Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)
1924-04-16 / nr. 87
ir CONSTANȚA Mercuri 16 APRILIE 1924 Director: L. N. MOSCU Apare zilnic I» or« 12 1 DOI LEI EXEMPLARUL In numele milei In numele dobrogenilor, «Dacia» prin pana d-lui Alex. Dratski, face un tablou înfiorător asupra situației din Cadrilater cere pentru apărarea grașiniței dispre Bulgaria pentru înpedicarea jafurișilor comise de comitagii, măsuri drastice, un cordon militar puternic de a lungul frontierii și extrădarea jefuitorilor trecuți dincolo în Bulgaria. Cu multă dreptate se cer aceste două măsuri. Dacă cea de a doua, va fi probabil imposibila, fiindcă depinde de asentimentul și voința statului vecin, cea d’iatăl, perdeaua militară e uimitor că nu s’a înfăptuit încă de mult. Era aceasta atît de logic, încît e de mirare că abia azi și prin coloanele unui ziar, se vorbește despre așa ceva, pe cînd oblăduitorii stau cu mîinile însîm Dar tragica situație din Cadrilater, mai are o lătare atît de dureroasă și atît de înspăimîntatoare, legată în acelaș timp atît de strîns cu calvarul populației din Cadrilater, încît se cuvine să ridicăm glasul, de astă data în numele milei. Tristele înprejurări ale războiului, cu invaziunea Dobrogei întregi, de către armatele dușmane, atunci cînd feciorii noștriji se ațineau la granițele de nord, au făcut pe mulți, prea mulți în adevăr, îngroziți de retragerea noastră, urmărită de flăcările incendiilor și vaorile celor părăsiți, să uite o clipă datoria de ostaș și de cetățeni ai Romîniei și să rămînă în urmă, lingă vatra lor, lîngâ bătrînele—fiindcă bâtrînii erau internați — lînga copilașii tremurînd de frică. Toți aceștia, cînd pacea odată încheiată, au văzut greșala comisă, cînd au crezut că Dobrogea e perdută pentru Romînia nu au mai îndrăznit să înfrunte apriga răzbunare a legilor romînești și au pășit peste frontieră, unde stau de ani de zile ascunși, pribegi, cu durerea în suflet, cu inima sfîșiată, cu conștiința neînpăcată; își închipuie cineva cîta restriște reprezintă această stare de lucruri; își închipue cineva cîta primejdie e pentru țară, grupul acela de fugiți, de cetățeni romîni care își deplîng greșala, dar care nu îndrăznesc sa se reîntoarcă în țară, fiindcă pentru ei nu e alt liman decît ocna ? Păi din miile de greșiți cari în momente de uitare de sine și-au perdut cumpătul și au păcătuit, cel mai mare număr, au putut scăpa de rigorile legii, fiind amilstițiați, pe cînd nenenorociți de pribegi, cad sub acuzarea dezertării la inamic și nu pot intra în clemența regală. Vina acestora, nu e mai mare decît a altora. Ba poate ei au o scuză mai legitimă decît romînașii de sînge care și-au uitat de datorie. Ei au fost încetățeniți numai din 1914, și cînd în 1916 puhoiul dușman s’a năpustit peste țară, mulți putea să creadă că s’a isprăvit cu neamul și cu țara romîneascâ. Și daca merită totuși o pedeapsă, ocna care îi așteaptă cu neagra ei gură deschisă, ar fi o a doua pedeapsă, aplicată pe lîngă cealaltă care de 6 ani și chinuește departe de familia lor, departe de glia lor, departe de mormintele părinților și fraților lor. E venit timpul să se întindă aripa iertării și peste aceștia. E venita vremea unei amnistii care să cuprindă sub scutul său și pe cei cîțiva dobrogeni a căror soartă deșteaptă în sufletul poporului bulgar, regretul că nu a putut păstra Dobrogea, precum o clipă a nădăjduit. Daca lăsăm să dăinuiască încă multă vreme, această situație, noi singuri dăm elemente iredintizmului bulgăresc, noi singuri lăsăm cuțitul înfipt în rana orgoliului bulgăresc și întreținem astfel mereu vie, apriga dorința de recucerire a Dobrogei, vechea provincie româneasă a lui Mircea cel Bătrîn și a lui Ion Vodă cel cumplit. Dar chiar dacă, nu ar avea nici o însemnătate, argumentele de utilitate naționala, tot încă intervin cele de milă, iertați-i, că n’au știut ce fac și și-au ispășit cu prisosință vina lor. Const, trimes ca Principesa moștenitoare a României la Mangalia MANGALIA.Cu automobilul au sosit ori la orele 11 In orasul nostru. A. A. L. L. R. R. Principesa Elena a României și Principesa Irena, însoțite fiind de d-na Vifldoianu doamna de onoare, de d. dr. Ganea secretar general al ministerului ocrotirilor sociale, N. Negulescu prefectul județului, Virgil Andronescu primarul Constanței și de d. Gr. Ștefu prefectul poliției orașului Constanța. Principesele au fost Întâmpinate de d. Roșculeț primarul orașului, cu întreg consiliul comunal și de d. Cristu Melidi administratorul plasei. După ce R. A. S. S. au vizitat orfelinatul, primăria orașului a oferit oaspeților un banchet de 40 tacâmuri, în sala cea mare a vechiului local al primăriei. La șampanie, d. N. Negulescu a toastat pentru dinastie donând din partea județului 50000 lei, pentru sanatoriul ce urmează să fie ridicat în orașul nostru din inițiativa moștenitoarei tronului De asemenea d. Virgil Andronescu, a donat suma de 100000 lei din partea orașului Constanța, toastând pentru familia noastră princiară. D-na Vladoianu dama de onoare, răspunde la numele principesei Elena, mulțumind tuturor pentru sprijinul ce-i acorda la înfăptuirea unei opere atât de însemnate. După banchet principesele și însoțitorii au vizitat apoi terenul ales pentru clădirea senatoriului ce se va constitui și a căror lucrări vor începe imediat. Terenul ales, se afla pe marginea mărei dincolo de cetatea Calatis. La ora 4 d. a. principesele au părăsit orașul nostru, plecând spre Constanța. Doctor B. TATARSKI boli interne, boli de nas, gflc «i urechi. — Operațiuni Cronica zilei Invitatul Oamenii bogați sunt solicitați. Invitați ca Insistență, perseverență, deferență, curtoazie. Iar când primesc să vină la d-v. acasă, vi se umple Inima de bucurie. Din contra, dacă vre-o rudă lihnită de foame, îndrăznește să vină la o bucată de pâine, îl faceți niște mutre, acum se zice, de zece ocale. In urma acestor constatațiuni tragi-comice, îngăduiți-ne să trecem la o altă ordine de idei și permiteți-ne sa vă punem o întrebare, pe care, după toate probabilitățile, fiecare din d-v. v'ați pus-o în mai multe rânduri". — Care este rolul individului Invitat, în cazul nenorocit când stăpânii casei încep a se certa. Georges Courteline a prins de minune nota hazlie a acestei delicate situațiuni, în adorabila-i comedie într’un act". ,La Paix chez soi* și pe care o cunoașteți cu toții, nu O piesă de teatru, zice-se, este bună, decât atunci când spectatorul se poate recunoaște în persoanele cari viețuesc pe scenă, sau când își poate spune : „Eu însumi am trecut prin astfel de momente, sau, mai puțin încă «Asemenea aventură mi s’ar putea întâmpla și mie.» Din acest punct de vedere, (ca și din toate celelalte) farsa scriitorului lui Iul „Boubouroche", este extrem de răuși ca. Iată, într'adevăr, ce a pățit subsemnatul acum vre-o 15 ani, la Paris. Poftit să ia ceaiul la d-l și d-na H., se râde, se îmbracă în hainele cele mai bune și, la ora fixată, se înființează la domiciliul vorbitului menaj. De unde putea, nenorocitul să bănuiască, că menajul în chestiune nu-i decât a menajerie. Evenimentele stau dezlănțuit cu o repeziciune zdrobitoare' Bărbatul și-a acuzat nevasta că are obiceiul să-și bârfească, prietinele. Femeea s’a revoltat și m’a luat drept martor: — Vai, ce minciună ! Domnule, pentru Dumnezeu, dar spune și d-ta, ți-am vorbit vreodată de râu pe vreuna din cunoștințele mele? — El, asta le întrece pe tone făcu dl H., cum vrei să vorbească omul, mai cu seama că e poftit la noi acasă. — Te rog să taci din gură și să lași pe domna să-mi răspundă: Spune, domnule, ți-am vorbit, vreodatâ de rău... — Juliette, lasă băiatu în pace, nu vezi în ce încurcătură Talpus. — Ba n’am să tac deloc... — Ba ai să taci... — Am să tac când o să-mi placă. — Ai să taci pentru ca vreau eu să taci... — In două cuvinte, d-la„ nervos din fire, cârpește două perechi de palmuțire pe obrăjorii cuconiței. Fără altă vorbă, d-nu zi, isterică de felul ei, leșină pe podele. Ei poftiți acum de treceți d-v. în locul de supliciu al subsemnatului. Scena cea mai caraghioasă a fost la plecare, căci, negăsind nimic mai bun de zis,am îngânat străngându le mânie. — Vă mulțumesc pentru frumoasa primire. Aceasta seamănă, pe departe, cu întrebarea adresată de Roland Dorgelès unui medic... după moartea pacientului. — Ei! ce trei doctoire, mai e vreo speranță. Ax. Porti Nenorocirea din Cernavoda -Un soldat carbonizat. In timp ce sergentul jandarm Mocanu de la batalionul de jandarmi din Cerna-Voda în patrulare, s’a abătut se afla pe la fabrica de ciment. Pe când Mocanu cu directorul fabricei, a vorbea pus mâna în mod involuntar, pe un fir electric. Imprudentul sergent a fost carbonizat. Impresionanta sinucidere din curtea politiei UN ARESTAT SUSPECT. S’A ÎMPUȘCAT MORTAL AStA noapte, gardienii »Pazei de Noapte», au arestat pe un oarecare Otto Schieger, pe care l’au găsit intr’un local de construcție de pe strada Lascar Catargiu. Astăzi dimineața, „Paza de Noapte s-a predat sergentului de poliție, pentru a fi depus în arestul prefecturei de poliție. Când să intre pe poartă, arestatul a scos din buzunar un revolver „Steyr“ și înainte ca să poată fi împiedicat, Schieger și-a tras un glonte în regiunea creerului. Moartea i-a fost fulgerătoare. Parchetul fiind anunțat a dispus fotografierea sinucigașului, pentru a i se stabili adevărata identitate. Sunt bănueție și fapte grave ar fi determinat acest act disperat. Teroriști bulgari refugiați la noi El s’ar afla la Constanța sub nume false Un ordin telegrafic de urmărire al siguranței generale din București, anunță că, teroriștii bulgari Anghel Stoianof și Bora Maripol, fugiți din Bulgaria, unde au comis atentate se află refugiați la noi. Numiții au fugit în Serbia de unde au trecut la noi. Ordinul precizează ca ambii teroriști s’ar afla la Constanța și trăesc în oraș sub numiri false, inteționând să plece prin portul nostru, înapoi în Bulgaria, Accident de muncă Femeia Vessa I. Barbură din serviciul d-lui avocat A. B. Plopul în timp ce ștergea ieri geamurile casei a căzut după o scară, fracturându-și mâna stângă. A fost internată la spitalul comunal. isprăvile hoților de trenuri Un călător jefuit și aruncat din tren feri, a fost adus rănii grave spitalul comunal, d. Constantin Burcă de fel din Focșani. D-sa venind în tren spre Constanța, a căzut victima hoților de trenuri. Dupa plecarea trenului din gara de Nord, numitul neavănd loc în compartiment din cauza aglomerației a rămas pe scări. In apropiere de o stație unul dintre călători i-a smuncit geamantanul și dânsu-i blânci, d. Burcă a căzut pe linie rănindu-se la cap. Accident de mancă bi port Muncitorul Micescu Gheorghe dela coloana S. P. M. a fost era victima unui accident. Pe când lucra la fixarea unor traverse, la noua linie ferată din port, susnumitul muncitor, scăpând din nebăgare de seamă un cioplitor-terță peste piciorul stâng, s’a rănit grav. Victima a fost transportată la infirmeria portului unde i s-a dat primele îngrijiri. Smeenmammmmmmemme ANUL XI No. SI Fondator: CONST. miHESCU K«d«91U și Administra Ia Str*4» vr«A« 23 abonamentul Po 12 lasi ... . 4QC lei V C *1 I I* I ‘ * I II *. I * IM » A/Unascrisete aepablicato an ne — latpoiui — V g L E V O N No, 42/3 T ataia care se deschide prima _____zi de PAȘTI Sri fiindcă fost 1 Aprilie-a păcălit com Virgil Și străzile s’au măturat. Căci nu era doar pentru noi Deprinși cu praf și cu noroi Ci oaspeți nalți ne-au vizitat. VIZITAT! Parcul intila Hlilai tátrai al sil Ocrotirea triailor ttrăii nimiang——— Respingerea învinuirilor nejustificate — Un raport elocvent Respingerea învinuirilor nejustificate—Un raport elocvent asupra lipsei de fonduri.—Un vot de încredere dat președintei societații-intervenții pentru alte ajutoare D în partea societății Ocrotirea orfanilor din război reg. 7 Constanța primim spre publicare următoarele: In ziuă de 22 Martie a avut loc ședința consiliului central al societății pentru ocrotirea orfanilor din război, în localul societatei din București. Ședința s’a deschis sub preșidenția I. l. S. Mitropolitul Primat, fiind față d. N. Săveanu ministrul sânătăței și ocrotirii sociale, d-na Olga Sturdza președinta generală a societății, d. dr. T. Gane secretar general al ministerului asistenței sociale, d. general Popișteanu director general al oficiului național I. O. V. d-ra Ana Severin secretară generală a consiliului central, d na colonel Lîciu și d. C. Toma, delegații regiunei Iași, d-nei Grigore Trancu lași, general Butoianu, Țițeica și Maxim delegații regiunei București, d-na Olga general Istoilov și M. Popp, delegatele regiunei Craiova, d. dr. Constantinescu Gicu, președintele regiunei Chișinău prin delegație, d-na Florica Gramastovici, delegata regiunei Cernăuți d-nele C. A. Bârseanu, M. Baiculescu și Elvira general Botez delegatele regiunei Sibiu, d-na Zoe general Petrașcu, Esmeralda Dimitriu și d. G. Dimitriu, delegații regiunei Constanța etc. Doamna Olga M. Sturza, arată că a convocat consiliul pentru a face expunerea situațiunii financiare a societății ocrotirea orfanilor din războiu. Este necesară această expunere, spune d-sa, pentru a se arăta situația reală și a nu se crede că această societate beneficiază de fonduri, subvention și venituri proprii, cari prisosesc peste necesitățile sale. Societatea are o activitate generală pe întreg teritoriul țarei, are organizațiuni județele și întreține în în toate 102 orfelinate, în școli și in alte instituțiuni aproape 12 mii orfani din razboiu și peste 36.000 orfani ii ajută la domiciliu, prin pensii, cărți, rechizite școlare, îmbrăcăminte, alimente, medicamente etc. LIPSA DE FONDURI Pentru întreținerea acestor orfani, societatea nu dispune decât de o subvenție de 97.500.000 lei și venituri proprii provenite din cotizațiuni, colecte, donațiuni, etc. Cheltueli de administrație ale societății sunt reduse prin faptul că toate serviciile prestate de președintele și membrii comitetelor, sunt onorifice, este un apostolat asupra căreia atențiunea publică ar trebui sa fie ațintită în mod permanent. Veniturile de care dispune societatea sunt insuficiente și deci inferioare necesităților reale. In acest sens s’a atras în mod constant atențiunea oficiului național I. O. V. și ministerului asistenței sociale. In ultimul consiliu al societăței din 2 octombrie 1923, s’a luat hotărârea de a se cere statului o subvenție de peste 190.000.000 lei, sumă cu care s’ar fi putut acoperi cheltuelile necesare pentru întreținerea orfanilor și desvolta asistența lor intr’Un mod modest dar demn. Statul insă, cu toate intervențiile stăruitoare și cu toată bunăvoința d-lui N. Săveanu ministru al sănătăței publice și a d-lui director general al oficiului, nu a putut pune la dispoziția societății această sumă. Bugetul pe exercițiul 1924, cu tot valul de scumpete, cu necesitățile crescânde ale Întreținerii orfanilor în raport cu creșterea lor, a fost redusă la 97.500.000 lei. Față de proectul de buget propus societatea este în o lipsă de circa 93.000.000 lei, pentru a putea da asistența efectivă pe care statul și societatea românească o datorește „copiilor națîunei". Societatea, din apelul la obor Iul public, nu poate acoperi această diferență. Trebue făcută o sforțare extraordinară pentru ca, fie printr’o subvenție suplimentară, fie printr’o subscripție națională, să se acoperă această lipsă. INTERVENȚII REPETATE LA GUVERN Pentru aceasta, d-na Olga M. Sturdza a convocat consiliul central ca, împreună cu o delegație din sânul său, să se faca o nouă intervenție la stat, la județe și comune, căci cele din urmă nu au ajutat societatea decât foarte puțin în această direcție și, ia nevoie, să sa facă apel la instituțiunile financiare și la presă, pentru organizarea subscripției naționale. Fără această sforțare nu se va putea menține și recrutareți salariile de mizerie de 500-1000 lei lunar personalul de conducere și educațiune a orfanilor și în multe părți, nici asigura cele mai elementare condițiuni de higienă și de alimentație. Societatea ocrotirea orfanilor din războiu, nici nu a avut măcar posibilitatea ca alte societăți să și restrângă asistența la veniturile sale sigure. Statul i-a impus continuu desvoltare: în mai puțin de 1 an și jumătate 1 s-a vărsat prin obligațiile legii oficiului peste două mi) orfani întreținuți până atunci de regimente. Acești orfani au fost primiți cu drag pretutindeni și s’au depus toate sforțările să fie îngrijiți cât mai bine, făcând în limitele mijloacelor disponibile, sacrificiile necesare, dar astăzi societatea are nevoe de ajutorul tuturor. «Acest ajutor dorim sa-i cereți d-v în toate regiunile d-v fără a vă descuraja de nedreptățile cu care câteodată este răsplătită opera noastră», încheie d-na președintă generală Olga M. Sturdza expunerea sa, după care apoi citește darea de seamă a repartiției și achitării subvenției regiunilor din 1923, intrebând pe doamnele președinte dacă au primit la timp sumele cuvenite. RESPINGEREA ANESI INSINUĂRI NEDREPTE Toate doamnele și domnii președinți, recunosc ca subveațiunile pe 1923 s’au achitat la vreme; doamna Lucia Cosma președinta reg. Timișoara, declară asemeni că a primit timp subvenția și că, cu surla prindere a aflat că unele ziare au afirmat contrariul, declarând că va da o desmințire categorică în această privință. D. Grigore Trancu-lași, președintele reg. București aduce elogii d-nei Olga Sturdza, pentru activitatea ce o desfășoară în interesul operei pentru asistența orfanilor, felicitând-o pentru reconfortul moral ce-i aduce acelor cari în mod onorific, se devotează acestei opere și cari uneori au sufetit nedreptăți. Astfel, sunt ecourile cu privire la regiunea Timișoara, care s’au dovedit neîntemeiate. In ca privește cazul dela Curtea de Argeș d. Gr. Trancu-Iași, în calitate de președinte al regiunei București, declară că sunt măsurile necesare. Regretăm că ziarele nu scriu ceea ce este bine despre orfelinatele societate". D. N. Săveanu ministrul sănătăței și ocrotirilor sociale dă explicații asupra bugetului, a subvenției și a întărzierei ordonanțarei ei. I. Arată că o operă așa de însemnată nu se poate realiza decât cu multe greutăți. Face apel la d-na Sturdza să-și continue opera cu același entuziasm și (Citiți continuarea în pag 2 a) Furt un tren Locuitorului Amet Memet din com. Cobadin care venea în tren de la Medgidia spre Constanța, i s’a furat din buzunar un portmoneu cu 1400 lei. Al doilea Hagi-Tuduse Locuitorul Suliman Ismail din Mangalia de profesie frizer, nu mai fusese văzut de vreo 3 zile prin oraș. Făcăndu-se o cercetare de către poliție, a fost găsit în locuință sa aproape mort într’o mizerie de nedescris. Făcându-se cercetări s’a găsit într’o ladă peste 100000 lei in monete de aur argint și hârtii românești, bani de care nu vroia să se atingă preferând să moară de mizerie. Angajați camere și faceți băi numai la Băile Moderne proprietatea C. Nițescu , T. Peahă. — Tekirghiol Cursurile schimbului Bursa din Paria de la 14 Aprilie 1924. Piața cerealelor Cereale sosite și vândute la obor: în ziua de 14 Aprilie 38 căr. porumb cu 420-440 lei suta fe kgr. 14 căr. cu ovăz cu 320-360 lei suta de kgr. 31 căruțe cu orz a 370-400 lei suta de kgr. 1 căr, grâu arnaut cu 600-620 lei suta de kgr. Operațiuni încheiate prin Burafi, în ziua de 14 Aprile 1924 48 vag. porumb cu 460 lei suta de kgr. 24 vag. ovăz cu 350 lei suta de kg. 4 1|2 vag. orz cu 430 lei suta de kgr. 3 1|4 vag. fasole cu 1185 lei suta de kgr. 3 vag. porumb copit. 462,50 lei suta de kgr. activitatea silozurilor Mișcarea portului Vase Intrate. — „Ganymedes* olandez cu 176 tone mărfuri generale dela Amsterdam, „Vasiliki* remorcher grecesc avănd la remorcă șlepul italian »Enrico* de la Cospoli, .Maid of Syra* englez cu 960 tone cărbuni dela Cardif, »Steaua Română* român deșert dela Alexandria. Vase elite. — »Principele Barbu Știrbey* român cu 3600 tone petrol și benzină pentru Rouen, «Danubian» englez cu rest de 135 tone mărfuri generale pentru Galați, Romania . . . 8.80 Londra.......................71.92 New-York . . . .16.6412 Belgia...........................84.95 Italia.............................73.85 Praga...........................49.25 Elvetia.....................282.50 Viena . ... . 24.— Olanda. . . . .. 614.— Aprilie 1924 « kgr. 3109659 . 3242415 « 2407569 . 1586595 • 10230 kgr. 41830 690 665670 184615 141450 pe ziua de 13 Sold porumb Sold grâu Sold orz Sold ovăz Sold secară Intrfiri: Porumb Ovăz Eșiri: Porumb „ Grâu Orz Contrabanda de pe vaporul „Durostor“ Cu ordinul No. 44.975 direcțiunea generală a vămilor a aprobat amenda de 4265 lei sumă cu care a fost amendat d. Mărăcineanu comandantul vaporului „Durostor“, pentru săvârșirea unei contrabande de 22 kgf. basmale aduse de la Constantinopol. Adunarea extraordinară a societăței „Reconstrucția Dobrogeană“ Pentru ziua de 20 Aprilie orele 10 am. sunt convocați toti acționarii soc. „Reconstrucția Dobrogeană“ la o adunare extraordinara în localul societății din str. Grivițel 2.