-ra Em. Gutianu, de la Opera Română acompaniată de Orchestra Radio dirijată de d. Alfred Alessandrescu: Mozart: Aria Suzanei din „Nunta lui Figaro”; Mahler: Respir miros de tei; Mahler: Cine a născocit cântecul acesta; A. Alessandrescu: Dansez sur ma porte; Marx: Și eri mi-a adus trandafiri; Mozart: Aria Constantei din „Răpirea din Serai’'. 22 10. Orchestra Radio: Muzică uşoară și muzică de film sonor. 22.45. Informatiuni. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 17.45-20.35— 23. — Lipsea 21.30—1.15. — Bratislava 20.20-0.20. — Hilversum 21.55— 23.20. _ Breslau 23.10. — Milano 21.05— 22.15. — Bruxelles 22. — Barcelona 22.— Londra 20.35. — Mihlacher 21.30. — Toulouse dela 21 la 2.05.—Muzică variată—Katovice 22.15 și 0.05 pian. — Berlin 20.30— 21.10. - Stockholm 21.50. — Roma 22.45.— Praga 20.30—22—23. — Bruxelles 22— 23. — Budapesta 21.45. — Paris Eiffel 22.30 muzică franceză din secolul 17-lea până în zilele noastre. — Comentariu. Ravel, TEATRU—OPERA-OPERETA, Ostrava 21.30 „Zar und Zimmermann”, operă comică — Bratislava „La Boliane’, operă de Puccini. — Milano 22.45 Retransmisiunea unei operete. — Londra 22.55 „Maeştrii cântăreţi”, Preludiu şi Actul I operă de R. Wagner retransmisie de la Opera Regală. CONFERINŢE : Radio Paris 21 Cronica teatrală. ŞTIRI DIN PRESA : Viena 0-20. — Bruxelles II 21.30 şi 24. — Milano 24. — Berlin 0.30, Roma 0.55. MUZICA DE DANS: Viena ora 0.35— Barcelona 24.10. — Katowice 0.55. In noaptea de 31 Mai C. D. Roşu Calea Moşilor 45, telefon 346/21; Em. Schuster Calea Victoriei 138, telefon 221/54; N. I. Georgescu Calea Griviţei 323, telefon 348/09; D. Nicolau (O. Oprea) Calea Rahovei 79, telefon 325/30; W. Gresser Calea Moşilor 272, telef. 254/12; A. Solomon Calea Dudeşti 28, telef. 306/64; N. Sterescu (fost Thüringer) bulev. Elisabeta 34, telefon 363 94; M. Paleacu b. Col. Ghica 77; St. M. Antonescu Şos. Ştefan cel Mare 166, telefon 214/06; L. I. Raţiu (La Arad) str. Carol (Podul Şerban Vodă) 124, telefon 342/68; Ştefan Leonescu str. Romană colt Tunari 2. ten. Graţia intimă a unui moment, desemnul delicat al unei situaţii stranii, emoţia tulbure a iubirilor vinovate, tot ce este ambiguu, incert, avariat, găseşte în Cocteau un interpret care spiritualizează şi purifică. Dar nu printr’un procedeu de critic, ci prin instinct de poet. Poate de aceea se cheamă operaţia asta «critică indirectă», eufemism spiritual, care, în ce mă priveşte, cred că e ironic şi just, în acelaş timp. Deci voi găsi în «Essai de critique indirecte», delicioase observaţii de amănunt, scânteietoare paradoxe, tulburătoare pagini de emoţie, dar nu voi găsi nici o pagină de înţelegere linişitită, precisă şi organizată a niciunei veritabile opere. Mihail Sebastian narii AZI De toate şi de pretutindeni O interesantă expoziţie şcolară In hali ul spaţios al elegantei şcoale primare No. 30 fete (Bufet), harnica directoare d-na Zoe Vasiliu a organizat o foarte interesantă expoziţie şcolară. Grupate pe clase, se pot admira rochiţe, şaluri şi alte lucrări de croşetărie executate impecabil de elevele cele mai mici ale şcoalei — clasa I — apoi cămăşi, rochiţe cu motive naţionale, cămăşi de noapte, perne brodate şi montate putând rivaliza cu orice magazine de specialitate, toate acestea lucrate de elevele celorlalte clase. Cursul complimentar expune covoare persane şi scoarţe olteneşti executate de eleve în condiţiuni uimitoare de precizie, acurateţa şi artistică îmbinate de culori; apoi un bogat asortiment de lingerie ce se prezintă în mod ireproşabil, o secţie de croitorie vădind o pregătire desăvârşită şi un bun gust incontestabil, o serie de desene începând cu încercările stângace, dar cu atât mai interesante, ale micuţelor de clasa I şi terminând cu lucrările meritorii ale elevelor mai înaintate, etc., etc. Este de asemenea demn de relevat un album istoric cuprinzând un foarte bogat şi plin de interes material documentar, strâns şi clasat sub priceputa conducere a d-nei prfesoare Lelia Atanasiu. Intr’un cuvânt, o expoziţie foarte frumoasă şi care dovedeşte că la această şcoală se munceşte cu râvnă şi cu folos, priceperea şi energia d-nei directoare Zoe Vasiliu fiind armonios și rodnic secundate de munca și tragerea de inimă a unui corp didactic din cele mai selecte. *"«« ‘*“6 tie ping-pong la un strand din împrejurimile Berlinului Un ceai fia „Cina La «Cina». Bal costumat, întrecere de porturi naţionale sau concurs internaţional de frumuseţe. Cămăşi brodate, feţe şi catrinte cu fluturi, se amestecă printre rochii înflorate sau vărgate, pieptare de catifea, bonete, pălării mari şi de ferme neobişnuite. Serbare debinefacere- Ceai dansant în beneficiul unei instituţiuni de ajutorare şi de apropiere a intelectualelor române şi străine. Şi dans, căci fără dans nu e veselie şi fără veselie nu e dărnicie, în folosul căminului străinelor: «Le foyer des étrangères». CE E LE «FOYER DES ETRANGELLES» O societate înfiinţată acum zece ani din iniţiativa unor doamne şi sub preşedinţia d-nei Pantazi, proteguită şi întreţinută de doamne cari pun la dispoziţie muncitoarelor intelectuale străine, procesoare, instituoare, guvernante şi studentelor române, adăpost d* hrană în condiţiuni extrem de avantajoase. Şi de aceea, la «Cina» se învârtesc în dans şi circulă printre iunie reprezentante ale coloniilor străine din ţară: franceze, germane, elveţiene, olandeze, engleze, suedeze, cehoslovace chiar americane, învariatele lor costume. Comitetul, câte doi delegaţi de naţionalitate, e la portul său. CEAIUL Ceaiul? ca toate ceaiurile de la «Cina». Din masă în masă, trec cu coşuleţe în mână oferind flori, două fetiţe elveţiene cu pălării mari, atârnate de spinare. O domnişoară cu corsaj negru de catifea şi fustă verde, cu ciorapi albi în pantofi negri şi mâniei albe bufante şi pălăriuţă pe o ureche, le dă îndrumări. E o Elveţiană din Vând de lângă Lausanne. «Verdea Evin» e reprezentată printr’o tânără irlandeză în verde ca frunza tânără de plop şi cu o tichiuţă tot verde pe vârful capuluiîşi aşteaptă rândul de dans la o masă. Alături o austriacă blondă, blondă, ca o stea de cinema din filmele vieneze, arborează o bluză albă şi cu şort tot alb pe o fustă scurtă în dungi galbene şi albastre. Şi costumele sunt multe. iată o cehoslovacă care poartă o bluză brodată şi cu mâniei largi şi creţe ca iile noastre. O Tiroleză are tradiţionala fustă încreţită şi largă, cu flori mari, un şorţ mic, pe umeri un şal pus în colţ şi pe cap pălărie mare cu pană. Pălării mari au şi cele cari poartă costumul din Pădurea Neagră, le poartă drept pe cap şi buchetele mari roşu aprins cu care sunt găurite dau ceva curios în costumul lor naţional: fustă roşie, şorţ negru, pieptar de catifea. Amândouă Suedezele, mai puţini Isburdalniee,stau la o masă aproape severe în costumul tor cafeniu deschis cu şorţuri dungate ca stofele la modă. Din când în când se aude un tropăit. Sunt saboţii olandezilor cari aleargă de ici colo cu tăvi pline de bunătăţi. Bonetele lor albe de dantelă scrobită par nişte fluturi enormi şi stranii cari s’au aşezat acolo. Şi mai sunt multe costume. Româncele au îmbrăcat şi ele catrinţe şi ii cari sclipesc de nu le întrece nimeni. Pe terasă e soare, jazzul cântă, râs, vorbă şi dans. Tu simţi bine şi ai vrea parcă să nu mai pleci. Şi iată cum fiecare din acei de acolo petrecând o după amiază plăcută au făcut pe nebăgate în seamă o faptă bună ajutând «Le foyer desétrangères». Erastia Perete :« Conferinţe-comunicări Cercul de Studii Agricole Bucureşti, anunţă şedinţa săptămânală pentru Joi 2 Iunie a. c. în amfiteatrul Academiei de înalte Studii Agronomice. Va comunica d. Alex. Burnea, inginer agronom, despre: Chestiuni profesionale. Miercuri 8 Iunie a. c, va avea loc ultima şedinţă din acest ciclu. Va comunica d. dr. Horia Lupan, despre: Raporturile dintre costul muncii şi venitul brut, în exploataţie agricole. Secţiunea Economică a I. S. R. ţine şedinţă Marţi seara la ora 9, sub preşidenţia d-lui C. Buşilă. Va vorbi d. ing. N. Costache, despre Principiile de organizare a exploatărilor statului». * CUVÂNTUL teatru Teatrul, National Astăzi, Marti 31 Mai, are loc închiderea stagiunii Teatrului Naţional, cu piesele« Dale Carnavalului» şi «Conul Leonida» faţă cu reacţiunea» de L L. Caragiale. Rolul Mita Baston, va fi jucat de d-na Maria Voluntaru. * In seara de Miercuri, 1 Iunie, are loc la Teatrul Naţional, o reprezentaţie în beneficiul Sindicatului artiştilor dramatici şi lirici, sub înaltul patronaj al M. S. Regelui. Se va reprezenta capodopera lui Ferdinand Bruckner, «Elisabeta, Regina Angliei», cu d-na Maria Filotti în rolul titular. Reprezentaţia se dă cu preţuri obişnuite. SS— notes spectacolele zilei Teatre TEATRUL NATIONAL: D’ale carnavalului (închiderea stagiunii). TEATRUL REGINA MARIA: La ordinele dv. Doamnă. TEATRUL MAXIM ZIG-ZAG (Chateaubriand): Program extraordinar, Sisters Schwarz. Cinematografe TRIANON: O noapte fără pauză. BOULEVARD PALACE: Lacrimi de iubire. SELECT: «Tu seras Duchesse» şi «II est charmant». REGAL: Dragoste în automobil. CAPITOL: Trei femei şi un diplomat. FEMINA: O noapte cu tine CORSO: Bestia. VOX: Femei la închisoare. RIO: Concediul în căsnicie. FORUM: Sclavii pasiunii. LIDO: Noapte bună fetiţă dulce1. OMNIA: Jenny Lind şi Stan şi Bran divorţează. AMERICAN: Ingrii Infernului. TERRA: Marina sburătoare şi Intr’o mică cofetărie. EPISCOPIA: Un soţ infidel. TRIUMF: Ben-Hur. RAHOVA: Pe drum greşit. TOMIS: O oră cu tine. MARNA: Amor, vienez. MARCONI: Misterul camerei galbene. &i? VOLTA BUZESTI: Manevrele de toamnă. I ai nume deschiderea Teatralui Colos De vorbă cu autori! revistei «Parada Colos» Compania încărcată de glorie de la Teatrul Alhambra des)chide mâine la I/y Colos, stagiunea de vară cu * super-revista în 2 acte şi 32 tablouri «Parada Colos», de N. Kiriţescu —N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. La repetiţia generală de Luni seara, — repetiţia care ar fi putut fi o reprezentaţie —autorii ne-au comunicat în fugă: — Aşadar. Miercuri 1 Iunie, începeţi ?.. Nu începem, continuăm ! Ne prezentăm în faţa publicului nu numai cu imensul capital al încrederii ce ni se cuvine, după atâtea zeci de reviste de succes, scrise de fiecare dintre noi, împreună, în parte, sau cu alţi colaboratori, ci ne prezentăm mai ales cu gloria stagiunei de la Alhambra, în propria noastră casă făcută singuri de noi cu munca şi riscurile deci şi cu toate meritele numai pentru noi şi interpreţii noştri. A fost o stagiune care înseamnă mai mult decât o chezăşie pentru ceea ce continuăm de mâine seară aci la Colos. — Reînoiri ? — Imense, începând dela grădina şi scena complect transformatei, şi sfârşind cu recuzita (căci până şi recuzită specială de revistă am adus de la Paris). Avem pe lângă excelenta noastră trupă de la Alhambra : Marilena Bodescu, Sili Vasiliu, Lulu Nicolau şi Constantin Toneanu, S şi Anny Siomin, pe Ion Talianu, G. Groner, Marcel Emilian, V. Vasilache, R. Rang, Miky Mazilu, Vera Taeo, Jeana Crista, şi încă mulţi alţi, tineri şi plini de talent. Maestrul de balet S. Siomin, sa întrecut în dansuri antrenante, evoluţii de balet, care vor surprinde cu siguranţă ca : French-cancanul, Rumba braziliană, Revellers, etc. — Scene, cuplete ? ’— Cine ne conduce. Aşa-i românul. Vreau o păpuşe, d. Mihalache la Geneva, Frizeria, Razele ultrableu, Milionul, Patrada papugiilor, A florilor, a nudului, a sex-appealului, sunt dintre scenele pe cari ne bizuim să recoltăm succesul ultimei noastre reviste. Decorurile sunt opera pictorului Caramalău. La pupitru I. Vasilescu. — Așadar ? — Miercuri 1 Iunie la Parada Colos. \ ...Şi totuş, exportul agricol e o pacoste! (Continuare din pag. l-a) consumator viguros şi atunci nu vom mai avea multe cereale de exportat. D. ministru al agriculturii însuşi a arătat că dacă numai în Bucureşti s’ar spori consumaţia laptelui cu 100 grame pe zi de fiecare locuitor, am avea să sporim vitele cu 10.000 de vaci în plus. Iar aceste vaci, bineînţeles, vor trebui hrănite cu produse pe care le vom sustrage exportului. Iată cum se îmbină lucrurile. Iată pentru ce am spus şi susţinem că România poate trăi şi fără exportul agricol ruinător de astăzi. Prof. G. K. Constantinescu jocurile noastre naţionale --DODO ■■ CONFERINŢA D-LUI NICULE SCU-VARONE D . G. T. Niculescu-Varone a ţinut. Duminică la Ateneul popular Dichiu, din str.Romană 89, o interesantă conferinţă despre jocurile populare româneşti. D-sa a făcut un scurt şi documentat istoric al jocurilor noastre naţionale, începând cu Dimitrie Cantemir, care, în 1716, în opera sa Descriptio Moldaviae, a descris cel dintâi hora, căluşarii şi brâuleţul ale căror melodii le a pus pe note muzicale. De la eruditul domn al Moldovei şi până astăzi, cei mai însemnaţi culegători de jocuri populare româneşti sau de folklor muzical coreografic, cari au adus o preţioasă contribuţie, citaţi în ordine cronologică, sunt Anton Pann, Cari Mikuli, Teodor Burada, Demetru Vulpian, Elena Sevastos, Antoniu Sequens, d. Tiberiu Brediceanu, Pompiliu Pârvescu, Popa Ştefan, d. prof. Ovid Densuşianu, Bela Bartok, d. Tache Papahagi, Lucia Andronic-Vasilescu, Eleonora V. Rădulescu, Mihail Vulpescu şi Ştefan Tuţescu. Conferenţiarul a clasificat, cu exemplificări, toate strigăturile cari însoţesc jocurile populare româneşti. Poporul român are o bogată comoară folkloristică in care sunt cuprinse şi 2509 numiri de jocuri naţionale, din cari 340 sunt culese metodic şi riguros exact de d. Niculescu-Varone, sărbătoarea, la joc, în mijlocul sătenilor, în diferite părţi ale ţării, timp de 12 ani. Conferenţiarul a încheiat spunând că este o datorie morală şi patriotică de a păstra întregi şi neschimbate frumuseţea şi bogăţia tezaurului artei noastre populare, în care se oglindesc viaţa şi sufletul neamului românesc. cuvântul femeilil Când auzi cucul cântând Se închid şcolile, vacanţa mare începe, ferice de copii. Zile minunate, când primăvara se îngână cu vara, cum am fugi cu ei la câmp, în crâng, să trăim în marginea disciplinei, să vedem mierla ciugulind, cu ciocul ei galben, din cireşile noinouţe proaspăt lăcuite! Să ascultăm cucul, pasăre cu obiceiuri bizare, căreia îi se atribue fel de fel de influenţe rele şi bune! După Aristot, cucul este un model de prevedere: nefiind în stare să-şi păzească puii, lasă această grijă altora. Femeia cucului, dă puii ei unei păsărele străine şi de altă rasă. Legenda cucului e veche. Pare-se că la începutul lumei a trăit un uriaş cu numele de Oxiloph, căruia nu i plăcea decât carnea fragedă, aşa că îşi mânca copiii lui şi pe toţi cari ii ieşeau în cale. Nevastă-sa reuşi să ascunză la o vecină trei patru din copiii lor, scăpându-i astfel de lăcomia uriaşului. Când se întoarse acasă, întâlni un bun vrăjitor care, văzând-o atât de abătută, o întrebă ce mâhnire are. Ea îi istorisi totul şi vrăjitorul îi spuse: — «Du-te cu Dumnezeu, copiii tăi vor trăi de aci înainte feriţi de orice răni» Uriaşul însă aflând de ascunzătoarea micuţilor, se duse repede să-i mănânce, dar acolo găsi numai un cuib cu câteva păsărele aşa de rebegite, că-i veni şi lui să râdă. Bravul vrăjitor schimbase copiii în pui de cuc şi chiar pe uriaş îl prefăcu în cuc. De atunci, nevasta lui îşi ascunde puişorii în cuib străin. In Mai şi Iunie «când auzi cucul cântând» iei în mână un ban-doi şi întrebi: «Cucuie, mă înbogăţesc, da ori ba?» „ Dacă îşi strigă cucu numaidecât numele de două ori, răspunsul este favorabil, dacă însă cântă în şir de multe ori, atunci norocul se face aşteptat; de răspunde o singură dată, nici o nădejde. Consultația este gratuită în crâng.. —poco- între noi... Tort cu vişine sau cireşi Luăm 50 grame unt proaspăt şi frecăm până se albeşte- Amestecăm şi 16 gălbenuşuri de ouă puse unul câte unul, apoi 50 gr. făină, 50 gr. migdale curăţate şi pisate mărunt, 600 gr. zahăr pisat şi cernut, coajă rasă de la o lămâie- Frecăm cel puţin trei sferturi de oră. Batem în spumă tare opt albuşuri şi le amestecăm cu totul. Ungem o tavă cu unt şi presarăm pesmet cernut, punem în ea compoziţia şi presarăm din loc în loc vişine sau cireşi. Punem la cuptor o jumătate oră. Sufle de spanac Opărim spanacul, îl tocăm mărunt, amestecăm cu o bucată unt, sare, piper, puţin lapte, o linguriţă făină, trei gălbenuşuri de ou şi trei albuşuri bătute în spumă. Garnisim forma cu o hârtie unsă cu unt şi punem la cuptor sau la bain-mare trei sferturi de oră. Se serveşte cu un sos bechamel, sau alb cu lămâie- M. M. L. r firi artistice Mâine seara ,va avea loc deschiderea teatrului Cărăbuş cu fastuoasa revistă «La lozul Cărăbuşului» de d. N. Kiriţescu. In rolurile principale vor juca d-nele Elena Zamora, Lizica Petrescu, Mia Apostolescu, Lulu Savu, Vera Violeta şi d-nii C. Tănase, N. Niculescu-Buzău. A. Giugariu, Aurel Munteanu, M. Milian, N. Stroe Glodariu, Jean Anghelescu, Giovani şi Burcuş. Vor da concursul pe lângă surorile Martinez şi artiştii excentrici berlinezi Renée şi Rame. Picturile sunt executate de către pictorii Traian Cornescu, Feodoroff şi Rohrhoffer. Fiecare spectator va participa la tragerea a zece premii de valoare. Expozit. In sala «Universul» e deschisă expoziţia pastelistului G. Lazăr. Talentul pictorului se afirmă de data aceasta şi mai categoric, plasându-l între elementele de valoare ale plasticei româneşti. Pânzele expuse sunt variate atât ca subiect, cât şi ca interpretare. Artistul stăpânește atât dificila artă a portretului, cât și a peisajului sau a interioarelor. Universitare Mâine, Miercuri 1 Iunie a. c., va avea loc la Universitate (Amfiteatrul cel mare, Etaj III, intrarea prin faţa statuiei Heliade Rădulescu) între orele 17 jum.—19, secţiunea de deschidere a d-lui profesor-inginer Dimitrie Rantea la cursul de «Fabricaţiuni de Război» şi anume cu toţi elevii, ofiţeri ai Şcoalei Superioare de Război şi de Intendenţă, precum şi cu studenţii Şcoalei Speciale Technice «Elie Radu». Subiectul acestei secţiuni va fi: «Colaborarea armonică şi coordonarea colaborării industriei naţionale la fabricarea materialelor de apărare, după un Plan fixat în timp de pace. Exemple de realizări efective». Va asista M. S. Regele, împreună cu membrii guvernului şi ofiţerii generali cari fac parte din Consiliul Superior al Apărării Naţionale. MIERCURI, I, IUNIE 8S3.II Personalul de control şcolar rechemat la catedre Pentru realizarea cât mai multor economii, ministerul instrucţiunii a dat o decizie prin care întregul personal de control, amovibil, din învăţământul primar este rechemat la catedre pe ziua de 1 iunie, HIZERII & indiscreţii Soluţia d-lui Duca pentru vindecarea relelor de azi ale Statului? A rostit-o Duminecă la Bacău. E scurtă şi Clară: — Trăiască Franţa! Dacă nici cu aşa ceva nu se vor achita salariile la vreme, apoi e să disperi de orice soluţie 'este' După cum se ştie marele bancher V. o duce foarte greu. Banca lui este în concordat și din cauza crizei nu poate să plătească ratele concordatare. Zilele trecute ginerile lui, care de când banca socrului se află în concordat trage — cum se zice — pe dracul de coad’, spunea într’un cerc de amici: — Abia acum după patru ani de când m’am însurat, îmi dau seama că am făcut o căsătorie din... dragoste, luând pe fata bancherului. * La Capşa, Prima zi de canicule din această vară totuşi prea timpurie, a întrunit în jurul unei mese un grup de poeţi de toate şcolile, şi de toate generaţiile. Discuţii, fireşte, în jurul premiilor Academiei recent distribuite —■ ca deobiceiu prin nesocotirea «adevăratelor talente». Şi pentrucă era vorba de premii, s'a adus vorba şi despre marele Premiu naţional ficându-se şi aci, consideraţiuni asupra nedreptăţită «poeziei celei adevărate». Cum la masa poeţilor s’a rătăcit şi un gazetar, cu inclinaţiuni mai mult pentru proză, acesta a emis părerea că premiile trebue pur şi simplu desfiinţate motivând că încă nu s’a scris, în timpul nostru, opera poetică standard a secolului. Poetul A. T. S. sări ca ars. — De unde ai scos d-ta că nu s’a scris încă? Pot să te anunţ că mie mi-a şi fost refuzată de editura X. Poftim să mai faci poezie! Scorpion & Comp. Moartea pictorului Tineu Duminică noaptea a încetat din viaţă, la sanatoriul Filantropia, pictorul Ion Tincu, preşedintele «Cercului artistic». Tincu a fost unul dintre luptătorii pentru încurajarea artiştilor. El a fost profesor la Slatina, Ploeşti şi Bucureşti. Studenţeşti «Cepoul studenţilor bucovineni» din Bucureşti, aduce la cunoştinţa membrilor săi, că viitoarea repetiţie de teatru şi cor va avea loc mâine Miercuri, orele 8 seara precis, la sediu. «î» Membrii societăţii studenţilor în drept, sunt convocaţi de centrul studenţesc Bucureşti în adunare generală în sala cantinei Gutenberg, azi. Marţi ora 9 seara, pentru alegerea comisiei de verificare, în urma sentinţei comisiei de judecată a C. I. B. prin care demite din postul de preşedinte al societăţii şi exclude din toate organizaţiile studenţeşti din ţară pe d. Ion Damian. ---------xxooooxx--------vârfi-reviste A apărut: «Cercetaşul» Nr 4. 25, pe luna Mai, organul oficial al comandamentului marei legiuni a cercetaşilor. Cuprinde articole semnate de d-nii: Vasile Militaru, Gh. T. Secrieriu, Ioan T. Florescu, căp. M. I. Georgescu, Gherman Vasile, Daniel C. Klein şi Valeriu Bora. Preţul I lei. •1» Numărul 137, al revistei VIATA LITERARA, va apare la 1 IUNIEVa avea următorul sumar: G. Călinescu: Prin manuscrisele eminesciene; Mircea Eliad: Să închidem universităţile; George Mihail Zamfirescu: Cuvânt pentru o plecare la drum; Nicolae Roşu: Nimicuri de preţ; I. Valerian; Caradu-Valea umbrelor; G. Bacovia: Niciodată; G- Preda: Vorbind cu editorii; Neagu Rădulescu: Omiliile lui Ava Macaon; Poeme de: Mircea Pavelescu, Eugen Constant, Virgil Gheorghiu, Tya Pereta, Arrian Savu. Okeanos: Câmpineanu 401 Cronici de: Eug. Ionescu și V Damaschin. In restul numărului bogat material critic și informativ. * Studii de politică economică externă a României, este titlul nouei lucrări a d-lui dr. Alexandru Halunga. Este o carte de o deosebită însemnătate în legătură cu convenţiile comerciale încheiate de România în ultimul timp şi cu acordurile în curs de încheiere. A apărut «Gazeta Meseriilor» anul IM No. 98, de sub conducerea d-lui C. Arsenie, cu un bogat sumar : Arthur Fontaine şi Albert Thomas de Gr. L. Trancu-Iaşi. In minele de cărbuni din Flandra, de G. Kivăran-Răsvan; Politica meseriaşilor, de Aur Zaharescu; Cooperaţia şi micul industriaş, de Ambrozie Nicoară; Filantropia, de Ştefan Diaconescu, cismar; Credinţa noastră, de V. Stoian, croitor, etc. Redacţia Şi administraţia Str. C. Miile 14, Bucureşti. *