Dimineaţa, decembrie 1904 (Anul 1, nr. 303-330)
1904-12-04 / nr. 306
Amil I No. 306. ABONAMENTE Simple (Dimineața) Combinate t (Adevărul și Dimineața) Un an___30 lei 8 luni ... 15 lei 3 luni ... 7—50 1 lună. .. 3 lei In străinătate îndoită PUBLICITATEA O Linia pe corp 7 în pagina III bani 15 H linia pe corp 7 în pagina IV bani 08 O Publicitate unită. In aceeași zi la ambele ziare: & Linia în pagina III bani 30 —o— Linia în pagina IV bani 15 Inserții și Reclame: 2 lei linia. ______________ ASTĂZI: 3 (16) Decembrie 1904 r>ilendar: ORTODOX: Strofennl Stolonia. ^ CATOLIC : Adelaida. Soarele trăsare 7 ore 47 m., apune 4 ore 36 m._____________________________ mâinos și cețos a fost urmat erî noapte de ploae înceată în toată Muntenia și în partea centrală a Moldovei. îngheț n’a fost aproape nicăeri. Temperatura a fost cuprinsă între plus 12 grade la Babadag și 0 grade la Turnu-Măgurele. Barometrul este foarte coborît în Muntenia, unde a mai scăzut de erî încă cu 5 milimetri; în Moldova el este ceva mai ridicat și staționar. A plouat la : P.Neamț, Roman, Vaslui, Bacau, Tg.-Ocna, Bîrlad, Focșani, Babadag, R.-Sarat, Buzău, Ploești iova, Tg.-jm. atrenaia, x.-Severiți, Ocnele-Mari, Merenî, Bușteni, Zătreni, Comana, Pogoanele, Broșteni, Costești, Celar, Balș, Odobești, Bilciurești, Obedeni și Mărășești, înălțimea barometrului la 0 grade 740.7 mm. Temperatura aerului plus 6 grade 4. Vîntul potrivit de la^NE^Stareajcerullui acoperit. _ _________ iCallUl milUimi pelia, mare balet în 2 acte: muzica de Leo Delibes.Spectacolul se va începe cu Cavaleria rusticana, operă într’un act; muzica de Mascagni. Cnüstibula Lato Edison: Teatru de varietăți. — Sala Asoc. gen. a stud. univ.: Se © pCule alburată artistică dansantă (calea Victoriei 110). SKENEXTO Parlamentare: Camera și Senatul țin ședință. Autorități: Toate autoritățile publice sunt deschise. Judiciare: Toate instanțele judecătorești sunt deschise. Ateneu: Expoziția de pictură a d-lui Kimon Loghi. — In rotonda. Ateneului expoziția domnilor Michăilescu, Sperlich, Ioanid și Kraus. Ședințe . „Asociația gen. a fabricanților și exploatatorilor de petrol" ține adunare generală în localul societăței, str. Sărindar 22. Conferințe : La Ateneu, seara, conferința d-lui Léo Claretie : De Scribe a Her- Războiul ijttîșo-japonez Un episod glorios Asaltul Colinei Putilov de către o brigadă rusă RECENSÂMÎNTUL GENERAL XALCti DOil Ci. X. Cb V vluu LiJL viu mereu proiectul de lege prezentat de către d. ministru de finanțe, prin care se amină fără indicare de termen facerea recensămîntului și a statisticei populațiunei. Insă în acest proiect se prevedea că proprietățile urbane vor putea cere scăderea lor la comisiile de prefaceri, dacă se vor socoti nedreptățile, însă proprietatea rurală, fie mare, fie mică, nu va putea beneficia de acest drept. Negreșit că acest mod de a vedea al legei, a provocat foarte drepte protestări mai ales din partea acelora cari știu fîță împovărare există pentru mica proprietate țărănească. Proiectul de lege prezentat alaltăieri, dar pe care deministru a avut grija de a-1 retrage imediat spre a-1 înlocui cu altul, a pus în discuție două chestii destul de importante : aceea a împovărărei proprietăților mici rurale și aceea a recensămîntului. In ce privește recansămîntul de ministru de finanțe însuși a recunoscut cum că el este făcut în mod foarte defectuos și aceasta este și convingerea noastră, deși avem un serviciu special și, deși avem astăzi mulți slujbași cari ar putea da concursul lor efectiv, totuși recensămîntul se face tot pe baza veche, și dă și acuma ca și cu treizeci de ani înapoi, aceleași cifre și aceleași rezultate ; de aci rezultă că nu știm în mod exact care este populația țărei, și nici calcularea impozitelor nu se poate face în mod exact. Dar nedreptatea făcută proprietăței țărănești este foarte strigătoare. Fiindcă țăranii nu pot striga și fiindcă glasul lor, cind se ridică prea tare, este taxat de glas al răscoalei, guvernanții nu s-au prea ocupat de reclamațiunile lor. Deși este constatat că proprietatea mică plătește de două ori atîta cit plătește proprietatea rurală cea mare, totuși guvernele au trecut pe lingă această flagrantă injustiție și nu s’au preocupat decit de reclamațiile acelor clase care o pot striga fără să li se înăbușe glasul sub reprimarea militară. De aceea vedem că, din cînd în cînd, se mai ține seama de cele ce reclamă proprietarii urbani și proprietarii mari ^rurali, dar niciodată nu se dă ascultare plîngerilor țărănești. Cînd reclamă proprietarii mari atunci protestarea lor este constituțională și legala, dar cînd se adună țăranii și se plîng, în țară se răspîndește zvonul că este răscoală și cel din urmă cuvînt îl au tot judecătorul de instrucție, primarul, jandarmul și baioneta, dacă nu glonțul. Credem că acuma a sosit vremea ca să se schimbe sistema. In urma discuțiilor urmate alaltăori în Cameră putem nădăjdui că un început de reparație a nedreptăței se va face. Scrisoare din Bucovina — De la corespondentul nostru — Cernăuți 2 Decembrie Fart Îndrăzneț In localul casei de schimb a d-lui Sam. Luttinger din str. Principali, pe la orele 2 d. a. pe cînd toți amploiații erau la masă, s’au introdus prin curte niște necunoscuți spărgînd ușa de sticlă și au scos din casetă o sumă de bani, care se evaluează la 14.000 coroane. De remarcat este faptul, că localul se află într’o stradă principală a orașului și furtul s’a făcut ziua în ameaza mare. Totuși hoții n’au fost de nimeni observați. Se anchetează faptul. Dezertori ruși In locuințele d-lui architect Elias Papst s’a înființat un azil pentru “dezertorii ruși ce sosesc zilnic din Rusia prin granița Novosielița. D. Papst împreună cu societatea academică „Hasmonea“ îngrijește de starea lor, precum și de plasarea lor, la diferiți meșteșugari. Acuma s'au înmulțit atît de mult, încît azilul nu mai e suficient pentru a cuprinde pe toți. Numărul dezertorilor trece de 300. Ei sunt siliți de a lucra cu orice salar, pentru a-și putea agonisi existența zilnică și se găsesc într-o stare de deplîns, așa încît trebue să se facă fonduri din ce în ce mai mari, afară de fondurile ce se mai primesc din Germania, Anglia etc. Buhalaița. 0 lovitură dată Iașului Iașul izolat.—Suprimarea unui tren. Protestul Camerei de comereiü.— Interview cu un înalt funcționar. Iașul izolat Toate par a vroi să contribue pentru a face din capitala Moldovei un oraș izolat cu desăvîrșire de restul țărei, și a face astfel ca decăderea economică a acestui oraș, altă dată în floare, să devie o adevărată calamitate. Suprimarea unui tron De obiceiü în toată lumea, w*. caută S Bani in toată țara Apare zilnic la ora 4 dimineața || © © H ® © 0 !D ca ultimele știri ale nopții IMrector, COMST. MIUL0K PREUMBLĂRI și INTERVIEWURI Misterele scopiților Scopiții din Romînia.— Locuințele scopiților.— Cercetările noastre. Intemeetorul sectei scopiților. — Selivanoff și țarul Pavel I-in.— Palatul din Petersburg. In Rusia numărul Scopiților e neînsemnat astăzi, mulțumită goanei întreprinsă contra lor. Sunt totuși încă destui prin unele sate din sudul Basarabiei. La noi în Romînia, cu deosebire în Iași, Galați și București numărul scopiților e foarte mare. Ei s’au refugiat aci pentru a scăpa de persecuțiunile fără cruțare al căror obiect erau în țara lor. Unii dintre dînșii, cei mai primejdioși, au fost exilați în Siberia, au izbutit să fugă de acolo în Europa, și au venit în sfirșit să-și petreacă restul zilelor în Romînia, între frații lor de credință. Aci e singurul loc unde ei nu sînt supraveghiațî,și unde pot deci lucra cu succes, atrăgînd în secta lor pe rușii aflători în țară, sau dînd ospitalitate celor dintr’ai lor, ce se refugiază din Rusia. Locuințele scopiților Scopiții sînt împrăștiați în mai toată Capitala, și găsim mai numeroși însă prin str. Făinari, str. Birjarilor, calea Moșilor, str. Romană și str. Traian. Locuințele lor, închise de uluce înalte de zid sau de scînduri strîns lipite între ele, pentru a nu permite privirilor indiscrete să spioneze nimic din ce se petrece în lăuntru, ne atrag totdeauna atenția prin înfățișarea lor întunecată, învăluită într’o muțenie surdă, tainică, Ce fac scopuii înlăuntrul acestor locuințe, baricadați ca pe vreme de râsmeriță ? Cum trăesc ei ?.. Care e religia lor ?.. Au ei vreo religie ?... Se închină ?.. Cum?... Unde sunt preoții lor?... Iată o sumă de întrebări, la cari vom răspunde în seria de articole ce începem azi. Cercetările noastre Cercetările făcute de noi, pentru a afla cîte ceva din secretele vieței acestor oameni, au avut de întîmpinare multe greutăți. Scopiții sunt foarte fanatici și nu divulgă nimic. Sunt insă printre dînșii unii, pe cari viciile vieței bucureștene i-ai atras în ispită. Aceștia beau înfundați prin camerele retrase ale circiumilor mai dosnice, de multe ori întovărășiți de femei de stradă, cu cari se întrețin în convorbiri triviale, singurul lucru ce le mai rămîne pentru a-și mîngîia simțurile întărîtate de băutură. Dacă avem fericirea să surprindem pe vreunul din scopiții aceștia în momentele astea de regretare după adevărata viață, ei ne destăinuesc secretele sectei lor, înjurîndu-șî furioși familiile și preoții. Materialul adunat astfel de noi ar ajunge pentru a umplea volume. Socotim însă mai nimerit a face o expunere sumară, pentru a nu ne îndepărta de subiect cu neînsemnate chestiuni de amănunt. Intemeetorul sectei soopiților Țarul Petru al III-lea al Rusiei, care a domnit numai dela 15 Decembrie 1761 și pînă la 10 Iulie 1762, cînd murit și l-a urmat la tron soția sa, Catherina a II-a, avea la Curtea sa pe Selivanoff, om cult și de o rară inteligență. După moartea lui Petru al III-lea, Selivanoff a dispărut din Petersburg, și nu a revenit să se restabilească acolo decit după 40 de ani. In vremea aceasta el a cutreerat provinciile Kazan, Irkutsk, Tobol, Morșa, etc., propovăduind la femei și la barbați o nouă religie, sub numele de adevăratul creștinism. Castrarea, numită „lepădare de păcat“, era singurul ideal al acestei religii. Iar pentru a fi ascultat de la început cu respect de către populația incultă căreia se adresa, Selivanoff spunea că el est Petru al III-lea, că și-a părăsit tronul pentru a propovădui cuvîntul adevărului, și că, nevoind să se cunoască acest secret, pe care el acum îl șoptea tuturor, a povestit planul sau de propovăduire mai intiia unui credincios soldat al sau, care a primit să moară și să facă astfel pe toată lumea a crede, că împăratul a fost înmormîntat. Că această minciună a fost crezută pe deaîntregul, cea mai bună dovadă este smerenia cu care o povestesc scopuil de azi. Selivanoff și țarul Pavel I Cînd fu pe tronul Rusiei țarul Pavel I, fiul lui Petru al III-lea, numărul prozeliților lui Selivanoff era mare, și zgomotul că Petru al III-lea nu era mort începuse să se acrediteze tot mai mult în masa poporului. Pavel I puse să fie prins Selivanoff și adus la Petersburg. In fața împăratului, fiind somat să spună cum dovedește că el este Petru al III-lea. Selivanoff răspunse: — „Pentru păcatul tau nu-ți stat tată, dar dacă voești să fii fiul meu, leapădă-te de păcat, castrează-te !“ Pavel I a trimis atunci pe Selivanoff într’o mînastire, unde era obiceiul să se trimită nebunii, și a stat acolo Selivanoff pînă în timpul domniei lui Alexandru I. Palatul din Petersburg Cele mai multe din datele istorice pe cari le avem sunt culese din povestirile religioase ale scopiților, și nu teî dăm deci multă crezare. Facem istoricul acesta numai pentru ca cititorii să poată cunoaște credința scopiților, destul de caraghioasă de altfel prin eroul lor închis într’o casă de nebuni. In timpul domniei lui Alexandru I Selivanoff e iarăși liber și e stabilit la Petersburg, într’un măreț palat cu două etaje, unde prozeliții se adună cu smerenie, ca într’un templu. Vom continua în articolul viitor, V.tal al certurilor din partidul guvernamental. E drept că în partidul conservator sînt mulți nerăbdători cari nu convin să lase pe liberali la putere pînă ce s'ar istovi certîndu-se. Aceia își manifestează părerile ori de cîte ori au ocazia să vorbească asupra situației poltice. Dar nu aceștia dau tonul în partidul conservator. Aceia cari dau tonul, stau liniștiți și îndeamnă pe toți să aibă răbdare, căci, după dinștî, nu e bine să se dea liberalilor ocazia de a spune că au fost siliți să plece de la putere, cînd ei trebue să plece, de bună voe, în timpul cel mai scurt. Această stare de lucruri e în partidul conservator condus de d. Cantacuzino. Ia ce privește partidul condus de d. Carp, acolo situația e cu totul alta. Nici d. Carp, nici ceilalți fruntași nu mai asigură acum pe partizani că vor veni la putere, imediat după căderea liberalilor. Se exprimă numai credința că partidul condus de d. Cantacuzino, care va lua puterea după liberali, nu va putea să guverneze cu forțele de caii dispune și va fi nevoit să facă, într-un timp relativ scurt, apel la d. Carp și la amicii săi. De asemenea se exprimă și credința că d. Cantacuzino, deși va prezida viitoarele alegeri, nu va putea ține o majoritate care să reziste minorităței compusă din liberali și amici de-ai d-lui Carp, cari ar intra în noul parlament. C. Dem. a se stabili cît mai multe comunicații, știut fiind că ele constitue primul mare impuls pentru propășirea orașelor. Or, pentru ieșeni, se face tocmai contrariul. Așa s’a suprimat trenul 35, care circulă între Pașcani și Iași, și care era în legătură cu trenul berlinez, care pleacă din București, la orele 8 jum. dimineața. Prin această suprimare s’a adus Iașului o lovitură cum nu se poate mai mare. Prin acest tren s’a suprimat în primul rînd legătura cu Capitala, lipsindu-se multă lume de a putea veni la Iași cu expresul de Berlin, și pentru oamenii de afaceri de a avea putința să se întoarcă încă în ziua aceasta. Tot din cauza acestei suprimări, s-a desființat traficul Pașcanî-Iași. Toți comercianții, proprietarii și arendașii se foloseau de acest tren, care sosea încă ziua în Iași, și veneau aci pentru diferite treburi, avind chiar putință de a se întoarce în aceeași zi. Protestul Camerei de comercia Un mare număr de persoane marcante din orașele Iași, Tg.Frumos și Pașcani, sa hotărît să apeleze la Camera de comerciu, ca ca să intervie pe lîngă autoritățile competente, spre a se restabili acest tren, absolut indispensabil pentru aceste orașe. Interview cu un înalt suncționar în așteptare, am avut o convorbire cu un înalt funcționar de la c. f. r. secțiunea Iași. La întrebarea noastră, iată răspunsul obținut: — „Nu știu motivele pentru care trenul 35 a fost suprimat. Nu poate fi vorba de economie, deoarece acest tren, nu numai că acoperea cheltuelile, dar încă producea cîștig. Aceasta, v’o autorizez ca s’o afirmați". Dan Zestrea dată de Napoleon sorei sale.—Sacrificiile făcute de Napoleon.—Ingratitudinea Carolinei.— Plecarea lui Surat. — Curajul și sîngele rece al Măriei.—Copiii Carolinei.—Ambiția ei.—Popularitatea Carolinei la Paris.— Calomniile contra Carolinei— Delațiunile Incestuoase.—Dovada calomniei. Napoleon dădu surorei sale mai mici ca zestre suma de 30.000 lire, și mai tîrziu, frumosul domeniu de la Neuilly. Napoleon avea pe atunci, încă griji mat din cauza situației sale financiare, așa că ceea ce dădu sorei sale era peste puterile lui. El făcuse o sforțare enormă, din dragostea pentru sora sa —am arătat într’un capitol precedent cît de mult ținea marele Napoleon la familia lui — dar ea nu-î păstra nici o recunoștință pentru aceasta. Mai încolo, vom arăta cum i-a mulțumit și cum i-a răsplătit bunătățile făcute pentru dînsa. La început dînsa nu contenea să vorbească de adîncul ei sentiment de dragoste și recunoștință pentru Napoleon, dar, mai tîrziu, cînd împăratul ajunse la nevoe, Carolina, ea și sora sa mai mare Eliza, se arătară ingrate și dușmane față de dînsul. Carolina obicinuia să sune pe vremea aceea că Napoleon „numai din bunătate pentru ai săi a cedat și nu a pus coroana pe cap", dar, mai tîrziu, îl răsplăti într’un mod nedemn. Cîteva luni după căsătorie, Murat plecă iar în războiu pentru a lua parte și a doua campanie din Italia și, abia reîntors de aci, plecă din nou în Toscana, ca șef comandant al unui mare corp de armată franceză. Carolina, fără a vroi să fie seamă de ceva, căută să tragă profite din faptul că era sora celui mai mare bărbat al lumei și soția unuia din cei mai celebri generali ai Franței. Carolina rămase la Paris, unde aștepta să nască. In așteptare, ea căută să se amuze ci mai bine. Ea nu lipsea de la nici o Urbare și în Paris, care abia scăpase tororile revoluțiunei și ale teroarei. . J.urile se par..Ute. Ü. ducea mai la toate teatrele. In ziu,foind se săvîrși atentatul contra lui Mapoleon, ea era de față. Bomba ucigătoare explodă drept în fața trăsurei ei, fără însă a face vreun rău. Toți cei din jurul Carolinei erau în sprimîntațî, numai dînea, care era însărcinată și văzuse moartea în față, își păstră tot sîngele rece, fapt pentru care fu mult admirată. Citeva săptămînî mai tîrziu, la 21 ianuarie 1801, ea născu un băiat. Afară de acesta, Carolina a mai avut în cursul anilor, un băiat și două fete. In 1803, Murat, numit guvernor militar al Parisului, se întoarse pentru a se stabili aci. Prin numirea aceasta, care era o însemnată ridicare în rang, Carolina deveni una din personagiile cele mai influente din Paris, ceea ce mîngîie mult amorul propriu și ambiția ei. Murat era complect mulțumit cu înalta lui situațiune , nu tot așa însă și soția lui, care excită pînâ peste măsură ambiția lui. Ambiția aceasta crescu abia peste măsură, cînd Napoleon se încorona ca împărat, încă pe atunci căuta Carolina să-și creeze partizani, arătîndu-se galantă și de o extremă amabilitate față de toți acei despre cari credea că-i vor putea fi de vreun ajutor oarecare. Ea nu refuza nici o cerere, nici o rugăminte; cînd se cerea protecțiunea ei, o acorda imediat. Altceva insă era cu îndeplinirea cuvîntului dat. Scuza ei vecinică era că nu are destulă putere ca să facă tot binele pe care-l dorește și voește inima ei cea miloasă. Bunătatea ei de inimă, care consta numai în vorbe goale, era proverbială în Paris. Deși nu aducea nimănuia un serviciu real, ea știa să facă pe oricine să creadă că este sinceră. De fapt însă era de un egoism fără margini. In familia lui Napoleon nu se știa ce înseamnă a te ține de cuvîntul dat. Nici unul dintre membrii acestei familii, pînă la Napoleon III, nu s’a îndepărtat vre odată de la această regulă tradițională: neîndeplinirea cuvîntului dat. Popularitatea pe care o căpătă Carolina prin viclenia și iezuitismul ei, și aduse mulți prieteni, dar și mulți dușmani, cari răspîndiră zvonul despre relațiunî nepermise între Napoleon și dînsa, același zvon care a circulat și în ca privește pe Paulina, dar care nu era decît o josnică calomnie. Calomniatorii ei merseră mai departe, ei o acuzară că are relațiuni incestuoase și cu fratele mai mare Lucian, dar nici aceasta nu era adevărat, după cum s’a dovedit istoricește în mod neîndoios mai tirziu. (Va urma) tare despre care se știa că are valoare; și această întîie încercare a ieșit dezastroasă pentru Rusia. In toate ciocnirile și în toate luptele ce s’au dat, rușii s’au dovedit cu totul incapabili de a lupta pe apă, deși au pus înainte tot ce aveau mai bun, floarea amiralilor și ofițerilor de care dispuneau. Inferioritatea rușilor pe apă s’a manifestat dela întîia surprindere din noaptea de 9 Februarie, a urmat cu amiralul Makaroff, s’a succedat cu Skrydlof și probabil va continua cu Rojdestvensky. In Rusia, convingerea cercurilor competente e, după cum este și convingerea cercurilor competente din Europa și America, că niciodată flota din Baltica, în actuala ei compozițiune, nu va cuteza să atace și sa țină piept flotei japoneze, mai cu seamă de cînd flota de la Port- Arthur a fost desființată și întreaga flotă japoneză este liberă în mișcările ei, amiralul Rojdesdvensky nu mai are nicîun sorț de izbindă. Iată clar că și noua flotă a Rusiei, pentru a căreia organizare și mobilizare s’a cheltuit atîta și s’au întrebuințat opt luni de zile, nu este mai aptă de luptă de cum au fost celelalte doua escadre din Extremul Orient. Acuma se vorbește de crearea unei escadre nouă care ar fi gata tocmai peste 10 luni de zile. Aceasta dovedește, ncă odată, că Rusia nu este putere maritimă și că nici amiralul Rojdestvensky nu va fi mai fericit decît au fost Makarof și Skrydlof. Leat. MESALINELE ÎNCORONATE Maria Annunziata regina Neapolulm VI 35) mame éminem ® n A apărut Frisdorik a ©«a RăZbunătorul săracilor Mare roman popular Mîine SÎMBATA 1 DECEMBRIE va apare la«sei«~l» a S#*îb 5 BANI IN TOATA ȚARA 5 BANI Fascicolele 1, 2 și 3 se procură gratuit de către A«hmiatratLft. VIAȚA POLITICĂ Atitudinea opoziției Ceea ce au făcut liberalii la 1901, fac azi conservatorii de ambele nuanțe. In acel an liberalii se aflau în opoziție, iar la guvern erau conservatorii cari se frămîntați între dînșii, așa cum se frămintă azi liberalii. Acolo frămîntături prevesteau o retragere sigură de isc putere a conservatorilor și de aceea liberalii nu se agitau, nu faceau o opoziție violentă. Așteptați deznodămîntul fatal și deznodământul s’a produs. Pe cale foarte pașnică, liberalii au venit atunci la putere, iar conservatorii s’au retras, dezbinați, slăbiți și dezorientați. După patru ani liberalii se află în situația în care se aflau conservatorii, iar aceștia stau liniștiți, în opoziție și, la rîndul lor, așteaptă deznodămîntul la Sîmbătă 4 .Decembrie 1904 Războiul ruso-japonez Noua flotă insă Hușii n’au flotă. — Rusia n’a fost mare putere maritimă.—Lipsa de pregătire.— Incapacitatea Rusiei pe apă.—O nouă flotă rusească. Se pare că în cercurile hotărîtoare din Rusia au ajuns la convingerea cum că, în adevăr, marele imperiu al Nordului nu are flotă sau n'a avut niciodată flotă. Cu toate multiplele vase cuirasate, crucișătoare și altele, cu toate că dispunea pînă ori de patra escadre: una în Baltica, alta în Marea Neagră, a treia la Port-Arthur și a patra la Vladivostok, cu toate că, din punctul de vedere al tanagiului, Rusia era socotită ca fiind a treia putere maritimă din lume, totuși această împărăție n’a avut niciodată mari războaie pe apă și n’a luptat, niciodată înpotriva unei mari puteri maritime. Rusia n’are la activul ei decît oarecare lupte cu Turcia, printre care bătălia navală de la Navarin cînd flota turcă egipteană a fost nimicită ; decît, nu trebue să uităm că atunci n’au luptat rușii singuri, ci au luptat alături de flotele engleză și franceză iar comanda supremă a avut-o amiralul englez. Neavînd la activul ei nici tradiție, nici glorie militară, pe apă, Rusia s’a prezentat pentru întîia dată în actualul războiu ca mare putere pe mare și pentru întîia dată s’a încumețit a lupta singură și înpotriva unei marine mili, se citi telegramele privitoare la războiul ruso-japonez în pagina III. După terminarea „Mesalinelor încoronate“ vom începe a publica minunat de frumoasă și atrăgătoare o sută de mii leghe la aer Descrierea aceasta, care, cu toată uimitoarea ei fantezie, nu trece totuși de marginile posibilului și ale științei, are ca autor pe contele francez, Henry dela Vaulx, care a făcut numeroase ascensiuni în aer, care a trecut cu balonul peste mări și țări și știe să redea frumusețile fascinante ale călătoriei în aer, prin spațiile înalte și fără sfîrșit.in m 0 SUTÂ OE m\ LEGHE ÍH k azistăm la aventurile cele mai extraordinare, trecem prin țări sălbatice și necunoscute și, la fiece rînd aproape, sîntem covirșiți de interesul acestui roman care întrece în senzațiune pe toate cele cunoscute pînă acum. O sută de mH iegSie în aer care este o scriere de un farmec neîntrecut, explică, în acelaș timp, marea problemă a navigației în aer, și desigur că cititorii noștri ne vor fi recunoscători că le-am dat prilejul de a se dilecta, urmărind aventurile celora din 9 sută , mii kighdn aer torocol prin grimase D-șoara Elisabeth Phipps, o americană tînără și frumoasă, s’a făcut celebră prin talentul ei de grimase. Pe cînd era în școală, tînără, ea se amuza schimonosindu-se în așa mod încît provoca rîsul nebun al colegelor ei sau spaima lor după cum se întîmpla. Cînd profesorii o vedeau o pedepseau, dar seara, acasă, ea studia ore întregi chipul de a face mutre si pui. Cu toate că Domnișoara Phipps așa cum este părinții și rudele ei o încredințau că o să rămîe desfigurate, ea se gîndi să profite de talentele eișintră în teatru. Intr’o zi cînd Sarah Bernardt era în turneu la Boston (America) cu Coquetin, acesta întilni pe d-șoara Phipps în culisele teatrului. —Vorbit franțuzește? O întrebă el. D-șoara Phipps răspunse printr’o asemenea grimasă încît Coquelin izbucni într’un rîs nebun și se oferi s’o aducă un viitor mare. Solia care și-a înfuriat bărbatul în Franța, prezicîndu-i Dar în urma sfaturilor ambelor eî, dînsa refuză să plece, fiind încă prea tînără. Fizionomia naturală a d-șoarei Phipps este fermecătoare ; ea are o expresiune copilărească, dulce și inteligentă. Dar deodată obrazul i se schimbă, și ia un aer de groază care înspăimîntă. Apoi, din nou, trăsăturile se schimbă, ochii se închid. Soția care nu primit buzele deseinca donează un surîs prQStess pi atunci d-aoara Phipps sea- mană unei sărmane nebune scăpată dinetr’un azil. Trăsăturile feței ei sînt așa de mojbile în poate exprima cu ușurință §1 fără sforțare toate sentimentele. Ea au în stare să exprime rînd pe rînd impertinența unui copil rǎu crescut, furia unui asasin sinistru, chipul unui clown ridicat, etc. Toate grimasele ei sînt catalogate și fiecăruia din ele, d-șoara Phipps ia dat cîte un nume : Masca spaimei soției dezgustată, femeea încăpățînată, femeea uimită, banditul fioros, clownul caraghios, spaima, femeea care-și înfurie bărbatul, etc. D-șoara Phipps este, de altfel, bine dotată, ea joacă bine și cîntă și mai bine. In consecință dînsa are ambițiuni mari și nu vrea numai să figureze ce un număr într’un teatru de varietăți, ci să se manifesteze ca artistă serioasă Foametea în țară — Un nou mod de a face pîinea — Foametea în Bucovina.—Cum se poate face opiine maieftina Foametea care bîntue țara n’a scutit nici Bucovina de groaznicele ei urmări. Autoritățile din provincia învecinată publică, spre cunoștința generală, instrucțiuni relative la un nou mod de a fabrica pîinea, care să coste mult mai puțin ca pînă acum.# Iată în ce constă acest mod de fabricare a pîinei : 1) Se macină griul cu tărîțe cu totul. 2) Se macină tot astfel orzul sau secara. 3) Se cerne totul printr’o sită rară \ se amestecă o porție de făină de griu, cu două porții de făină de orz sau de secară, se mai adaogă o porție de cartofi fierți. Amestecul acesta trebue frămîntat la un loc și dintr’însul se poate fabrica o pîine foarte gustoasă și bumă care poate dura o săptămînă întreagi fără a se usca. Știri din străinătate Marele duce Sergius, guvernatorul general al Moscovei, unchiul țarului, care s-a retras din postul sau înalt, se va stabili la St. Petersburg. Prin aceasta, prințul Swiatopolsk-Mirski, ministrul de interne, va avea un dușman puternic la Curte. Marele duce, deși căzut în disp grația țarului din cauza purtării sale aspre față de ministru, va avea totuși o mare influență prin soția sa. Marele duce Sergius este un reacționar intransigent și nu admite nici o concesie spiritului liberal. In Moscova el și-a făcut numeroși dușmani din cauza aroganței și asprimei sale. Marele duce Paul care s-a căsătorit acum un an cu baroneasa Pistolkov și fusese silit, din cauza aceasta, să plece din Rusia, a fost grațiat de țar și a căpătat voia de a locui la St. Petersburg, însă ca particular, nu ca mare duce. In Februarie 1905 se va deschide la Paris, în Grand Palais, o expoziție numită „Lumea femeei". Marele case de modă, de croitorie, de giuvaericale și de broderii vor expune aci. Se spune că această expoziție va fi una din cele mai splendide de pînă acum în acest gen. De la 30 iunie 1903 pînă la 30 Iunie 1904 au emigrat în Statele Unite ae Americei 812870 persoane. * Marele postitor Succi, despre al cărui angajament de a posti timp de 30 zile închis într’o cabină de sticlă la München, am menționat la vreme, și-a isprăvit postul. El a scăzut mult din greutate în timpul acesta, în care n'a băut decit apă minerală. Preparatul pe care’l lua din cînd in cînd in vremea asta e un narcotic din eter și cloroform, destinat de a liniști crampele de stomac și afecțiunile de inimă. ) * Administrația poștelor din Germania a publicat de curind statistica eî pe , 1903. In anul 1903, poșta germană a expediat 5 miliarde 700 milioane de scrisori și de cărți poștale. Cifra telegramelor s-a ridicat la 43 114 milioane și a comunicărilor telegrafice la 831 jum. milioane. Totalul sumelor de bani și de valori transmise prin poștă a fost de 27 miliarde 700 milioane ; aceste transmisiuni au necesitat întrebuințarea a 3 luni miliarde de timbre de toate valorile. Numărul birourilor de poștă puse la dispoziția publicului a fost de 32788, acel al birourilor telegrafice de 23596 și al birourilor telefonice de 17944. I H= 1 Cu ocazia ultimului voiaj în Anglia, regele Portugaliei a împărțit un sfert de milion lei cu bacșișuri la servitori.