Dacia, iulie-decembrie 1931 (Anul 18, nr. 97-189)
1931-10-14 / nr. 153
Ani, XVIII NO. 153 APARE ZILNIC LA ORELE 12 — I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA | | Str. Petru Rareș No. 5 — TELEFON NO. 82|2 Spre alte vremuri Lămuriri pentru prieteni Având nevoe de un repauz de câteva zile, la care m’au obligat atât urmările grelei operațiuni ce am suportat anul trecut, cum și munca intensivă, am plecat din țară spre a mă restabili sub un climat mai dulce. Profitând de plecarea mea, un șarpe pe care vreme de unsprezece ani l’am încălzit la sân, îndopându-l cu peste zece milioane lei, a urzit împotriva mea cea mai murdară și josnică intrigă, pornită dintr’o lașă răsbunare. Individul Mihail Sotir, pașaportar tolerat în țara aceasta mult prea îngăduitoare, cu toate ticăloșiile ce a comis sub regimul ocupațiunii cum și după aceea, exasperat că în unire cu doi meseriași români am înființat în localitate un institut modern de arte grafice in măsură să asigure apariția acestui organ de presă românesc și să facă o loială concurență tipografiei sale înfiripată din jefuirea celor existente în Constanța în timpul războiului, a crezut că-mi va răpune creditul moral acumulat într-o viață de muncă cinstită. Capul de bandă de comitagii albanezi, devenit în România industriaș prin mijloace care frizează codul penal și director al unei gazete de limbă streină în care regulat se aduc insulte poporului românesc și autorităților țării, va trebui să înțeleagă odată că destul și-a bătut joc de noi, în țara aceasta pe care a trădat-o și la a cărei prăbușire a lucrat, ca să rămână nepedepsit. Vreme de unsprezece ani, autoritatea ziarului meu, care s’a tipărit contra cost plătit până la ultima centimă, l’a acoperit și l’a salvat pe mizerabilul care nu odată s’a găsit în situația de a fi asvârlit peste graniță, pentru isprăvile-i ce formează un voluminos dosar la siguranță. Dar acum, povestea s’a sfârșit, ceasul socotelilor a sunat. Acest ziar românesc, sentinelă a spiritului și a aspirațiunilor românești într’acest colț de țară, își va face datoria de a desvălui toate malversațiunile numitului Mihail Sotir—care în tainițele pleșuvilor munți ai Albaniei se chema Mihai Xoxe — și vom vedea curând dacă rămânerea lui între această țară pe care o disprețuește și o urăște, va mai fi posibilă. Leonida M. Moscu O țară, ca și gospodăria fiecăruia dintre noi, nu-și duce viața singură. Ea stă în fel de fel de legături cu celelalte țări. Ce se petrece aiurea în viața gospodărească, se răsfrânge aproape în toate părțile lumii. Noroadele, ca și oamenii își schimbă mărfurile între ele, iar cei mai bogați dau bani cu împrumut, ca și bancherii, și fac din națiile mai sărace datornicii lor. Dintre țările vechi cea mai bogată ca un adevărat bancher al lumii întregi a fost Anglia. Banul ei («lira sterlină», ceea ce vrea să zică o măsură de greutate pentru aur) era aur, și multe dintre popoare își prețuiau schimbul lor cu străinătatea în banul englezesc fiindcă acesta era tot una cu aurul. Costul transportului pe apă se plătea în banul englezesc (în aur), prețul produselor pământului se vindea tot pe bani englezești. Acest ban avea căutare pe o piață mult mai mare decât banii altor națiuni. Până când și împrumuturile țărilor mai sărace se cerea să fie făcute tot pe bani englezești care nu-și schimbau prețul de azi pe mâine. Ba mulți oameni neîncrezători în banii țării lor vindeau pe aceștia ca să cumpere lire sterline care precum am spus erau tot una ca și aurul. Și acuma, dintr’odată vine vestea că banul englezesc nu mai este aur. Pentru o hârtie de una liră sterlină nu mai poți căpăta în Anglia o liră sterlină aur. Și dintr’o zi la alta, a scăzut prețul banului englezesc cu aproape un sfert din ceace a fost Banul care avea căutare pe piața lumii întregi numai este ban bun. Un ban bun trebue să aibă acelaș preț, iar banul care își schimbă prețul de la o zi la alta este bolnav. Vestea această desvăluește că gospodăria din toate țările nu merge pe o cale sănătoasă. Tulburări mari au să vină în gospodăria noroadelor de pe urma prăbușiri banului englezesc. Sunt unii prea puțini cari vor câștiga. Acei cari au de plătit datorii în bani englezești vor avea foloase iar cei care au de primit lire sterline, vor avea pierderi. Câteva pilde. Oamenii din țară de la noi care au avut încredere în banul românesc și l-au schimbat în bani englezești își văd averea lor micșorată. Ei au vândut lei și au cumpărat lire sterline. Acum lira sterlină nu face decât cu mult mai puțin decât a cotat. O țară cum este Grecia care își trage câștigul din închirierea vapoarelor pentru transportul mărfurilor, suferă astăzi o pierdere foarte mare. In loc să ia prețul de cinci lei la prețul de patru lei, adică pierde o cincime sau atât cât a scăzut banul englezesc care îl primește ca preț de transport Tot așa negustorii cari au vândut cerealele românești în lire sterline au de suferit pagube. Niciodată în trecut omenirea nu a trăit vremuri de grea cumpănă ca cele de azi. Conducătorii din fiecare țară trebue să-și dea seama de semnul vremii și, să chibzuiască laolaltă pentru alinarea suferințelor obștești. Să ne lumineze Dumnezeu calea. Sigur este atât: mergem spre alte vremuri. I. RĂDUCANU deputat, fost ministru Patenta fixă De mai mulți încă, ziarul nostru a arătat în diferite ocaziuni că actualul sistem fiscal trebue modificat în ce privește pe comercianți, în sensul că toată seria de impuneri cari poartă diferite intitulări și cari grevează activitatea comercială, să fie înlocuită prin revenirea la vechiul sistem, acela al patentei fixe. Sistemul vechiu era cu mult mai avantajos deoarece în primul rând era mai simplu și prin faptul că patenta era fixă, se excludea arbitrarul și posibilitatea de fraudă șicană și terorizare din partea organelor fiscale. De altfel, arătările noastre corespundeau unei realități cu adevărat presante deoarece comercianții încă de multă vreme protestează în contra actualului sistem de impunere fiscală. Dacă acum câțiva ani protestele lor puteau să nu fie crezute deoarece situația economică era mai bună, astăzi însă este timpul ca plângerile comercianților să fie luate în serios pentru că nu este nici uman, nici prudent ca în actualele împrejurări tragice, comercianții să fie terorizați și pe calea oficiala a fiscului, după ce și așa ei sunt îndeajuns de chinuiți de greutățile enorme ale comerțului. Că negustorii au dreptate cerând desființarea actualului sistem fiscal și instituirea patentei fixe, nu este, credem, necesar să o demonstrăm noi acum. In repetate rânduri, personalități oficiale și cu destulă competință, nu numai că au acceptat punctul de vedere al negustorilor, dar chiar au promis că vor traduce în fapt acest deziderat al lumii negustorești. Intre aceste personalități poate fi citat de Mihail Manoilescu, actualul guvernator al Băncii Naționale, fost ministru al Industriei și comerțului și fost președinte al Uniunii Camerelor de comerț. Astăzi, sfaturile negustorești și camerele de comerț duc o energică acțiune pentru instituirea patentei fixe. Este momentul în adevăr, ca forurile competente să se sesizeze de această imperioasă necesitate a lumii negustorești, satisfacerea ei fiind cerută de gravele împrejurări prin care trecem. De asemenea, credem necesară desființarea cifrei de afaceri la mica industrie precum și a taxei pentru contractele de locațiune care îngreuiază—aproape fără folos pentru stat — situația destul de precară a negustorilor. D. c. Sosește un nou transport de macedoneni Oficiul național al colonizării și ministerul de domenii au fost informate că peste câteva zile va sosi în portul nostru un nou transport de coloniști macedoneni. Nouii coloniști sunt originari din Veria și Seres. Ei vor fi stabiliți în județul Caliacra. Oficiul național al colonizării a intervenit pe lângă ministerul de comunicații pentru a se pune trenuri la dispoziția coloniștilor, în care ei să fie transportați de la Constanța la Bazargic. Sarco foigye al poetului Ovidiu ? Cu începere de mâine vom publica în foileton un interesant studiu intitulat «Problema sarcofagului de la Constanța» datorit cunoscutului advocat M. Văgăunescu, din Bacău, cadvaler al ordinului «Mihai Viteazu», maior invalid din războiu, fost deputat și prefect de Bacău. Miercuri 14 Octombrie 1931 __________ Pe 12 luni............................................. 700 lei ) Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul 6.......................400 lei | abonamentulndoit — ANUNCIURI DUPĂ TARIF — Guvernul pregătește o nouă lege administrativă. Pentru ca sa nu se spună că administrația guvernului este fărădelege... Masul oh luau I. Ban Duminică 11 cor. s’a oficiat la catedrala episcopală un parastas pentru împlinirea a trei luni de la moartea celui ce a fost marele Ioan N. Roman. Au participat, în afară de familia defunctului, numeroși membri ai baroului local, membrii comitetului «Pro Eminescu», membrii consiliului eparhial al episcopiei precum și foarte mulți admiratori. A vorbit P. C. vicar pr. Gr. Dumitrescu care a scuzat lipsa P. S. Episcop chemat la alte îndatoriri, dând citire unui articol scris de P. S. Episcopul Gherontie în revista «Tomisul» în care se face apologia calităților de om de cultură și bun creștin ale defunctului. Distili lamuri alipul înalt Autorul spargerilor de la bisericile, templele și geamiile din localitate a fost arestat Poliția judiciară din localitate a reușit să aresteze pe minorul Eugen P. Cruciuc zis Mihail Coloșvar, zis Biserică, originar din com. Corcești jud. Storojineț. Acesta a evadat din închisoarea Galata din Iași unde avea de executat o condamnare de doi ani și jumătate pentru asasinarea avocatului Chirulescu. Cruciuc a fost arestat în cartierul Brătianu de comisarul Pavlovici de la poliția judiciară după o urmărire cu peripeții cinematografice care a durat trei zile și trei nopți. Cruciuc este autorul tuturor spargerilor comise în ultimul timp la bisericile, templele israelite și geamiile din localitate. La Constanța a comis aproape 50 de furturi și spargeri. Deasemeni a săvârșit zeci de tâlhării în orașele Iași, Roman, Bacău, Cernăuți și Ploești. Cercetările continuă pentru a se putea descoperi și complicii cu care opera în localitate. Unul din ei, cunoscutul pungaș Pisică a și fost arestat. O nouă crimă printre coloniști 5» Eri s’a săvârșit o nouă crimă printre coloniștii din Dobrogea de sud. Intre coloniștii regățeni și macedoneni din Mustabei (jud. Caliacra) existau neînțelegeri pe chestia unor terenuri. Unul din coloniștii regățeni, Florea Căprioară, însoțit de fiul său Dumitru, pentru a se răsbuna, a așteptat aseară pe macedoneanul Gh. Enache Mazaris, care se înapoia de la câmp, înpușcându-l în cap cu mai multe gloanțe de revolver. Moartea acestuia a fost fulgerătoare. Asasinul a fost arestat și înaintat parchetului de Caliacra, Congresul județian al partidului național-tarǎnesc din Caliacra Congresul se va ține sub președinția d-lui C. Anghelescu fost guvernator al Băncii Naționale Comitetul de direcție al organizației partidului național-țărănesc din Caliacra, în ultima sa ședință a hotărât D. C. ANGHELESCU convocarea congresului județian pentru ziua de 25 Octombrie crt. Congresul va fi prezidat de d. C. Anghelescu, fost subsecretar de stat și președintele organizației Caliacra. Vor participa aproape toți membrii din județ și mai mulți fruntași de la centru. Magistrații constânțeni la Casație Urmând să fie complectate șase locuri vacante de consilieri la Curtea de Casație, consiliul superior al magistraturii s’a întrunit ori dimineață sub președinția ministrului de justiție. Intre cei propuși pentru a ocupa aceste locuri se află și d-nii: A. Anastasiu președinte la Curtea de Apel din Constanța și d-nii consilieri Nacian și R. Beridache de la aceiași Curte. Propunerea consiliului superior al magistraturii nu este decât o foarte meritată răsplată pentru distinșii magistrați constănțeni cari în toate împrejurările au dat dovadă de perfectă demnitate, cinstind peste treizeci de ani magistratura și păstrând la un nivel superior, autoritatea ei. Mareșalul Pilsudski la Constanța Mareșalul Pilsudski, creatotorul noului stat al Poloniei, a sosit ori în Capitală. Astăzi, distinsul oaspe va merge la Sinaia, fiind invitat de M. La Regele. Joi, mareșalul Pilsudski va veni la Constanța iar de aci va pleca la Carmen-Sylva unde va rămâne timp de o lună de zile în cel mai strict incognito. Mareșalul va urma o cură în localitatea noastră balneară. Organizație comunistă descoperita la Șabla — Un membru al D. R. O-ului deghizat în argat — Un nucleu comunist a fost descoperit ori de câtre jandarmii din Caliacra în comuna Sabla. Organizația D. R. O. își fixase în acest punct un sediu principal pus sub conducerea mai multor studenți din Sofia. Cu scopul de a culege informațiuni și date asupra aviației, unul din membrii organizației D. R. O., s-a angajat ca argat la moșia d-lui general Rujinski director general al aviației civile. Aci a servit mai multe luni fără să poată fi descoperit. In urma indicațiilor căpătate, șeful postului de jandarmi Sabla a reușit să indentifice și să aresteze pe comunist. IES este Ivan Vasiliev, originar din Bulgaria. La descinderea ce i s’a făcut acasă s’a găsit un cifru, corespondență compromițătoare și ziare comuniste. El a fost expediat imediat sub o puternică pază la Bazargic. Ministerul de interne fiind anunțat telefonic despre această descoperire a ordonat ca Vasilief să fie imediat înaintat siguranței generale. Ceilalți membri ai organizației D. R. O. aflând despre această arestare au dispărut în Bulgaria. Studenții Eneff și Vasile Totoi, cari contau ca fruntași n’au putut fi găsiți cu toate cercetările făcute de autorități. Nu este exclus să se facă și alte arestări printre fruntașii comuniști din județul nostru. Alți comuniști arestați în localitate Siguranța din localitate după lungi cercetări a reușit să descopere pe comuniștii cari în ultimul timp împrăștiau manifeste tendențioase pe străzile orașului. In cartierul Anadolchioi au fost arestați comuniștii Aristide Socaci, Petre Boian și Ion Ivanciu. La o descindere ce si s’a făcut acasă, s’a găsit un însemnat număr de manifeste, acte compromițătoare și documente. Centrul local comunist activa cu ajutorul șomerilor din port. Cei trei comuniști arestați au fost înaintați parchetului. Informațiuni D-l Marcu Șternberg- Cernică nu mai face parte din partidul Național- Țărănesc. Aflăm cu părere de rău despre moartea lui Anghel Georgescu, pensionar al S. M. R-ului, tatăl d-lui maior Eftimie Georgescu din artilerie. Transmitem îndureratei familii sincerele noastre condoleanțe. Lul 3 EXEMPLARUL Excrocii și imbecilii se confundă adesea. Este aci una din curiositățile firii, care șugubează cum e, pune de cele mai multe ori la contribuție extremele. Excrocul calificat, prin însăși noțiunea termenului se presupune a fi un individ stilat, fin și inteligent — mai cu seamă inteligent,—însă devastat de blestemul degenerescenței care-i poartă pașii pe cărările ochiului și oprobriului. Dar, prin derogare de la regulă, cei mai periculoși excroci sunt — imediat cei scoți din sfera specialității lor—cei mai siniștri imbecili. D. «director proprietar» Marcu Sternberg zis Cernicăăă, este cel mai periculos excroc și cel mai mare imbecil al timpurilor trecute, prezente și viitoare, după cum tot ast el tovarășul său, d. «director răspunzător» Dratzchi, este cel mai reușit exemplar de mizerabil pe care l-a avortat disprețul întâmplării pentru specia umană, deși nu mai puțin cretin și prezumpțios ca celălalt. Intr’o chestiune pur personală, socotind după o chibzuință chinuitoare cu mine însumi, dacă trebuia să zbor cu pistolul creerii acestor doi tâlhari, sau să-i țintuesc la stâlpul propriilor lor infamii, am ales această din urmă cale și, beneficiind de ospitalitatea acestui organ de presă am ridicat împotriva lor—pe propria și deplina mea răspundere—acuzațiunile cuprinse în articolele anterioare, intitulate: «7os labele» și «Cine sunt tâlharii moraliști și pseudo-gazetari». Firește că nu m’am așteptat ca relevările acelea să exercite asupra celor doi ticăloși efectul cuvenit, în raport cu gravitatea afirmațiunilor mele. Pentru aceasta, se cerea ca de partea celor vizați să funcționeze sentimentul onoarei și al demnității de om. Or, aceste atribute morale n’au făcut niciodată parte din patrimoniul lor spiritual sau în cel mai bun caz, funcțiunea lor a încetat de pe când indivizii se aflau în fașă. Constatare care cu această ocazie, verificându-se odată mai mult, mă pune în situația de a renunța pe viitor la căile publicității, spre a apela la un corectiv mai convingător, mai eficace—poate. Spre exemplu, le voi brăzda spinările cu o vână de bou. Suntem înțeleși «domnilor directori» ai «cotidianului» bilunar «Ziua»? — Nu vom mai sta de vorbă ca până acuma, ci alminteri. Cred că atâta lucru pricepeți și voi, chit că efortul «intelectual» ce-l veți face spre a înțelege, vă va provoca dureri la șezut. Intr’un cuvânt veți înțelege—sper—nevoia de a cruța sărmanul alb imaculat al hârtiei de pângărirea cu nararea scârboaselor voastre isprăvi. Așadar, încheind pe această cale răfuiala personală cu spurcata asociație a șnapanilor Sternberg și Drațchi, să recapitulăm acuzațiunile aduse de mine acestora, spre a lăsa, cititorilor cari m’au urmrit cu satisfacție, putința de a cântări ei înșiși valoarea apărării pe care aceia și-au făcut-o, în organul de estorcare al caselor de toleranță, al traficanților de carne vie și al faliților frauduloși, care în acelaș timp este și monitorul, șantajelor reușite și eșuate împotriva tuturor oamenilor cu stare din Dobrogea, organ care-și zice «Ziarul Ziua». Am afirmat că bătrânul proxenet Marcu Sternberg este un individ imoral, pentru că spre a trăi fără muncă, trișează la cărți, șantajează în dreapta și’n stânga, protejează și înlesnește comerțul de carne vie; că sub firma unei afaceri în care ademenise prin înșelăciune și persoane de bună credință, a comis excrocherii pentru cari se află în cercetarea parchetului și că posedă la siguranță un voluminos dosar pentru spionaj și agitațiuni comuniste, fiind trecut și pe lista suspecților. Cred că am fost destul de clar. Iar în ceea ce-l privește pe tânărul mizerabil Al. Drațchi, am dovedit că a stat în pușcărie fiind condamnat pentru furt și contrabandă, că a fost salvat în câteva rânduri din mâinile justiției de către d. Leonida Moscu care a sperat zece ani în îndreptarea lui și care l-a ajutat părintește să se corijeze, dar în zadar, că a fost înmatriculat liniei de moravuri, ca pe lista deîntreținut al femeilor de trotuar și că și în prezent trăește din exploatarea prostituatelor. Că a furat numele și opera literară a poetului Alexandru Doinaru din București, că a săvârșit falsuri în acte publice pentru cari se află sub anchetă, că a complotat la Constantinopole, în iarna lui 1928, împotriva onoarei M. S. Regelui Carol II, pe atunci în exil, împrăștiind manieste cu caracter pensator împotriva Celui pribeag, din ordinul unei persoane misterioase, aflându-se pus sub anchetă și pentru această ispravă. Că a comis numeroase excrocherii în dauna ziarelor „Dacia“, „Dobrogea Jună“ și „Dimineața“, pentru cari-și va primi însă acum, osânda, etc. La toate aceste acuzări, bătrânul proxenet Sternberg răspunde printr-un „articol“, lăudându-se că el e deja „comerciant cinstit de peste 30 de ani“ și punând în vedere d-lui Leonida Moscu, directorul nostru, că dacă-mi mai dă voie să mă ocup de „cinstita“ sa față, atunci îl va pune și el pe „d. director răspunzător Drațchi“ să înjure.Știam că d. „director“ Drațchi e un decăzut. Dar că a ajuns într’așa hal de ticăloșie — slugă la ordinele dobitocului scuipător și urător—nu m’așteptam). In oprarea creaturei sale, a tovarășului său de idei, cinstitul jupân nu catalisește să spună nimic. Or, d. Moscu fără să fie nevoit să recurgă la serviciile altora în răfuelile d-sale personale, deoarece are și putința și autoritatea morală să pară d-sa însuși hienele cu botul pe labe, își bate joc de „avertismentul“ jupânului Șternberg. In ceea ce mă privește, lăsând la aprecierea publicului apărarea bătrânului samsar, cum și rezerva tovarășului său, închei promițându-le să ne mai întâlnim și pe alte terenuri. AL. DEMETRIAD -------00------ Intr’o chestie personală Hienele se apără Sportive HA ii Dili Pe stadionul sportiv al Municipiului s’au disputat Duminică 11 cor. următoarele matchuri de Championat: E. F. A.—Olimpia C.F.R. 4—/. Slavia—M. Eminescu : 3—1. Tricolor—Marina: 0—0. Rezultatul acestui din urmă match constitue o surpriză pentru publicul sportiv într’ucât Tricolorul deși mult superior Marinei pe care a dominat-o tot timpul totuși nu a putut marca din cauza lipsei de shouteuri. Dintre jucători se remarcă: Vintilă (T), Brașoveanu (M), și Mario (T). Arbitrajul d-lui Bârsu slab cu multe scăpări. Victoria—Elpis : 3—0. Matchul vedetă al anului se termină de data aceasta cu victoria verzilor care trebue să o recunoaștem că au fost superiori albilor prin slăbiciunea acestora. Jocul a fost condus de d. St. Buiuk pe care criticii consideră ca autor moral al unei îlbune părți din înfrângerea suferită, încă din primele minute de joc 2 penalty-uri date Elpisului sunt transformate de P. Vasile (V). Grecii demoralizați complect și prost serviți de halfii introduși în înaintare, au câteva incursiuni la poarta victoristă care însă sunt ratate de buna apărare a acestora. Jocul viu și dur—deși rezultatul impus de arbitru—nu a fost lipsit de interes. Fundașii Victoriei au avut o zi bună iar halfii au servit bine înnaintarea care a dat mult de lucru apărărei Elpisului. Acest match ar trebui să constitue o lecție pentru Elpisiști cari ar trebui să fie mai atenți atunci când aranjează echipa și hotăresc felul ei de joc. Pe teren se remarcă Ialina (E), Roșculeț (V), Mamudi (E) și Ianopol (E). «Mir