Dimineaţa, noiembrie 1904 (Anul 1, nr. 288-302)
1904-11-26 / nr. 298
Mimül :Mí?oembríí»1964 Știința Videi .Faiü a merga prea de* ’ ’ parte, o femeo poate pune in pericol fericirea oietbandon înâu*sa unor impulsiasi * urîts sala fiind îfipsită la prudență. Astfel, vorbind despre cazul unei cititoare care-mi scrie, o voi sfătui să eu -supere niciodată pe bărbat batjocorându I familia. Trebue să închidă ochii asupra defectelor și lipsurilor tatălui, fratelui și surorilor cehii care o iubește. > Contrariu, prin acest mod imprudent de a se purta, ar putea să-i îndepărteze pentru totdeauna. •Nimto radi puțin generos și mai als. ‘Burd decit să se reproșeze bărbatului de factori alor săi... "Gînd ar trebui din potrivă ca ele să fie scuzate în ochii ’trfcum* Și la ochii săi proprii. Dacă împrejurările cer ca să se vorbească despre asemenea lucrată, femeea trebue să facă «k de tot soiul de me arajamento, spre a nu hrena legitima sa susceptibilitate în această privință. De altfel, cioe iubește se teme de a provoca supărări și nimic nu ne poate învăța cum să ne purtăm ca iubirea. 10 tastă cauză de discordie în relațiuniile cu familia de alianță sîiît ceea ce se numește chestiunile de demnitate... sa îi mai bine zis chestiunile de suscoplibitatea de amor propriu excesiv. Vedem lăscindu-se certuri durabile—valr pentru motivele cele mai de nimic. Deoparte și de alta se refuză cedarea : unui crezîndu-se ofensat, celalt, care n’a avut nici o intenție rea, bîtîndu-se la»indul sac—și iată iscîndu-se urîcarî, ch iar întro cel de aproape, se transmit din tată în fid. i]En asemenea cazuri cred că e bine ca o demne să caute, în ce o privește pe divw.). ca să depărteze puțin legăturile cu cei cari nu o iubesc, să le reducă la relațiuni bun © și convenabile, dar nu intime. E o prudență care merită laude. In ocaziunile triste, ea trebue să se apropie și să arate că sufletul ei este deasupra nivelului lor. Ași mai avea de făcut o recomandație foarte importantă pentru liniștea unei tinere căsnicii. Soția trebuo să păstreze tăcerea asupra celor petrecute între ea și bărbatul său. Ea nu trebui să comunice nimănui, nici chiar mamei sale, greșelile, defectele pe cari le poate găsi la tovarășul ei de viață. Să nu'l acuze niciodată, afară doar, bine fnțeles, de cazuri atât ide grave încât ele fac imposibili viața în comun și să-l ajuteze din toată inima cînd i se va reproșa ceva. Secretele vieței conjugale nu sînt decit pentru doi. Trebue ca totul să se aranjeze, sa se discute și să o ierte între doua inimi. Făceți-vă un sanctuar inaccesibil nimănui alt decit soțului și soției. Un al treilea, fie el cea mai delicată și mai bună dintre fiînte, este de prisos la anumite împrejurări ale vieței. O mamă chiar, căutînd sa remedieze răul, poate avea mina prea grea. Sunt deci departe de a consimți ca o femee ttnără să dea ascultare acelora care vor s-o îndepărteze de cel care o iubește. Ea trebue să observe această regulă chiar față de propria ei mamă. Dacă ar proceda altfel, ea n'ar mai putea găsi acea liniște pe care e posibil s'o restabilească singură. Cel mai bun mijloc spre a sili pe cei din jurul ei ca să tacă asupra acestor chestiuni atît de delicate, este să nu le facă confidențe. Și dacă aceștia vorbesc, va trebui să refuze—cu toate, menajamentele cerute— de-a l auzi și asculta. Aceasta nu e de altfel decît o simplă onestitate coajugală. Nu vreau să spun cu asta că trebuie să închideți poarta ferjeiror voastre și sfără mărginiți la un perpetuu și foarte egoist têté a têté. Nu, aceasta ar însemna să voim sfârșitul dragostei în scurt timp, din cauză de monotonie. Nu vreau să uit că in această afecțiune conjugală, caldă și drăgăstoasă, cum o dor resesc, sunt alte datorii și ar fi trist ca două ființe să trăiască una pentru alta. In detrimentul familiei. Nu recomand decit tăcerea discretă asupra unor anumite subiecte și spre ia termina voi cita o frază scurtă pe care o găsesc între cugetările unui roman- cier: „Ceea ce are viața mai bun, ceea ce are în adevăr divin, este liniștea“. Karla Demetrina Captări Oe este o Mauiaîa ? Inceptnd UUuror sfirșilutitor, Un vierme care roade. Ea ucide ceea ce atinge? O autorizare la greșală. Picătura ce otrăvește tot paharul. Care este cea mai mare pedeapsă? Acela care t dată de frână ce iubești. A fi silit să minți, fiindcă ai mințit Poșta mea Anetta V. Brăila.—Cineva 1$ încredințează o scrisoare spre a p remite unei alte persoane ; uzul celei mai elementare politețe cere în adevăr ca această scrisoare să nu fie închisă. Comisionarul ales trebuie să o închidă în șă imediat în prezența celui care a scris-o observați că totdeauna oamenii cinstit sunt aceia cari dai cele mai multe garanții contra lor. Dar sunt și alte motive pentru a justifica acest procedeu D-na Luiza Nicolae, Ploești.—Matroana casei dansează puțin la balul ei arelor în casa ei, dar trebue să vegheze el nici una din invitate, să nu rămîie fără cavaler. Adelina P., Loco.—Nu e numai deci nevoie de mătase. Se poate face rochii și din fular alb, ori lips. M. D. s ZIUA DE ERI ==Holera la Tord ® asiatică.— O pretinsă revoltă țărănească.— Aplicarea tarifului vamal românesc.— țarul și mișcarea constituțională ---delațiunile Tnroc-Salgare.—Marea escroacă americană.— Situația disperată a escadrei ruse din Port-Arthur. IN ȚARA Budgetul Casei școalelor pe viitorul an financiar se prezintă cu lei 4.379.679 la cheltocÉi și 4.316.854 lei la venituri. —Regele a lucrat eri dimineața cu d-niî «mimștrii Sturdza și Costinescu. — In Turcia asiatică au fost de la 1 Ianuarie « pină acum 9875 cazuri da holeră și î8086 decese. — In Egipt s’a constatat un BOU caz de ciumă. — După ce diferituța ținută de Leo Glarothi la Craiova a avut loc un banchet la care au luat parte mai multe sofeatități marcante din localitate.>• La primăvară vor începe lucrările pentru construirea unui spital militar la Constanța. — Camera de meserii din Capitală a cerut parchetului să se sechestreze casa de bani a corporația plăpămarilor, pentru că s'au comis acolo delapidări. —. in casa da bani a lui Niță Stere a Mi găsit 47000 lei bani și honuri și un mare număr de creanțe. — Este inexactă știrea ca la Coeroe ar fi avut loc o revoltă țărănească. Sătenii s’au adunat la inspectoratul comunal ca să ceară porumb, dar la revoltă nu s 'au dedat. Atitudinea lor este însă amenințătoare. — Ani la orela 2 comisiunea Senatului va duce la rege răspunsul la Mesagiu. — "Corespondentul lui „Kollnische Zeitung“ la București a telegrafiat ziarului sau că tariful nostru vamal nu se va pune în aplicare la 1 Decembrie, că discuția asupra convențiilor nu se știe cînd va începe și că discuția budgetului va începe probabil după dezbaterile asupra mesajului. Totuși pare că la ministerul de finanțe se studiază chestia aplicărei tarifului de la 1 Ianu IISTÜE! N ATATE Diverse. — Din telegramele noastre, Prințul Mi rail, ministrul de interne al Rusiei, se ocupă cu chestia supriuărei deportare administrative. Cînd prințul Mirski a prezentat țarului rezoluțiile congresului zemstvourilor, țarul a spus că acum nu e încă timpul de reforme și că va aviza după războii. — Poarte a reclamat la patriarhhat în contra mitropolitului Ioachim din Monastir, care leagă vrajba intre greci, bulgări și cuțovlahi. ’Luptele continuă la Macedonia între bande. — Cu ocazia primirea comisarului turc Sabir-Pașa, prințul Ferdinand a spus că atît dînsul cit și guvernul bulgareec sunt animați de cele mai bune intențiuni față de Turcia. — Marea escroacă americană, misa Chadurch, nu e arestată, fiindcă e bolnavă, dar e bine păzită. Pînă în prezent au sosit reclamaționi pentru 5 milioane lei. Ca și Tereza Humbert, miss Chadurek susține că va plăti pină la o centinuă. Războia.Din izvor rusesc , Japonezii voinți să înconjoare detașamentul generalului Rennenkampf, au căzut, înfcr'o cursă, pierzând aproape o mie de oameni." — „Daily To ©graph“ spune că japonezii fac forțări disperate pentru a cuceri forturile de la nordul Portului Arthur. — Ordinul neașteptat ce a sosit la Varșovia pentru o nouă mobilizare a produs o mare agitație în oraș. — Posesiunea colinei de 203 metri folosește mult japonezilor. Ei au urcat tunuri gato pe colină și bombardează portul unde vasele flotei rusești nu se mai pot adăposti. O mulțime de cuirsate și încrucișătoare au fost lovite de numeroase ori de obuzele japoneze; unele din ele s'au aprins. "Niște granate japoneze lovind un magazin cu munițiuni rusești, l-a făcut să explodeze, nimicindu- cu desăvîrșire, nu. Stat doi ani ,de cînd mă poartă astfel: „D’al d’ăștia am de toată mina. Acul înă concediază spunîndu-mî că o mi treacă singur pe Irbirea și o să plătească, altul mă minte că a plătit și plac»» să vrăsucic toate eonahiie, altei iad spune indignat, că în ultimul număr din Strigătul e un alcool ,contrarifi vedurilor lui, și așa mai departe". Cum «o monseană an abonament Ar» înlterap? âit. noă po inovator : — , Fíto.á tu contact ea atîția oa«ies»i ceri to mint, ti-ai deprins să mint.? și d-ta. Pînă acum au mî-aî spus nicî dispro unu! care țî-a plătit abonamentul. — „!!«.‘ir că foarte rare orî mi so în timpii» să im fericirea asta. Dacă In•M'ți intr'o zi, aptă e o curată minune, o iri timpia; e extraordinar SL »Asa de pildă er am încasat tin afemw.eitt dio la un tînăr doctor in drept !«re ma puri* de opt bici de zile. „Par știți ram.... „Am int..rt in dînsup» neașteptate *.*.. . mă *i.t.nț. tocmai în momentul cînd «iei!.* de vorbă ca o cuconiță tini t V : ni!.»..(iasă. .Mi . ••• teu*, parcă nu mai era ", hulu mina in buzunarul t ■i .* <.•■ ̇» ce portofel plin de banc, ...i >ut dcUH-zeci de la! pentru abonament-, și mi-a mai dat și cinci lei bacșiș. „Să nu credeți că în alte zile a'avea bani. E un om bogat, face afaceri frumoase“. — „Dacă o așa, ziseieui gata sa dau un sfat nefericitului încasator, nimic mai lesne decît să încasezi un abonament“. — „Pricep, îmi răspunse ei zîmbind. !Să’mi iau o tovarășă drăgălașă, pe care Să o trimit cu cîteva minute înaintea bim“. — „Firește1’". I. Știri din străinătate In Franța se instruește o afacere financiară veroasă care e menită să aibă în curind un mare răsunet. Niște abili financiari au reușit să aduce peste zece milioane loi pe acțiuni vîndute cu scop de a explora ținuturile aurifere care se întind între frontiera braziliană și .Guyana franceză. Cercetările pentru a se descoperi aur nu su a dat aicî un rezultat și întreaga imensă sumă a dispărut Íîi» buzna orele administratorilor. In Londra au fost vîndute la licitațieî bijuteriile marchizului d’Anglesey, care a reușit să risipească în cîțiva ani o avere imensă. Vînzarea a produs suma m de 450000 lei. Un singur sport anter pa euro marchizul .îl purta on "• un fraton la cămași*, a fost vindut cu 65000 doi. " 1 Numărul studenților chinezi în Japonia crește pe an ce trece. "Amil acesta în special, cartierul studențesc din Tokio, rnumit Kanva.0 plin de Studenți chinezi, de ultimul timp au început ă sosi ,și mulți Studenți coronnî. Mai toți din urmă sunt săraci; ei primesc de la guvernul lor este o bursă de 50 lei lunar.* „Casa artiștilor“ din Paris, care a fost realizată numai în urma sforțărilor lui Guquelin cadet, este gata: ea are deocamdată *60’de locuri la dispoziția artiștilor bătrâni și săraci. Artiștii vor fi ținuți acplită te sfîrșitul vieței. Numeroase donațiuni au sosit pentru această instituție care se va susține apoi din subvențiunile teatrelor și din reprezentațiunile ce se vor da special pentru aceasta. * I Logodnica Ici Lebauny, „Impăratul. I saharet“, miss Mand 'lîorkley, este,în virsta de 24 ani, fiica unui foarte bogat închirietor de vapoare,și nepoata fosrtului ministru al coloniilor, doe Gham- Iberiain.ii» La Bori in stui mvindut 100 acțiuni ale ziarului liberal „Nationalzeitung“, în Valoare totală de *100.000 ‘lei, cu suma de... 70'mat‘b!. I Valoarea unei acțiuni este de 10O0 lei. I 'Ii ! Pe linia Berlin-Hamburg s’au făcut încercări cu o nouă "locomotivă repede " care .Umblă cu o iuțeală de 120 kilometri pe oră. Mașinistul are un loc singur ,într'un fel de cușcă de sticlă, iar fochiștii sunt pusați în partea inferioară a mașinei. Din viața generalului Stoessel ] Stoessel în China—Stoessel la Porții Arthur.—Prima lui proclamație.[ I Vecinie bine dispus.—O reflecție a lui Stoessel.—Femeii« infirmi Iere.—O eroină rusă. ■ .Un ziarist străin, care nu are destule cuvinte de entuziasm la adresa sgenera laiul Broosski, comandantul-șef al Port-ului Arthur, descrie cîteva episoade din viața acestuia. Era pe vremea războiului contra Chinei.Intr'o zi,pe cînd toate corpurile expeționare din Europa se puseră in mișcare, i se desfășură o scenă bizară : un om do . Statură înaltă și colosală, stătea în mijtlocul cîmpului, și cu o voce de stentor striga fiecărui batalion, fiecărei companii care trecea . — Salut, Michail Twanowicz, strigă el i unui comandant. Lupta va fi aspră, dar nu e pericol care să fie la înălțimea soldaților tăi. Și soldații răspunseră cu u- i raăe frenetice! Strigătele lor uriașe se pierdeau în noapte, dealungul canalutrilor chinezești. Cînd toți trecuseră, gigantul alb se l urcă pe un cal și plecă în galop după armateie lui, îndemnindu-le mereu: cu ocna lui care răsuna profund în noapte, a curaj , era Stoessel, generalul Stoessel, iar vorbea soldaților săi. .i*Tot așa cum a apărut Stoessel în noaptea die 4 August 1900, pe dud se pregătea să meargă împotriva boxerilor,ot astfel apare și acum la Port-Arthur. ?fima lui proclamațiune răsuna ca o epopee: „Amintiți-vă că n’o să cedăm!a o luptă pe moarte aceea pe care o lucem. Acei cari vor fugi nu vor fi soldați, pentru că în jurul nostru r ucii ci o eșire: din trei părți marea, și apoi dușmanii. Nu putem decit să rupăm și să murim." Și de atunci, epopeea s'a desfășurat, și cu zi, înspăimântătoare, și singeroasă. 3. Generalul Stoessel este vecinic bine dispus. Și buna dispoziție ca și bravura sete contagioasă. „Din ordinul generalului, spune Nouri Krai, muzica va ciuta de două ori pe zi, iar de trei ori pe săptămînă va fi bal". In Străzile unde se poate trece încă se văd în orele de odihnă,scene bizare, ofițeri predind secțiuni sole voletipedie femeilor. Un obuz care izbucni tocmai pe cînd generalul Stoessel stătea de vorba cu un reporter și care znvîrli sfărimituri de sticlă pe masa 1 ® cari stătea generalul, -zmulse comandantului 9u următoarea reflexie: E plictisitor pe fiece moment, riști să te tai... Toți bărbații din Port-Arthur ai fost înrolați „Nu mai u nici un infirmier scrie „Novi Ivrui“; toate brațele valide au fost înrolate pentru , serviciul apărărea. .Ambulanțele sînt exclusiv îngrijite de femei. Citeva prostituate au fost reținute și obligate de a spăla Ungerii soldaților“. Sînt femei cari se consideră nevrednice de a se ocupa cu ambulanța. Sin altele cari au ambiția de a lupta în rînduri, alături de soldați. Ca pildă acei Hartona Korotkiewici care, în ziua de 10 Octombrie, fu ucisă împreună cu escorta ei de opt soldați, pe cînd se duce liniștită printr’o ploap de obuze și gloanțe să ducă niște ordine soldaților dintr ui fort foarte înaintat. Stoessel ordonă ca toți cei opt soldaț să fie înmormintați împreună, iar Hartonei ii acordă cinstea da a fi îngropată învelită intr’un drapel. Curiozități Alimentația-vogdaidft HÜ.—la Frânți împreună cu lupta cu succes la centri alcoolului merge mînă în mină și lupți contra alimentațiumei cu cărnuri. Și orice masă unde se află mai multe persoane,se găsește și este un vegetarian care mănâncă numai legume, fructe , pîine și bea numai lapte, și care, după spusele lui, se simte mult mai bine,ci înainte. .Parizianii mănîncă prea multi carne, se socoate anual 93 kil de om - așa cel puțin spune statistica oficială Acum 20 de ani nu venea dectît 38 kill de om. Sănătatea și longevitatea vieșei nu au crescut însă odată cu augmentarea nutriței cu carne, și aceasta tocmai servește ca argument vegetarianilor în lupta lor. Războiul actual e încă un argemen pentru regimul vegetarian. Micii și îi aparență Slăbănogii japonezi nu mănînci aproape deloc carne, principalul la nutriment e orezul, și rezistă, totuși, oboselilor, suferințelor și lipsurilor actualului războiul mai bine ca rușii. , Dr Lucas Championnière și alți medici distinși, susțin și fei, că călugărițele, arestanții și alte persoane, cari mănînci carne .nu prea des. sînt ferite de multi boli la I cari alte persoane .toți expuși Stomacul și nervi! sufără cînd nutrițiunea e prea abondentă în carne, cari cauzează și podagra și reumatismul mintea, fasolea și mazărea cuprind principiile nutritive ale cărnei. Vegetarianii au cîștigat mult în piață, deoarece bananele se importă ffoarte mult, "denselmenea " cocos, turmalele și smochinele,facsete din urmă mai cu seamă uscate. Bananele sînt considerate ca un aliment care conține toate principiile nutritiva de care are nevoie corpul. • 1 Clubul fetelor în pantaloni.— Un „club al tinerelor fete în pantaloni“ a procurat multă materie de vorbă ziarelor naturală ziarelor americane, deoarece nici nu trebuie să mai spunem că un astfel de club poate înflori, crește și prost era numai în America. Glubul „fetelor tinere în pantaloni“ nu e o instituție nouă, c există de mai mulți ani, și ajută pe tinerele fete să se dezvolte din punctul de vedere al fizicului și al mintei. Acum demirând clubul a organizat o mare serbare gimnastică, la care au participat mai mult la o mie de persoane. Intre musafiri se afla și episcopul Groer, care dădu binecuvîntarea sa „fetelor în pantaloni.“ O cămășuță albastră, pantalonii albaștri, ciorapi negri și o șăpculiță albă care e pusă pe o ureche, formează uniforma membrelor clubului cu club se primesc și fetițe de patru ani, dar mai mare ca 20 anii nu trebuie să fie nici o membră ; cine a ajuns la această etate, i se șterge din liste, deoarece la 20 de ani se isprăvește educațiunea fizică și spirituală a fetelor. Nu se primește orice fată; solicitatoarele trebuie să se bucure de o sănătate perfectă și să aparțină celor mai bune cercuri. Pantalonii albaștri exercită așa o atracție, ca foarte multe fete solicită onoarea de a le purta. Baluri și serbări*) Balul sacietiței Sf. Nicolao.— Sî«n bofă 27 Noe Vibrio cor. va avea loc în Sa a băilor Eforiei un mare bal, dat de societatea de ajutor „Sf. Nicolae“. Cu ocaziattea celei d'-a treia aniversare înființarea acestei societăți. Văr fi'două muzici : muzica reg. « Ilfov No. 21 »și o orchestră națională. Balul va ține pînă la orele 4 și jum. dimineața. Prețul intr-SJEP: o persoană T leci și 50 b., o familie 20 Tei și 50 b., o lojă (4 pers.) 8 lei. Garderoba obligatorie 50 b. de persoană."Lojele sînt scutite de taxa garderobei. Balul societăței "„Independența.“ Societatea de ajutor reciproc pentru caii do »boală, etc., ‚Independența“ va da un mare bal în sala Edison (fosta Hugo),la ■25 Decembrie (a doua zi de Crăciun), pentru sporirea fondului societăței. Serata dansată a țaceletăței „Readilth Boath“.—Duminică 19 Decembrie a- o., va avea loc în sala Edison o serată dansantă, organizată de societaatea „Reschith-Death“, în folosul școalei ce această societate a clădit in str. Antim No. 3. Comitetul roagă pe toți oamenii,de bine să contribuiască, cu obolul lor la reușita acestei serbări, de care atîrnă existența școalei. Serbarea societăței „Transilvania“. Sîmbătă 27 c. (10 Decembrie st. n.) va avea loc, în str. Izvor 14, serbarea de deschidere a noului local al societăței de ajutor „Transilvania“ a saxonilor transilvăneni din București. Serbarea se va deschide la ort la 9 scara cu cluiteeul societății. Va urma apoi o cuvântare festivă, un cîntec popular transilvănean, producțiuni de violină executate de d. Hans Skohoutil, „Alb și Roșu“ (cor de bărbați), și dans. Plata garderobe și muzicei pentru membrii 1 lei de persoană și 2 lei de familie, pentru străini 1 lei 50 banul de persoană și 3 lei de familie. 5) La această rubrică se anunță gratuit toate balurile și serbările cu scopuri filantropice. _______ Ultime in oratații • Dinfer’o statistică întocmită de ministerul de domenii cu privire la exportul general de petrol și derivate pentru intervalul 1 Ianuarie—1 Octombrie 1004, rezultă că în aceste 9 luni s'au exportat 131.188 tone, adică cu 34.648 tone mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului 1903. Cea mai importantă creștere a exportului din anul curent e a petroleului lampant, adică e de 60.009 tone în plus peste cantitatea exportată in anul trecut. Benzina prezintă de asemenea o creștere de 10.000 tone, iar petroleul brut și rafinat, o scădere de 800 tone. • Am anunțat că ministerul de domenii a cumpărat pînă acum 84 tauri de rasă moldovenească, în comptet județelor care i-au înaintat sume în acest scop. Taurii vor fi distribuiți astfel: 13 vor fi dați județului Brăila, 17 județului Dorohoiu, 3 județului Vaslui, 11 județului Bacău, 3 județului Fibciu, 4 județului Vîlcea, 13 județului Ialomița, 3 județului Gorj și 1 județului Putna. • Prefectura județului Ilfov a prevăzut în budgetul ei pe exercițiul viitor , suma de 300.000 lei pentru la pietruirea șoselelor comunale, vicinale și județene, 12000 lei pentru construiri de cantoane și 100 de mii lei pentru construiri de poduri. • Comisia zootehnicii de pe lângă ministerul de domenii a fost din nou convocată pentru Mercur. 1 Decembrie, spre a discuta regulamentul pentru administrarea depozitului armăsarilor statului de la Constanța și a-Și da avizul asupra răspunsurilor pe care serviciul agricol -inpotecnic din acel minister le-a dat la Chestionarul comisiuneî relativ la înființarea și funcționarea fermelor model pentru creșterea animalelor. • Soții Nicnnescu au dăruit comunei Ploești din județul Prahova o proprietate din acea comună care să serve de azil de noapte. In ea se vor intră la zece pături și nenorociții care vor adăpostiți acolo nu vor pleca dimineața înainte de a fi foarte bine ospătați .La Călărași s’au pus zilele acestea bazele unui club civilo-militar ai cărui membri fondatori se vor întruni miiue spre a discuta și vota statutele. • Consiliul sanitar superior se va întruni din nou mîine seară și se va ocupa între altele cu acte medico-legale. • Consiliul sanitar superior a amînat pentru Vinea 26 cor. hotărîrea pe care trebuia s’o ia în ședința de Marți seară cu privire la stabilirea de măsuri parantivari* față de proveniențele din Asia de Turcia ,unde bîntue holera pe o scară foarte întinsă. • Astăzi după amin el se va latmai la ministerul de finanțe comisia de ex xord de pe lingă direcția vămilor spre a se ocupa cu rezolvarea nouilor contestații la aplicarea tarifelui vamal sosite Ta naißister din partea diferiților comercianți și industriași. . • In ședința extraordinară ,pe«care» consiliul general de Ilfov ai va ține la 20 Decembrie, se va ocupa și cu repartizarea sumei de 40.000 lei destinată pentru cumpărarea taurilor, berbecilor de astrahan și merinos și vierilor necesari județului. • D. Haret mai pum zilele acestea, un parlament -praciM 'de lege pen. 'Un organizarea învăță iminlubtl ,partinul ar fi confseionul. In acel proect jIe lege se Cuprind numai dispozițiile privitoare la *invățmiîntul secundar, cel primar fiind deja regulamentat. • Partidul consenvator va ține Sîmbătă să ia o întrunire cu alegătorii din cu toarta de verde, in sala „Amiciția“ din intrarea Ialomit. • Dintr’un raport primit la ministerul de interne din partea prefecturei județului Ilfov, rezultă că locuitorii din acest județ au o necesitate absolută de o cantitate de porumb de 400.000 hectolitri ceea ce reclamă o sumă de peste 4.000.000 lei. • Actualmente după statisticele ce s'au întocmit, există în regiunile petrolifere 2150'puțuri ‘petrolifere de TUnă dintre care 524 productive și 48n soade, dintre care 221 productive. La 1 Octombrie 1903 se aflazi numai 1720 puțuri de mină, dintre care 540 productive și 186 sonde petrolifere -dintre careT33 productive. DeCS de la 1 Noembrie 1905 și pînă la 1 Noembrie 1904, sporul general al puților de mină e de 480, iar al sondelor 186. ^ Noua lfiga pentru reorganizarea comunelor rurale prevede după cum ce știe, ca în locul sătenilor, paza de noapte în comunele rurale să fie făcute de sergenții rurali,numiți și retribuiți de comuna respectivă.Fondurile pentru retribuirea lor, vor fi adunate din contribuția sătenilor scutiți de pază. Mai multe rapoarte sosite la ministerul de interne anunță că în cîteva crimine rurale, administrația comunală și jandarmeria au vindut lucrurile din casă, și recolta sătenior, care n’au avut în ce să plătească această contribuție. Rapoartele aduceau tot odată la cunoștința ministerului, că țăranii sînt revoltați contra nouilor taxe la care sî tot impușii pentru susținerea sergenților Mihai, și cereau a aviza la măsurile ce trebuesc luate. Ministerul ISO va pronunța zilele acestea în această chestie. • Camera de meserii din Capitală a însărcinat pe d-nil Gh. Stănescu,președintele corporației tapițerilor și Chr. Cernea președintele corporației sculptorilor -și membrii ai ei, să se prezinte d-li. Y. Lascar, ministru de vivetrie pentru a se plînge contra polițaiului orașului Oltenița care a comis mai multe călcări ilegale la corporația meseriașilor din localitate. • Din rapoartele sosite la direcția generală a serviciului sanitar rezultă că în orașele Galțî, Călărași și Botoșani bîntue scarlatina, iar în orașele Iași,și Rîmnicu Sărat bîntue febra tifoidă. Vineri 20 Noembrie curent, la ora 1 p. in. Academia romînâ va ține ședință publică. D. A. targa membru corespondent, va citi o comunicare despre: Cite ca manuscripte și documente din țară și din străinătate relative la istoria ‘rontâniilor, S Au foști admiși, ca externî la spitalele Eforiei civile, în ordinea clasificației următorii studenți în medicină reușiți la concurs:■Petre B. Niculescu, Aurelian Ștefănescu, d-ra Elena Marin Niță, Sarghis Ramagean, Virgil Ionosan, Ion Zaciai, Mihail Georgescu, Niculae Oancea, Ion Enescu, Dimitrieegru, d-ra Maria Economu, George Fulgeanu, Zeilig Goldenberg, Dimitrie Manoleacu, Gheorghe Ghermani, D-ra Auro,ia Georgescu, Ion Oreviceanu, Ion Patrichs, d-ra Smaranda Midnescu, Vlad Dănulescu, Petre Bernfold, d-ra Adda Rizescu, Petre Teodorescu, Ștefan Gropală, d-ra Domnica Looneanu, Alexandru Mitrea, Ion Hociung, Constantin T. Athanasiu, Victor Nicolescu, D-ra Maria Ivanovici, Constantin Ureche, Gheorghe Tămășeanu, Ion B. Predescu, Constantin Nisipescu,Pastel Gușilă Negrea. • Iredentismul nostru este titlul unui articol incendiar ,pe care-l publică No. 481 din Belgia Orientului, apărut azi , și prin care declară «zis și tare co 'fiind mări în acrind teritoriul. Capitularea Port-Amthuruha. Criza, Jurămîntul logodnicului, Examenul lui nenea Nae, precum și două marile ilustrații: 1Mdnile de la Clubul liberal și potretul la don Căpitan Maiorică J3re- Zoiana se găsesc de asemenea in No. 43 din Belgia Orientului ;3 bani exemplarul. • D. I. N. Marian, lt. în rezervă, intendent al palatului de justiție, a obținut titlul de inginer hotarnisc. • Pentru construirea palatului administeatir din Craiova au prezentat prot*cto d-nii arhitecți N. Ghica, St. Burcuș, IP. Antonescu și Remus Iliescu cu Crețoiu.? Proectele au fost expuse în sala cea mare a hotelului Minerva din Craiova.’ O comisiune de cinci ,persoana va judeca lucrările. Valoarea construcției va fi de 800 000 lei, iar premiul fixat pentru cel mai bun proces e de 5000 mm • Membrii clubului ofițerilor de rezervă vor ține Duminică o adunare generală extraordinară în localul clubului din paiața Băilor Eforiei. • Comandamentul pieței București ața, dus din nou la cunoștința ofițerilor din garnizoană că le este interzis să frecventeze localurile și chiar familiile în cari se joacă cărți. • Budgetul cheltuielilor case da destu 1 nori gi consemnații pe exercițiul viitor,* a fost fixat la 428 812 eî. cu o diferență de 48 lei asupra bugetului în curs. • Personalul tehnic de la Imprimeria Statului a făcut o petiția către Corpurile Legiuitoare prin care cere sporirea salariilor cu 10 la sută, sau revenirea la vechiile salarii. • Vrniui 26 o. ora ,9 va avea loc o prea frumoasă Serată dansantă, în localul Asociației gen. a studenților univ. romini din calea Victoriei, 110. • Sîmbătă 27 c., ora 8 și jum., seara va avea loc a doua conferință studențescă la Asociația generală a studenților univ. romînî, urmată de musică de cameră și mocoloage. D. C. T. Dimitri, student își va desvolta conferința la „Arta intre studenți”. La aceste conferințe, pot lua parte pe lingă studenți și persoane straine. • Eri o comisiune, s-compusă din cîțliva delegați din partea comitetului corporației meseriașilor tde încălțăminte, sîa presentat d-Lui B. Minsi, pentru a-l ruga ca să pumească a fi naș al drapelului corporației, și - a patrona balul dej la ,9 ianuarie 1905. ,Cererea la a fost primită cu multă bunăvoință. • Cu ocazia morței principelui Friederich .de Hohenrollern, Uniunea studenților romini a adresat, o telegrama I de condoleanță regilui Somîaie), exprimîndu-și durerea ce cuprinde pe studenți cu ocazia crudei încercări și a amurind pe suveran de devotamentul tinerimei. aedaș timp ,comitetul „Uniuoel“ ■ ca semn de doliu a suspendat orice manifestare exterioară la cursul acesteia alpfâmînil, aminta d eilamandra și aduntarea generală ce urma să aibă loc, azi Jel 25 eor., pentru Marți 30 Noembrie. Rezultatele anchetei petroliste Relativ la cercetările pe care d-un Mrazec, profesor universitar, și D. Alila Saișteanu, inginer de mine, membri în comisia instituită de guvern pentru studiul regiunilor petrolifere din țară de la noî, aflăm următoarea: din ultimele cercetări membrii comisiei au dedus că geologia formațiilor noastre din Moldova și județele Buzău și Prahova, fiind similară unora din formațiile Galiției, trebuie studiată cu o mai mare îngrijire, urmărindu-se in »acest scop și continuitatea lor din Galiția în Romînia. Intre «altele trebuesc a se face sonda« gii la maî mari adincimî »pentru explorarea regiunilor flișului din Moldova," pentru ,că e posibil a se întîlni în multe din ele, aceleași rezultate care s’au intinse la 800 și 1000 metri în Galiția. Din cercetirile făcute în Galiția, comisia a dedus ca industria galițiană trage mari foloase și din utilizarea gazelor ce emană din unele sondagii la, combustibil și iluminat, în întrebuințare pe care ar trebui să o practice și exploatatorii noștri pe o scară cît mai întinsă. In ceea ce privește controlul administrativ el se face foarte serios In industria gralițaniă, iar în conace privește fabricile de petrol deși ele sînt mai numel’oaso Ca la nói,' n’au însă aceiași putere de producție. Din punctul de vedere al rezervoarelor și conductelor, industria galițiană pin prezent bine înzestrată. Noui secretari comunali în Ilfov La examenul ținut la prefectura județiltil Ilfov" pentru ocuparea posturilor de secretari comunali vacante în acest județ,au reușit dintre candidații cu 4 clase gimnaziale: "d-nii Al. Constantinescu, Dem. I. Popescu, Const. Popescu, Al.Tufeanu, Grigore Dumitrescu, Apri’ han Andreescu,Șt. Dasehcrevici și Nic. Em. Popescu, iar dintre foștii notari •d-nii G. D. Ivănescu, Păun D. Bobilidă, T. Tomescu, Al. S. Vișinescu, I. Georgescu, D. Dobrescu, I. Bolintineanu, T. Săbăreanu, M. Petrescu, N. A. Marinescu, I. Niculescu, A. Brasebi, D. Mihăilescu, N. Scărlătescu, T. Giorgescu, Mih. loanițescu, G. Stănescu, N. Rădulescu, și G. Iliescu. Actualmente continuă examenul de aptitudine al actualilor secretari comunalî. Dimineața —Atsttfd 25 Nombrie — A apărut Fascist«Ia a ÍS«» din romanul popular. Răzbunătorul săracilor 5 BANI IN TOATA ȚARA 5 BANC Știri judiciare Secția H-a a Curței de casație a respins ori recursul făcut de I. I. Dorobanțiu, Th. Gh. Popa, și Mița Baniciu din comuna Fireana, Jud. Vîlcea, condamnați la cîte 6 ani recluziune, pentru că au torturat, pe Teodor Popescu, preot în aceeași comună. • Aceiași secție a'Curtea de casație, a aspins recursul făcut de I. Dima fost agant de percepție în Brăila, condamnat la 15 zile închisoare pentru însușire de bani publici.D. jude instructor Negrea a terminat instrucția în afacerea atentatului din. Str. Toamnei, dînd ordonanța definitiva înpotriva lui N. Enache zis Jtru. Afacerea va veni înaintea Guiței de jurați, în apropiata sesiune de Decembrie. Fascicolele 1, 2 și 8 se procură,gratuit de către Administrație, cutarea aceleia de 3 aci dată pentru furt. Afacerea Paraskidis— Se știe că parchetul de Ilfov a are stat pe sarasa« ruh Paraskidis, inculpat că ar fi excrociat și sechestrat pe bătrînul Steridis. D. jude instructor Muravianu însărcinat cu instrucția acestei afaceri, continuă cercetările. Eridia a supus rocoMrimărea mandătul la baza căruia se află depus la Văcărești Paraskidia. laolibalul Roceo Kasidescu. Eri a venit înaintea tribunalului Ilfov secția IV incidenUi petrecut între d-nii Rasidescu și Soceca. Tribunalul și-a declinat competința, așa că grudele de pace va avea să se ocupe cu această afacere. Conferința de la clubul conser vator obișnuita conferință săptămînală de la clubul conservator a fost aseară foarta animată. Au asistat mulți dintre fruntași și foarte muți soldați. Erau prezenți d-uii: Cantacuzino, general Manu, general Lahovary, Take Ionescu, loan Grădișteanu, general Bengescu, dr. Leonte, dr. Severeanu, Argintoianu, Barbu Răbtineanu, etc. D. Patriciu, profesor la Bîriad și fost inspector școlar, a ținut o conferință despre starea invățămîntUhil sub d. Halet. D-sa a criticat sistemul dîm 8înt alcătuite programele școalelor rurale și cum se aleg cărțile didactice, ca un cunoscător al sistemelor de învățăminte din străinătate, d-sa a propus împărțirea învâțămtatului primar în interior și superior. D. Cosânescu a aprobat vederile d’-lui Patriciu și în ce privește învățământul secundar, a fost de părere că trebua menținut ■ numai liceul modern, suprimîndu-se cel real și clasic. D. Take Ionescu a observat că părerile exprimate de d-nii Patriciu și Cosăcescu sînt drepte, dar că d-sa ar fi de părere să se desiințe«e pentru totdeauna gimnaziile, iar în licee ai fie admiși elevii care vor ști doar să scrie și să socotească. D. Take Ionescu a adus mari elogii "corpului didactic, pentru misiunea ce o are in societate și—apărîndu-se de învinuirea eo i g’a adus că a făcut să se reverse Nilul bugetar—a declarat că aceia dintre membrii corpului didactic pe cari i-a ajutat Sint azi la junimiști și liberali, da marele număr de profesori din partidul conservator nu s'au bucurat de binefecerile sale. Abordînd chesteunea politică, fruntașul conservator a dovedit că, în timpul celor aproape patru ani de opoziție, partidul conservator a făcut «o foarte mare serviciul țării, Uiptîstd pentru independența partidelor politice. Azi se știe clar că există un partid conservator și altul liberal. Pentru desființarea f partidului conservator s’a iuptat foarte rănit, dar toate atacurile afi fost respinse printr’o strategie "foarte simplu." Strategia o să vezi din costro vine llovitura și să stai în fața eî. A eam lupta e ispravită, triumful fiind al partidului conservator. Dar luptătorii i uu trebue să isse armele pină ce nu se va ști fi taipsed dfieiat tftî, lupta e isprăvită. . Și cînd, ta îtoarte sonet timp, partidul conservator va avea puterea, să se știa , că total se datorește bunei sale organizațiuni. D. Carladmino a încheiat seria ton* -vorbirilor, exprimînd și d-sa părerea că partidul conservator e m ajunul venirea la putere. Partidul liberal a progă« teste celui conservator venirea la putere, fiind scîrbit.de cart,Tul imoral cu junimiștii și elăbite .dedbinzile interne. Șeful ipartidului .conservator a teminat făcînd apel la cei prezenți să asiste la toats conferințele de la club. C. Rem. A.A.A. * AA. Corpurile legiuitoare DAMI51Î-A Palatul Justiției 131 tragic In ședință,.—Costache Jon escu din Pitești,fiind adus înaintea tribunalului Argeș sub inculparea tip furt, nu găsește nimic mai bun "de făcut decît să ultragieze pe procuror ,în timp ce d-sa susținea rechizitoriul contra sa. Așa Gostache Ionescu, întrenupse pe procuror in timp ce el susținea rechizitorul adresindu-i următoarele insulte : — Ce tot trăncănești acolo, fă-mi... (urmează o înjuratură teribilă). Tribunul sesizat imediat penteni acest ultragiă, condamnă mai tatiiu pe Gostach“ Ionascu la 3 ,ani închisoare pentru furt,și la 4 luni pentru,ultragic. iAt l inculpatul cit,.și procurorii au făcut apel care,s'a judecat înaintea Curței secția III. Curtea .a respins apelul inculpatului, admițînd pe acel al procurorului i și astfel a ridicat la .7.luni.pedeapsa dată pentru ultragiu, cu observația ca această pedeapsă să se facă după cxs Serbările uniunea studenților rominîști undică 28 cor. Uniunea studenților romînî iși va inaugura noul local și începutul activităței pe anul coraut printr’o strălucită festivitate, care va avea loc in saloanele societăței din strada Episcopiei No. 2. Cu paaaia aceasta se va face in mod, solemn, recepția nouilor membri, studenți, înscriși pri acesta în ‘Universitate, i’ocepție, care în organizația studenților streini este foarte bine apreciatăde studenți. La aceste festivități au "fost invitațitoți d-nii profesori universitari, autoritățile superioare școlare, presa, precum" și tot ce Capitala *ara mai distins la mișcarea artistică, literară ș 1 politică romînească. iată și programul acestor serbări: Duminică la orele 11 a.m., Te-Deum oficiat în localul 80 C cetățeî,Ta care vor asista toți membrii activi, corespondenți și soaiori ; aî Uniunea. — Ședința de te M Noembrie —Ședința se deschide la ora 2 sub pro La orele 12 fotografiarea a ® ktențeî și și danția "d-lui M. Biserekydo a loc Tului Uniunea La orele 4 și jum. p. m. ședințai festivă de inaugurare, în salu da recepției a uniunea la prezența tuturor universi taților și membrilor icu uniftate a rea. ordine de asi: A) Imnul regal, executat de coruri și orcheatra societăței., sub conducerea d-lui A. "Vichy. "2) Curtatarea președintelui .Uniunea." ’3) Răspunsul unuia din nouj membri. 4) Cuvintarile reprezentanților societăților studențești. 5) Cuvintări ocazionale ale invitaților. 6) Producțiunea „muzicală ” cercului muzical al "Uniunea. "■7) Vermouth de onoare. Seara !» orele 9: serată artistică din gală. - dată In onoarea invitaților, în saloanele Uniuneî. Programe toaraăuuuisto ale fiecărei producțiaoa fiind compusă din cele mai alese bucăți ;-și sforțările ce ,fac studiin*ții unioniști pentru ,îndeplinirea lui,fie să se prevadă un strălucit suc,coș. La toate aceste sărbărî, studinți ViOi", purta bereta și "lenta distinctivă a lui nimneî. D. Const. Mille întreabă po d. ministru de i finanțe ce măsurî -a Înot pentru a veni în ajutorul populațiai micilor orașe, cari Triăeia tot din mâna cîmpului.,cum sînt majoriteatea locuitorilor din orașele Alexandria, RoșiorTa de Vede și Zimnicea. Aceștia sînt piofitori de foame din cauza răului neagricol și trebue să îngrijim de eleam ‘îngrijim §i de cei de la sate. D.Emil ‘CoiUtig&M răspunde, că tot de la gorașei Slatinai Ta măsurii sii jțîo ,p.i^»t Tipsesx» :oeî ido rainate. In orice . caz.jju cu.ocazia:modifisărei art.21 di« 1 egerba«cu«r • popü, nee so poate .cere o asffel do.riformp.. Av.^ți calea inițiativoi parlamentare.D. ·Procopia frată CÜ în Alexandria sînt acum T2600 plugari muritori da Toarne. ’Este ,de părere,«ă cu ocazia modificării ;legea,băncilor,populare se »tate și pte» și afi oastă jpopulațip. După m ..,«pü. fUf I una ’ al d-ul C'ești* .ne feu .disepția ,sa; înclude. "Se".trece la ordinea zilej1. D. ",Tăke Protopope&en .citește raportul relativ la procesul de Togs madifiestor.si art. 21 din legea băncilor populare. In discuția generall, D. Iamnici întreabă ife-d. " ministra cum, serva distribui porumbul la sate. Modul de distribut roțpțiu băncile, popuhrre e "foarte greoiii ,și cu, multe formalități. Sobor țara aului"19 acte. Fină acum în 23 județe s’au distribuit 4.000 vagoane și n’au ajuns, cerîndu-se înaă 10.000 vagoane. Intreabă pe d. ministru de unde,va avea resnrse o necesare. D. Const. Mille : Nu intervin în discuție, eu ,spirit dușmănos,pontau că într’un prilej !» acesta cu toții tribue să conlucrăm pentru a salva situația fojmiației furate. Voiți avea cîteva abservațiuni da fiieut gi o întrebare d-loî ministeru dv.finanțe. Dacă așî fi vorbit și discuția mesagiului—zice d. Mii ©—ași fi intre:-h*t>ambele partide politice co au trecuse in 40 de ani,de viață politică, tară după un singur an rău trebue să vie,statul să hrănească populația rural. E ceva putred la baza vieți.1 ooa-stro ps>„