Dacia, ianuarie-iunie 1924 (Anul 11, nr. 1-144)

1924-04-17 / nr. 88

ANÜL Xl No, 88 Fondator: const. IRIMISUI KadUsiUl­ți Admișii if «tip Sîmi« Traiau n ABONAMENTUL Pa 12 muni...................400 lei . 6 .................250 » Mamucrisere nepu­blicat s­au n — tatuata* — Director: L. 14. HOSCO __________________________________________----------------—______________________-------------------------------..........­................. » E L E y o rí wo, 42/3 II — Ap*r« silnic I* er« 12 — | doi löi exemplarul CONSTANȚA Joi 17 APRILIE 1924 care se deschide prima zi de PAȘTI Doi inspectori de mișcare Au sosit in cercetare. Asta vine să ne­ arate Că la căile ferate După obiceiuri vechi o mișcare... din urechi, vm fAiî Parcul T­ataia Piedica colonizărilor Organele de presă din Capitala, ne aduc știrea, ca la Casa centrală de îm­proprietăriri, s’a primit in­­formația, că prin satele Ol­teniei umbla răuvoitori cari îndeamnă pe sătenii admiși a fi colonizați în județul Constanța, sa refuze lotu­rile ce li s’au acordat, spu­­nându-se neadevăruri sfrun­tate, ca pământurile sunt bulgărești și că pacea ne­­fiind încă isprăvită nu se știe ce va veni, ca pâmîn­­tul dobrogean este pietros și deci neproductiv, ca pro­prietatea nu este sigură și alte multe neadevăruri de acelaș fel. Nu e însă numai atât. Concomitent cu cele ce se petrec în Oltenia, aflăm că organele de siguranță din Dobrogea au fost infor­mate ca indivizi suspecți au început o propagandă subversiva în rândurile co­loniștilor abia sosiți în ju­dețul nostru, pe cari îi sfă­­tuesc să plece înapoi, pen­­tru că situația în Dobrogea e neclara și sunt expuși în­ orice moment sa-și piardă pământurile și avutul. E fapt cert deci, că ne­­ aflăm în fața unei puter­nice organizații de propa­ganda, a cărei tendința este fară îndoiala, de a împiedeca colonizarea Do­­brogei cu populațiune ro­mânească. Nu trebue să chibzuim prea mult ca să deducem de unde pornește această acțiune calomnioa­să, întrucât ne sunt cunos­cute îndeajuns apucăturile unora și altora, fie vecini,­­fie înlauntrul țării. Ei vad fără îndoială, prin venirea coloniștilor în Dobrogea, im pericol pentru nesăbui­tele lor aspirațiuni, prin faptul că, crește pro­centul de populație româ­nească în aceasta provin­cie. Poate câ, și emigrarea în massă a locuitorilor din Cadrilater de origina mu­sulmană, se datorește în parte, propagandei de mai sus. Și pentru ca cunoaștem origina și cine sunt pro­motorii acțiunei dușmănoase noua, nu putem tolera mai departe, ca pământul nos­tru să fie un câmp de pro­pagandă iredentista. E de datoria celor de la cârma țârii, sa intervină. Putem asigura insă, pe acei cu gânduri rele, pe visează o Dobroge acei ce ne ro­mâneasca, ori o Dobroge autonomă, că ia timp se vor găsi și acei cari să știe sa strivească capul șar­pelui. * •­­ * Dar, pentru spulberarea propagandei țesuta de ca-, somnii nu e nevoie sa mai insistam. Este absurd sa Se spune că pământurile do­brogene sunt neproductive, când știut este că Dobro­­­brogea este un grânar al țării și un isvor nesecat de bogății. Sătenii din Dobro­­gea, descendenți ai colo­niștilor veterani, nu credem sa se fi plâns vreodată de sărăcie. Coloniștilor de se dă pământ de acum, si cultură, loc de casă, teren de pa­șune, și materiale de con­strucție pe preț redus, de la cooperativele sătești, în­lesniri pe cari nu le-au a­­vut coloniștii de dupa răz­boiul independenței. In afară de această, nu trebuie să se treacă cu ve­derea opera națională a Casei de gaj, care va a­­corda coloniștilor, împru­muturile de cari au nevoie la înfiriparea gospodăriilor lor. Deci, frați olteni, nu va încredeți spuselor inamicilor, și veniți pe plaiurile noas­tre, unde veți fi primiți cu dragoste și cu brațele des­chise. Veniți, câci avem nevoie de mâna voastră vânjoasă, sa ne dea sprijin, la înfrâ­­narea pornirilor dușmănești. ? Veniți cât mai mulți, sun­teți așteptați de întreaga suflare dobrogeană conști­enta. Alex. Dratsto O faptă demnă de imitat o datorie de recunoștința pen­tru frumoasele sentimente cu cari unii oameni sunt dotați, mă face să nu fac și să dau cunoș­­tinții tuturor de ce se poate face și de mulți alții. In satul Topraisar Un om de merit cu sentimente democratice, care Înțelege rostul invățăturei aruncă o sămânță în ogorul culturei. Este vorba de ajutorul moral și material dat unui elev lipsit de mijloace pentru a-și continua învățătura. Sunt două zile, de când am aflat despre această frumoasă faptă, care trebue să fie un în­demn pentru fecare om cu dar de mână. Dacă din fiecare sat va pleca la învățătură câte un copil sărac dar merituos, pătura noastră cultă ar fi sporită ca mii de energii. Acest lucru la înțeles Octa­­vian Banciu și să sperăm că'i vor înțelege și alții, căci numai atunci ne vom fi înțeles adevă­ratul rost al vieței. Un fost fin&fölor întrunirea partidu­lui poporului la SUistra Silistra III — Eri a avut loc în localitate în sala­­ Regele Ferdinand* o mare întrunire convocată de partidul poporu­lui, secția locală. Au participat la această ma­nifestație averescană și d-nn­ ge­neral Rășcanu fost ministru de război I. C Atanasiu fost mi­nistru, Al. Oteteleșeanu, M. Ma­­noilescu, M. Belcescu și V. Co­­gâlniceanu sosiți în acest scop din București. Au luat cuvântul în afară de d-nii Petre Papacostea șeful organizației locale și Sile Ghibâ­­nescu fost prefect, d-nii . C. Atanasiu fost ministru care a citit o scrisoare din partea d-lui general Averescu, general Rășcanu și alții arătând situația nenorocită în care se află țara de la venirea la cârma a libera­lilor. S’a votat apoi în aplauzele m­ulțimei o moțiune, care va fi înaintată regelui. Dupa întrunire a avut loc un banchet de 300 tacâmuri. Cronica azil»» Orchestra De la grecescul orch­esstal (dansatori), orchestra este amal­gamul compicat de instrumente, care dispune spectatorul la dans, plâns, veselie, furi si voluptate. Dupa Leon Tolstoi, muzica nu-i decât o prostituată (So­nata Kreutzer). Henry Ba­taille susține cam acelaș lucru (La vierge foile). Tânărul Tolstoi, din contra, salvează virtutea eroinei sale grafie unei melodii (La Nocturne de Chopin). Nu mai vorbim de entusiaz­­mul patriotic mereu deșteptat de sursele fanfarelor militare. Nu vroim să pomenim de chefurile încinse de oftaturile lăutelor și tamb ralurilor țigănești și, preferăm să conbinăm con­­spirațiunea tăcerei în jurul jazz­­bondurilor cari în scurt timp vor trimite pe locuitorii întregii planete la Tikfrghlol. Dambla, nu altceva. Așa­dar, de vom s­a să scor­monim mai de-aproape efectele polifoniei, armoniei și cacofo­nia, vom constata în curând ca nimic nu se câștigă și nimic nu se transformă... fără muzică. Musiu Georgicu, spe exem­plu, a încântat pe d-ra Mar­gareta cu migdale amari și, în definitiv, nu ați observat d-r. ce muzică a făcut d-l Popescu, aseară, pe peronul gării, când i s'a furat portofelul din buzunar? Orchestrele au fost introduse la Paris, în cele mai importante magazii de postăvărie, lingerie, ciorăpârle și de modă. Muzica a devenit un modus vivendi de care nu ne mai putem des­­părți Nici măselele nu se mai scot astăzi fără muzică. D-l Zosmer și-a instalat un gramo­fond, pe lângă muzica ce o fac clienta sub deliciile prafului de clește. Muzica este copilul Muzelor. Poeți și prozatori sunt înspi­­rați de Muze, în consecință so­netele și romanțarlie nu sunt decât niște piese muzicale. Scrisul ca și grăitul sunt direct derivate ale muzicei. Ciorba de burtă, când e potrivită, am au­zit zicându-i-se m un adevărat poem». Poemul este întotdeauna armonios și simfonic. Două cantități egale cu o a treia­ sunt egale între ele. Ciorba de burtă este, prin urmare, o piesă de muzică. Și apoi, nu ne-a fost dat o­­dată să auzim pe un fin umorist numind un șef de orchestră­ pe un mare exportator de fasole ? Prin abreviațiune, șefului de orchestră i se zice ,șef“. Șef e și cel de la gară, de la vamă, din capul partidelor și restau­rantelor. Toți muzicanți, totul este muzică, până și moartea care este prevestită de cântul cucuvelelor. A nu se uita cu francezii la șef, îl zic ,d­ef Regretăm din tot sufletul de a nu putea scrie această cro­nica în limba italiană, Italia fiind țara cea mai muzicală din lume unde până și regelui i se zice nitm. Ax. Peni Buletin Juridic Curtea de apel A anulat opozițiile lui D-tru Parasc­hi­vescu zis Cățelii din Buzău, rămânând condamnat la 2 luni închisoare pentru excro­­chirie­­rul Ion Boldeanu din Tuzla, rămânând condamnat 2 luni închisoare, pentru abuz de încredere; a respins contestația lui Ion Teodorescu zis Neguț rămânând condamnat la 2 ani Inchisoara, pentru înșelăciune. A redus pedeapsa sergentului de oraș Costică Râdulescu din Tulcea pentru scăpare de a­­restanți, la 500 lei amendă și a achitat pe Elena și Maria Se­­bastian din localitate, dioinuri pentru violare de domiciliu. Doctor B. TATARSKI boli interne, boli de nas, gât și urechi. — Operațiuni Cum se evacu­­lară chiriașii Cârdium­arul Iftode Georgescu din strada Cuza-Voda No. 112, avea în gazdă de câtva timp pe un tânăr, G. Damian. D-lui Georgescu venindu-i pofta să se scape de chiriaș, l-a pândit aseară, și în timp ce Damian intra prin cârciumă in casă, a sărit cu soția și cu ser­vitorii săi asupra acestuia lo­­vindu-l grav. Chiriașul s’a ales cu capul spart și cu leziuni pe tot corpul. C. proprietar a fost găzduit astă noapte la poliție și va fi înaintat parchetului. Accidentul din Hairanchioi Locuitorul Gheorghe Carnov­­iski, din serviciul d-lui Dimitra­­chi Badea din com­. Hairanchioi județul Constanța voind să dis­trugă un obuz prin ardere, la aruncat intr’o fântână Unde i-a dat foc. După o jumătate de oră văzând că nu ia foc a voit să-l scoată, dar tocmai in acel moment obuzul a explodat ră­­nindu-l grav în spate. In stare gravă, a fost tran­sportat la spitalul din Medgidia, Sfințirea casei de ru­găciuni din Enigea Duminică, a avut loc sfințirea casei de rugăciuni din com. E­­nigea. Cu o zi înainte, a avut loc deshumarea osemintelor a 10 soldați bulgari ce erau în­gropați încă din timpul războiu­lui, de trupele inamice, în curtea sf. locaș. Ele, au fost reînhu­­mate în cimitirul comunei. Duminici dimineața, în asis­tența întregei populații, părin­tele protoereu Protopopescu, a oficiat slujba de sfințire. Cu această ocazie, d-sa a ți­nut și o frumoasă cuvântare. O. Britianu la Constantinopol Un acord româno-turc ? Constantinopol 15.—D. Bră­­tianu e așteptat aici pe ziua de 17 Aprilie. El va fi însoțit de Adnan Bey. Președintele consi­liului roman se va duce la Brussa unde va avea o între­vedere cu Șirket Bey, ministru de externe turc, cu care va discuta posibilitatea unei apro­pieri româno-turce. Parlamentul s-a amânat până la 22 Aprilie. După cum am anunțat aface­rea fraudelor de la gara portu­lui, a fost trimisă parchetului, care la rândul său, a trimis pe funcționarii Ivanovici și Ma­­teescu, autorii fraudelor, cabi­netului de instrucție. Pentru cercetarea și a altor laturi a acestei afaceri, au so­sit astăzi din București, d. Voi­­nescu director la căile ferate și inspectorii Negulici și Antóniade. Contrabanda de pe vaporul „Mihail E.“ Vama a aplicat o amendă de 10000 lei, cambuzierilor Nicola Calibrizi și Dumitru Begiede, de pe vaporul­­ Mihai E.“ Numiții au încercat să facă o contrabandă de cașcaval. Direc­țiunea vămilor a confirmat a­­ceastă amendă. Șezătoarea de la liceu Vineri seara, va avea loc în sala liceului, a 15-a șezătoare literară și artistică. D. profesor Gh. Tom­a va ține o conferință tratând despre ,Profesiunile libere la români». Vor urma apoi diverse pro­­ducțiuni muzicale, executate de dna Moldova Alexandrescu, și d-rele Elvira Cristea și F. Fran­­gopol și d. Aur Alexandrescu, ,r“ÎSu«1*” Câteva constatări Unul care a preferat moartea La poarta prefecturei de po­liție, un necunoscut arestat și-a tras un glonte de revolver, ră­mânând mort pe foc. Nu ne-a lămurit însă, laconicul comuni­cat, adus de reporterul nostru eri, și de aceea am întreprins o anchetă personală. Ne-am transportat deci la morgă, unde am găsit pe cel căutat și recurgând la spiritism ara stat de vorbă cu mortul. Iată ce am putut afla: Venise bietul neamț cu câteva zile îna­inte la Constanța, dar s’a spe­riat de cele ce i-a fost dat să vadă. De Cum a coborât din tren, hoții i-au furat portofelul și a putut sâ constate ca pun­gașii mișună prin gară iar po­liție nu este unde trebuie. A coborât bietul omi in piața In­dependenței și intrând într’o ca­fenea a constatat ca nu se res­pectă prețurile maximale la ca­fele. Ducându-se la poliție sâ reclame furtul portofelului, a văzut cum un nenorocit a fost bătut, până ce căzuse în ne­simțire. Cui să reclame n’a gă­sit, pentru că toți d-nii comi­sari erau plecați după plasarea biletelor pentru concertul ,Cân­­tăreț României , concert pentru care s’a încasat parale și a ră­mas în suspensie... Veni seara și ghinionistul nostru n’a putut să-și facă rost de cameră la hotel, pentru mo­tivul ca portarii cereau mai mult bacșiș decât se prevede preț al camerei, prin ordonanța primăriei. A găsit deci de cu­viință sâ se culce pe schelele unei clădiri în construcție, de unde a fost ridicat noaptea de paznici și predat pe mâna po­liției. * Ori, când să intre pe sala hotelului lui Ionu Grigore, scena din ajun îi apăru atât de groaz­­­nică, încât cu hotărâre apăsă trăgaciul armei, ce avea scape de bătaia și biletele să­i de loterie, pe cari urma să le pri­mească la poliție. Lâna când a răsărit După atâta trudă și cheltu­ială începusem să credem că formula ,prin noi înșine, înce­puse a prinde și în Constanța. Cu chiu cu var și după ce Un consilier comunal făcuse a­­naliza chimică a axului pentru motor, pentru care comuna a plătit 250.000 lei uzina electrică de lângă Dragon, pornise să meargă și să lumineze. Dar tocmai atunci când măria anunțase pe abonați pri­că le trebue contur, buclucașa lună scăpând de perdeaua norilor, s-a ivit pe cerul constănțean și a început să lumineze mai fru­mos decât electrica. Atâta a fost destul pentru ca motorul reparat să se supere și să-și frângă axul, recepționat de un consilier comunal, după o prealabilă analiză chimică și plata sumei de 250000 lei. Cea ce s’a întâmplat, acum e destul de normal până în vremurile de azi și cu cari ne-am obișnuit. De mirare nu e, însă, de ce nu s’a publicat ruperea axului de la motor. In »Buletinul co­munal“ ? PENTRU STUDENȚI Gazul Moi di. p. stem m­ed­col sef al pariului Constanta D. dr. P. Stoenescu medicul șef al portului nostru, a făcut cunoscut d-lui profesor Mino­­vici decanul facultății de medi­cină din București că donează timp de 3 ani de zile salariul său, plătit in fiecare lună unui student din anul 1. Studentul va trebui să fie fiu de țăran și va primi leafa d-lui dr. Stoenescu, și în lunile de vacanță. Decanatul facultății de medi­cină a trimis eri o adresă de mulțumire donatorului, pentru pilda frumoasă ce o dă și l’a anunțat că zilele acestea va desemna pe studentul, care să beneficieze de donație. Gestul concetățeanului nostru vorbește de la sine. TELEGRAME EXTERNE Rezultatul plebiscitului în Grecia ATENA 16.—Din 930 mii buletine de vot despu­iate până­ acum, 650 mii sunt pentru republicani și 300 de mii contra. Proclamarea stărei de asediu in Grecia Amiralul Conduriotis ales pre­ședinte al republicei Atena 16. — Guvernul a proclamat starea de asediu în toată Grecia. O ordonanță oprește pe timp de 5 ani orice atac al presei în­ contra re­publicei și discuția privitoare la regimul din Gre­cia. Amiralul Conduriostis a fost ales în mod provizor ca președinte al republicei. Formarea guvernului socialist în Danemarca Berlin 16.—Socialistul Stauning a acceptat să for­meze guvernul danez. Parlamentul a fost convocat pen­tru 29 Aprilie. Starea lui LLoyd George Londra 16. — Starea lui Lloyd George s-a îmbunătă­țit ; se crede că va putea lu­a parte la desbaterile parla­mentare încă, în cursul acestei săptămâni. Primăvara artificială E ploaie, e frig, iarna pare că nu vrea să plece cu nici un chip. Striduliți, încovoiați sub bătaia vântului și azi la picioare, con­­stânțeni și constânțencile, nu uită totuși să-și facă primblarea obișnuită de la 5 la 7, perin­­dându-se necontenit prin fața melancoliei lui Ovidiu. Și cu toată această energie civică, mohorâtă vreme, izbu­tește să întunece cele mai pu­ternice firi. Vremea e urâtă, primăvara nu vrea să vie, deși prevestitorii ei, au început să brăzdeze cerul cu fâlfâitul aripilor lor obosite. Și ochii întristați ai trecători­lor căutând o geană luminoasă, se înviorează o clipă, când ză­resc la «Manon» sera plină de flori pictate de Muntenescu. In sălița întunecoasă, fiecare tablou e ca un geam deschis, lăsând sa se vadă colțuri lumi­noase de cer, ici o tufă de ga­roafe, dincolo un budist de li­liac, mai incoace .alte flori, râ­zătoare pline de viață și de gingășie. Expoziția lui Muntenescu este o adevărată primăvară, mai fru­moasă și mai înduioșitoare de­cât încruntata tristețe de afară. Piața cerealelor Cereale sosite și vân­dute la obor: în ziua de 15 Aprilie 15 căr. porumb cu 420-435 lei suta de kgr. 13 căr. cu ovăz cu 315-350 lei suta de kgr. 14 căruțe cu orz a 380-410 lei suta de kgr. 12 căr. grâu amant cu 580-640 lei suta de kgr. 1 căr. răpiți sem. cu 700 lei suta de kgr. 1 căruță dughie cu 400 lei suta de kgr. Operațiuni încheiate prin Bursă, în ziua de 15 Aprile 1924 15­1­2 vag. porumb cu 455-460 lei suta de kgr. 5 vag. ovăz cu 330 lei suta de kg. 4 vag. cu secară cu 425 lei suta de kgr. 3 vag. b­eia cu 360 lei suta de kg. Nenorocirea din Cogealac Copilul Stelian D. Calciu în etate de 2 ani, fiul locuitorului D-tru Calciu din satul Inan pen­dinte de comuna Cogealac, a căzut ieri după un scaun fractu­­rându și furca gâtului. In stare extrem de gravă, a fost tran­sportat la spitalul comunal din Constanța, unde i s’au dat pri­mele snprijiri. Angajați camere­ și faceți.băi numai la Băile Moderne proprietatea C. Nițescu , T. Peahă. - Tekirghiol HrÖLlITN­OI Cu vaporul .Regele Carol I a plecat ori pentru nepol­e. Numan Bey Constanti­secretar la legația otomană la București. Cu acelaș vapor a părăsit țara d. Herman Gross curier diplomatic german. ooo D-na Ecaterina Simionescu conferințiara minis­terului In­strucțiunii publice, a sosit in localitate. D-sa a ținut mai multe conferințe în Basarabia și in întreaga țară. Duminică la orele 4 d-sa va ține o conferință în sala liceu­lui B Mircea cel Bătrân“ tratând despre ,,Femeia din Occident poa­te aduce la cunoștința ama­torilor că protrivit D. M. No. 199­14-111-924 publicată în M. Of. No. 63-924 regimentul 18 Obuzieri are nevoe de: un ma­istru croitor, un submaistru croi­tor și un maistru cismar, p­ntru înființarea atelierului de confe­cție al corpului. Doritorii se vor prezenta la cancelaria regimen­tului în orce oră din zi spre a lua cunoștință de condițiunile de angajare. Direcțiunea generală a portu­rilor și a căilor de comunicație a vândut tuturor funcționarilor săi cari au 16 ani vechime in acest serviciu, întreg terenul unde se află astăzi oborul de cereale împărțind fie­căruia câte un joc de 300 m. p. ppo D-nli Cristodor Hristoiulo, Ion Țugniș, „Soc- Apolo“ din Medgidia și Adolf Solomoneanu ipoteceazâ în favoarea d-lui Ci. I. Slavis fabrica de produse chi­mice din Medgidia pentru 700 mii lei. Brigada de siguranță a arestat pe mecanicul Hans Böthler, pen­tru cercetări. oop Mai mulți sublocotenenți din promoția 1920, cari urmau sa fie înaintați pa ziua de 1 Apri­lie 1924, ne roagă să întrebăm pe d. ministru de război dato­rită cărei cauză nu s-a făcut această avansare, poo D-ra Elena Gheorghin moașă și-a mutat domiciliul din str. Traian No. 13 în str. Plevnei No. 13 bis, colț cji str. Mircea. ooo ooo

Next