Dimineaţa, decembrie 1904 (Anul 1, nr. 303-330)
1904-12-08 / nr. 310
Anul I No. 310 BANI director COS ST. KULMS A IS - IV Simple (Dimineața) Un an . . . . . .16 lei 6 luni......................8 . 3 .. ..■... 4 f 1 lună...................150 m T E Combinate (Adeverul și Dimineața) Un an.......................30 lei 6 luni.......................15 . 3 .................................750 1 luna ...... 3 lei A SI E In străinătate îndoit ASTAZI: 7 (20) Decembrie 1904 Calendar: ORTODOX: l’iirini, Ambrosie și Sf. Filotean CATOLIC : Anion Soarele răsare 7 ore 53 m., apune 4 ore 20 m. orî Luni a fost noros, dar totuși călduros. Unde mai sînt urme de zăpadă, ea se topește. Spre amiază a apărut pentru puțin timp și soarele.■ ¥ i PgUt In țară cam aceeași vreme, nuai„n Mifînnul Pentru prima oară se va reprezenta: Uitarea de sine lealtul !“: (Uliul piesă în 3 acte de d. George C. Ursachy. Joaca^d-riî Const. I. Nottara, G. Achille, I. I. Livescu, Tony Bulandra, G. D. Carusty, A. Barbelian și d-nele L. Costescu, Titi Gheorghiu, Al. Alexandrescu și Alice Sturdza, reprezentpnnt««! ! Trei/, A treia reprezentație a trupei germane. Se va re] JCdlilik sub la: Nachtasyl (Azilul de noapte), de Maxim Gorki. Spectacola Sala Edison : Teatru de varietăți. m K MISMTO Parlamentare : Camera și Senatul Lui in ședință. Autoritate: Toate autoritățile publice sunt deschise. Judiciare: Toate instanțele judecătorești sunt deschise. Ateneu : In sala Ateneului expoziția d-lui St. Popescu. — In rotunda Ateneului expoziția d-lor St. Lukian și N. Petrescu. Ședințe: La palatul regal, ia 6 d. a., se întrunește comitetul complect al Policlinicei „Regina Elisabeta“, sub preșidenția reginei, în vederea balului de la 15 ianuarie. Anchete . La corporația tinichigiilor, giuvaergiilor etc. se face ancheta ordonată de ministr de domenii. Caritate : Primar,a Capitalei distribue ajutoare la săraci cu începere de azi, cîteva case cu dinamită încărcate pe vaporul „Imereti“ și cu destinație pentru agitatorii armeni. După spusele poliției, de astă dată n’a fost vorba despre un complot împotriva sultanului, ci despre o răscoală a armenilor împotriva imperiuli, și începerea unei acțiuni teroriste prin bombe cu dinamită. Rezultatul, cred că vi 1 închipuiți, arestarea cu duzinele a armenilor cu oarecare stare materială și liberarea lor pe cauțiune, care nu se mai înapoiază. Acum poliția pretinde a ști că acțiunea comitetului armean nu este izolată, că ar fi existînd o înțelegere cu comitetul macedonean pentru ca să se înceapă o acțiune comună și anume o acțiune de teroare în principalele orașe din Armenia și Turcia pentru a se forța mîna Europei ca să intervie și să declare autonomia Macedoniei și Armeniei. Desigur, în lipsă de probe toate acestea sînt supozițiuni fantastice, care din nenorocire influențează mult asupra sistemului nervos, deja bolnav, al sultanului determinîndu-l astfel să ia măsuri de precauțiune drastice, aruncînd doliul in mii de familii. Levantin Asediul bortului Arthur Generalul Stoessel — Comandantul fortăreței Port-Arthur — CONTRASTEL 1 LUPTE Dacă aruncăm o privire generală asupra grupărilor omenești de pe suprafața globului nostru, rămînem uimiți de multiplele furtuni, de contrastele, de sfâșierile cari agită sărmana noastră făptură atît de rezistentă esteodată, atît de șubredă de cele mai multe ori. Priviți harta și vă minunați. In unele state cu instituții liberale, precum în Franța, precum în Austria, precum în Ungaria, unele elemente fac tot ce pot spre a compromite regimul libertăților publice, deși toți și pretutindeni luptă în numele acelorași principii liberale și se folosesc de armele pe cari liberalizmul, biruitor în cel din urmă veac, le-a pus la dispoziție. In Franța vedem mari sfîșierî în parlament și afară din parlament, vedem marile încercări de corupțiune, vedem pugilate scandaloase, vedem miniștri pe cari adversarii lor îi lovesc cu pumnul și tot cu lovituri de pumn îi trîntesc de la putere. In Austria regimul parlamentar aproape nu mai funcționează iar statul se târăște înainte prin minuni de echilibristică și prin autoritatea personală a împăratului. Și astfel vedem acest lucru absolut derizoriu că formalizmul constituțional trăește mulțumită numai protecțiunei pe care i-o acordă puterea monarhiei. In Ungaria patimile dezlănțuite au produs turburările din urmă pe cari le cunoaștem. Acolo regimul parlamentar e foarte rar compromis, opozițiunea a devenit extralegală, guvernul a devenit extralegal, toată lumea a ieșit din lege și fiecare partid pretinde să apere libertatea prin mijloacele cele mai dușmane libertăți. In schimb, în Rusia se produce acuma o puternică mișcare în favoarea acelei forme de guvernămînt și acelor instituții pe care alții caută să le compromită în țările constituționale. Contrastul este izbitor, nu-l așa f Pe cînd în Franța, în Austria, în Ungaria regimul reprezentativ și parlamentar este lovit și discreditat, în Rusia clasa cultă se ridică și cere cu glas tare introducerea regimului reprezentativ și parlamentar; pe cînd în Franța, în Austria, în Ungaria, se deșteaptă instincte atavice și se afirmă curente reacționare ce visează reîntoarcerea la vechia organizație a statelor, în Rusia, în despotica și autocratica Rusie, lumea se deșteaptă și nu vede salvarea decît fel Constituție și în mărginirea puterei împărătești. Așa este frămîntată omenirea de patimi, căci cu mari greutăți și numai prin lupte uriașe se pot cîștiga și se pot menține cuceririle însemnate cari au făcut pe oameni egali în fața legei și a dreptăței. Comploturi contra sultanului — de la coresp. nostru — Constantinopole, 2 Dec. Arestarea unui hamal la Galata In lipsă de ceva mai bun, poliția noastră nu se ocupă decît cu descoperiri de comploturi, în contra sultanului, în loc să caute să stîrpească mulțimea pungașilor de buzunare care umplu străzile Capitalei. Acum cîteva săptămîni pînă și ziarele care apar în limbi străine se făcură ecoul descoperit ei unui asemenea îngrozitor complot împotriva scumpului la toată lumea monarh, Abdul-Hamid, Han al II, a cărei victima a fost un biet hamal. Se zvonise atunci cum că în casa acelui hamal poliția descoperise nici mai mult, nici mai puțin, decît o duzină de bombe cu dinamită. Această descoperire la vremea ei a produs o mare perturbare in cercul înalților demnitari cari înconjoară pe sultan și rezultatul a fost pe de o parte o mulțime d arestări și exilări de turci, bănuiți numai că ar fi avind principii liberale, pe de altă parte o ploaie de decorații și de înaintări în raidurile batalionului de polițiști și spioni, caii.... au descoperit atentatul. Oamenii serioși însă sînt convinși că și acest complot face parte din seria comploturilor imaginare pe care poliția le descoperă din cînd în cînd pentru a-și justifica rostul ei și pentru a forța mîna mărinimosului Padișah de a mai mări ceva lefurile. Descoperirea a mașini infernale Dar încă n’a trecut bine spaima ce cuprinsese pe Padișah de descoperirea ultimului complot, și iată că vigilența și inteligenta poliție descoperă unul și mai îngrozitor. .Ministrul poliției a făcut cunoscut sultanului, singurul care-i crede cum că poliția a descoperit la vama din Galata Cinei mașini infernale, în niște coșuri cu fructe expediate de un necunoscut pe adresa palatului. Că acele mașini erau cu fitilurile așa aranjate, încît, erau gata să facă explozie, cum aveau să ajungă la Yldiz-Kiosk. Aceste bombe, zice-se că au fost trimise la comandamentul artileriei unde au fost examinate cu de amănuntul. După avizul ofițerilor de artilerie mașinele sînt făcute după un sistem nou și ar fi avînd o așa de mare putere, că una singură ar fi fost de ajuns ca să distrugă ntreg palatul „Yldiz-Kiosk“ ! Dinamita pentru Armenia Din ziua descoperirea celui d’al doilea complot imaginar, ordine severe s’au dat ca toate mărfurile care sosesc la vamă să fie examinate cu deamănuntul ca să nu se poată introduce la Constantinopol dinamită sau mașini infernale! Ei bine, abia acest ordin dat și iată că poliția nu întârzie să agopere Pline un loc de porumb! — Distragerea pelagrei — Un cititor al ziarului nostru ne scrie : Subsemnatul, locuind într’o comună din jud. Dîmbovița, am ocaziune a vedea mizeria ce a început a domni și în această părticică a țarei, mizerie provenită în mare parte din seceta care a bîntuit vara trecută. Am văzut măsura foarte nimerită luată de d. Costinescu de a cumpăra porumb din „La Plata“ pentru a fi împărțit la țărani. Cu toate acestea vin și eu prin rîndunio ce urmează de a da o părere cum s’ar putea puțin ameliora acea situație critică. De un timp îndelungat se propagă prin diverse mijloace de a se introduce la țăranii noștri, ca hrană zilnică „pîinea“. Timpul cel mai nimerit pentru aceasta a sosit, ca și mijlocul de a se aplica . Să se construiască în fiecare comună cite un cuptor destul de mare care să poate fabrica pînă la 3000 kgr. pîine zilnic și care să se distribuiască între locuitori. Cu modul acesta, cred, am atinge două scopuri : întîit că nu vor eși din țară atîtea milioane pentru porumbul ce se introduce din străittaijibe și al doilea că țăranul s’ar deda mai lesne la întrebuințarea pîinei ca hrană zilnică. Mai este încă un avantagiu . In luna Iulie, o foarte mare parte din locuitori, avînd grîne semănate, vor putea întrebuința griul ce vor recolta așa că nu mai vor alerga sau aștepta pe la cuptoarele comunale, ci își vor face singur pîinea, mai cu seamă că avînd cuptoarele în sat, se vor învăța cum se prepară pîinea într’un mod mai sistematic. Afară de acestea cred că și pelagra, care face atîtea ravagii printre țărani, va începe a dispare cu timpul, cînd țăranul se va deda mai mult la întrebuințarea pîinei. Cheltuiala cu construcția unui cuptor nu trebue să fie mai mare ca 5.700 lei. Idela ni se pare bună, s’a vorbit chiar un moment de ea la ministerul de interne, deoarece însă pare a fi uitată, o supunem din nou celor în drept. Obiceiuri curioase la Anglia Veghetorul din castelul Belvoir.—Castelanii din Oakham și potcoavele cailor. — O colecție frumoasă de potcoave. Cupă de ivoriâ din castelul Arlesburg.—Originea obiceiului. Unele mari familii englezești păstrează cu îngrijire obiceiuri — adesea foarte bizare — pe cari le aude la moșii și strămoșii lor. La castelul Belvoir care aparține ducilor de Rutland, un veghetor se plimbă toată noaptea cu halebarda pe umeri în coridoare, pe platformă și în toate părțile. El anunță cu glasul mare toate orele cum și felul timpului. Veghea lui ține pînă în zorii zilei. Acesta este urmașul soldaților cari în evul mediu, vegheau pe ziduri. De altfel, pină în ultimii ani veghetorul acesta era îmbrăcat în hainele de acum patru sau cinci sute de ani. Dar iată un obiceiu și mai curios. Castelanii din Oakham pretind de la fiecare călăreț care trece prin domeniul lor cite o potcoavă-.Obiceiul acesta datează de la baronul de Ferrar care construise un castel în regiunea locuită numai de bandiți, cu condițiunea ca toți acei cari vor trece pe lingă locuința lui să atîrne pe cuiul enorm din poarta sa cîte o potcoavă de la caii lor. Regina Elisabetha însăși trecînd pe acolo respectă tradițiunea. Urmașii baronului posedă astfel o frumoasă colecție de potcoave. Pînă în timpurile cele mai nouî, personagiile cele mai înalte din Anglia, chiar membrii familiei regale, nu s’au jenat să se supue acestui vechiu obiceiu. ft Se știe oare că în Anglia există o mică armată care nu ascultă de regele Eduard VII, ci de ducele d’Athos ? Cu toate legile cari interzic lorzilor și simplilor particulari de a întreține armate, seniorii aceștia și-au păstrat gărzii lor de corp. Privilegiul acesta le-a fost recunoscut în 1814 de către regina Victoria. MESALIHELE ÎNCORONATE Maria Annunziata regina Neapolnlnl ------- 39) Un dineu la Paris.— Amorurile ei.—Dragostea cu Daute. — Intrigile contra lui Sturrt.—îmbolnăvirea lui Marat.—Reîmpăcarea între cei doi soți.—Viclenia Caroline.— Dezvinovățirea față de Napoleon. — Un exemplu al vicleniei Carolinei înainte de a pleca de la Paris la Neapole, Carolina dădu un mic dineu la care afară de Murat, bărbatul ei, mai luă parte și d-na Junot, căreia îi răpise soțul. Partea curioasă la această masă fu că Carolina nu încetă de a și arăta adîncul ei dispreț pentru predecesoarea pe tronul Neapolului, pentru Maria- Carolina, din cauza purtărilor puțin virtuoase ce a avut. Firește că despre purtările ei, dinsa nu sufla un cuvințel—cu toate că numai curată nu era. Astfel dînsa nu se sfia de a avea relațiunî chiar în fața lui Murat cu ducele Paul de la Vaugyon, pînă cînd tînărul duce trebui să părăsească Neapolul în urma unui ordin al regelui. Tînărului și frumosului duce in urmă bătrînul, urîtul și grosolanul Daute, un aventurier cu un trecut pătat, dar un maestru al obscenităței, pe care Carolina reuși să-l numească ministru al războiului și a marinei. In același timp, Daure deveni instrumentul ei docil prin care căuta de a discredita pe bărbatul ei Murat în fața lui Napoleon. pus, îl convinse plîngînd și jurînd, că e victima unor manopere dușmane cari i-au falsificat scrisul și au vîrît zirania între soți, bazîndusa pe tot felul de calomnii și minciuni. Lacrimile ei de crocodil reușiră să convingă pînă acolo pe Murat, încit se întreba dacă vinovatul nu e el că a acuzat degeaba pe scumpa lui soție. In orice caz perechea era din nou împăcată. * VI * E multă satiră în istoria celor trei surori vițiate ale lui Napoleon. Elisa, Paulina și Carolina sunt creaturi care constitue rușinea sexului lor, întocmai cum Nero, Heliogabal, August cel tare al Saxoniei, Louis XIV, Ivan cel Groaznic constitue rușinea iitregei omeniri prin cruzimile sa și excesele lor sexuale. Și acestor femei Napoleon le încredințase soarta popoarelor; acestr femei, cari aveau o influență nefastă asupra tuturor acelora cari se apropiau de dînsele, își au numele lor însemnate în istoria lumei, fiindcă au luat parte la această istorie și au făcut-o pînă la un punct. Superficiale, fără simțire, ignorante, vițioase, fără conștiință, mai ades cum erau Elisa și Carolina, ele trebuiau în mod firesc să se impute acelora cari aveau scrupule morale și sufletești. Un Murat de exemplu a trebuit necesarmente să devie o minge in mînile soției sale și să piară fără onoare, stigmatizat ca trădător. El nu era de talia nevestei sale. Ceea ce vroia dînsa, Murat făcea vrînd-nevrind la urma urmelor. Napoleon era furios pe dînsa, fiindcă bănuia mereu că Întrighează contra lui. Murat o trimise la Paris ca să convingă pe Napoleon că o curată și inocentă ca o fecioară inocentă, și Carolina, șireată și vicleană cum n’a mai fost ata, reuși să convingă pe imperialul ei frate de nevinovăția ei. Vom da aci un exemplu al incomparabilei vicleni a reginei Neapolului. (Va urma) Cele mai ordinare mahalagisme și infamii nu erau considerate ca prea joase pentru dînsa, numai dacă își atingeau scopul , de a calomnia pe bărbatul ei, de a-l face rău, de a-l umili. Viclenia ei era fără pereche. In ura ei era neobosită. O scrisoare a Carolinei adresată lui Napoleon, în care acesta era rugat ca să detroneze pe Murat și să’i dea ex coroana, căzu in mîinile bărbatului ei. Toate acele înțepături dureroase de ac, toate acele chinuri sufletești, pe Carolina cauză lui Murat îl făcură așa de bolnav nncit prietenii lui se temură pentru viața sa și mai ales pentru mintea sa. Murat era slab de voință și nu putu să reziste mult timp torturilor sufletești la care îl supunea Carolina. In colo din urmă cei doi soți avură o explicație, în care Carolina văzînd că nu și-a putut ajunge deo Soldații aceștia, războinici de paradă, formează două companii. In prima nu sînt admiși decît flăcăi înalți și frumoși cari măsoară 1 m. 90 ; în a doua companie intră și tineri de 1.60. Nimic nu poate însă face să înțelegem mai bine venerația englezior pentru vechile lor tradițiuni ca exemplul următor : Cind regele, regina și prinții casei regale sînt primiți de către marchizul de Arlesburg în castelul lor silvic din Savernake, ei beau, tot timpul cît ține vizita, în pahare de ivoriu. Și iată de ce: Regele Henri VIII, care era un mare vînător și un mare băutor, ducea totdeauna cu dînsul o cupă de ivoriu, pentru că servitorii uitau adesea cupa de aur. Se întîmplă odată că pe cînd vina în pădurea Savernake, rege e pierdu cupa de ivoriu. Un marchiz de Arlesburg îi procură imediat o cupă de ivoriu și apoi ceru suveranului s'o păstreze ca amintire. — Fie, zise Henri VIII. De azi înainte vei da de băut în ivoriu tuturor descendenților mei cari vor veni să viziteze acest castel. Acesta e un domeniu regal, așa că am dreptul să dau ordine pentru vecinicie. Strănepoții mei își vor aminti astfel de onoarea ce’țî fac și de plăcerea ce am de a mă afla la un supus loial. Familia d’Arlesburg a pus să se graveze în litere de aur micul discurs al regelui. Eduard VII a băut și el de mai multe ori din acest pahar de ivoriul maselor electorale și a reușit să le ridice pînă aejile spre a-și pricepe interesele poltice și să devie un control pentru oamenii politici. Bazați pe sprijinul și încrederea maselor electorale, conservatorii vor putea fi mai îndrăzneți față cu regele, vor putea să introducă și reforme de acelea cari se crede că găsesc o categorică opunere de la șeful statului. Dacă sprijinul maselor va fi și în viitor tot așa de efectiv ca și în prezent, pentru conservatole e de necontestat că acești oameni politici își vor pune panurile în aplicare, spre mulțumirea tuturor acelora cari doresc un neîncetat progres al țărei. Rămîne însă a vedea dacă sprijinul pe care masele electorale îl dat azi conservatorilor, nu e dictat, ca și în trecut, numai de interese personale. C. Kenj. VIAȚA POLITICA Declarațiile conservatorilor Partidul conservator și-a ținut întrunirea din Capitală. Trebue să constatăm că această întrunire a fost foarte populară. Șeful și fruntașii partidului conservator și-au spus cuvintul în acea întrunire și după modul cum au vorbit și din declarațiile făcute, a reeșit credința neîndoioasă că opoziția se află în pragul puterei. — Sîntem Un guvern căruia nu i-a eșit încă decretul, zicea d. Take Ionescu și această constatare a fost găsită foarte dreaptă, de către toți. Pornind de la această convingere, se impunea ca fruntașii conservatori să arate ce activitate vor desfășura în viitor, cînd vor avea puterea. Tot d. Take Ionescu a răspuns și acestei necesități. In viitor, partidul conservator va răspunde la nevoile timpului. Să nu se ceară un program anumit, scris, căci la 1898 conservatorii de asemenea erau învinuiți că n’au program, iar cînd au avut puterea, în 15 luni, au făcut atîta reforme, că adversarilor li s’a părut prea mare activitatea guvernului. Nici liberalii n’au program, constata d. Take Ionescu. De patru ani susțin politica de economii, iar mai înainte erau risipitori. Nici junimiștii n’au program. Cîteva reforme de impozite și atîta tot! Asemenea constatări nu pot bucura pe nimeni. D. Take Ionescu mai făcea însă o constatare. Aceea că partidul conservator s’a coborit in mijlocul PREUMBLĂRI ȘI INTERVIEWURI „Peleșul și ¥ iifu cu dor“ i Totalul încasărilor societăței de la înființarea ei.—Cum se întrebuințați înainte fondurile. Chestiunea excluderilor din societate. — Fondul pensiunilor.—Ajutoarele la văduve, infirmi și rămași fără serviciu Un local propriu. Totalul încasărilor societăței „Peleșul și Vîrful cu dor“, din cotizațiuni, înscrieri, serbări, carnete de boală, bilete de bar, cupoane de bonuri, etc., de la înființare și pînă azi, este de 1.029.874 lei și 67 bani. Cheltuelile cu ajutoare date membrilor în cazuri de boală, infirmitate, lipsă de serviciu, etc., cum și cheltuelile cu balurile, chiria localului, etc., se ridică la totalul de 851.382 lei și 96 bani. Cum sa întrebuințat! Înainte fondurile In convorbirea ce am avut-o cu d-l Al. N. Priboianu, președintele societăței, cu privire la chestiunea ajutoarelor, d-sa îmi spunea : •— „Am luptat colosal pentru a îndruma pe o cale bună societatea, înainte vreme „Peleșul și Vîrful cu dor“ era un izvor nesecat de bun traiü, pentru oamenii însărcinați cu administrarea intereselor societăței. „N’a fost jaf care să nu se practice, n’a fost fals care să nu se opereze. Am găsit ajutoare de sute de franci trecute în registre pe numele unor persoane cari nu primiseră nici un ban. Polities se amestecase în societate și atrăsese după dînsa tot soiul de incorectitudini. „Anorro s’au putut descurca ițele acestor operațiuni necinstite“. Chestiunea excluderilor din societate — „Astăzi, continuă d. Priboianu, se exercită un control scrupulos. Nu numai că am pus capăt abuzurilor, dar am organizat chiar administrația societăței așa fel, ca nici mai tîrziu, cînd după mine vor veni alții, să nu se poată întîmplă neregularitățî. „La exclude din societate, pier zînd orice drept asupra cotizațiunilor și taxelor depuse, și nu mai poate fi reprimit, orice membru care încearcă să înșele buna credință a societăței, spre a se folosi de beneficii la cari nu are drept“. Fondul pensiunilor O chestiune interesantă este încă fondul de pensiuni, pentru compleetarea căruia lucrează societatea. După douăzeci și cinci de ani de stagiu în societate, orice membru, care în acest interval va fi plătit fără întrerupere cotizațiunile, are dreptul la o pensiune de 30 lei lunar. In acest scop o parte din veniturile societăței se varsă la fondul pensiunilor, care va rămîne neștirbit pină peste cinci ani, cînd, împlinind 25 de ani de existență, societatea va începe să plătească pensiuni membrilor ei fondatori. Pensiunile se vor plăti însă numai din venitul fondului de pensiuni. Iată numele membrilor fondator aflați in viață: O. Panaitescu, P. G. Mișcheanu, I. Miulescu, Gh. Dumitrescu, I.Armășeanu, T. Chirițescu, S. Tănăsescu, Mușat Marin, Sp. Niculescu, I. Petrescu Iiu, F. Costache, N. I Popescu, P. Constantin, Gh. Vasilescu, I. Teodorescu, D. Sireanu N. Volante, I. Popa, N. Voiculescu, C. Bitoleanu, D. Georgescu, N. David, Ghiță Ene, Gh. lonescu, V. Marin, I. Stănescu, T. Negoescu, N. Costache, G. Tănăsescu, Al. loan, I. Dulamă, Gh. Bărbulescu, Oprea Dinu, Lazăr Florescu, N. Cristescu, Radu Tudor, Al. Ieronescu, C. Topîrdea, Gh. Iliescu, D. Constantinescu, M. C. Gern, C. Gheorghe, Minea Ion, I. Florea, P. Al. Marin, Iosif Ion, N. Marin, D. Baroiu, M. Ion, Al. Constantinescu, I. Bănescu, T. Ilie, P. Buzdugan, N. Petrescu, Gh. Sotir, M. Marinescu, I. Petrescu al II-lea, T. Constantin, C. loan, D. Plăvițescu, Nae lonescu S itt și I. Ardeleanu. Dintre aceștia nu vor primi pensiuni însă decit cei cari îndeplinesc condițiunile cerute de statute, ajutoarele la văduve, etc. De la 1 Aprilie 1903 și pînă la 31 Martie 1904, societatea a servit ajutoare la 17 membri rămași fără servicii și la 24 de membri ajunși în stare de infirmitate , iar pensiuni a plătit la 15 soții de ale membrilor încetați din viață. Iată numele membrilor ajutați în cazuri de lipsă de serviciu : Anton Jugaru, Andrei Oprescu, Const. Popescu, D. C. Ionescu Friederic Martinesen, Gh. Ogrezeanu, Iancu Dinu, Iorgu Georgescu, Ion Munteanu, Ion Gh. Fodoe, Hristache Mihăescu, Dinu I. Cimpoeru, Ghiță Mărgineanu, Nicolae Vlădoi, Tudor Ionescu, Vasile Giorgescu și Tănase lonescu. Ajutoare pentru cazuri de infirmitate s’au servit următorilor membri : Anica Alexandru, Ana Georgescu Iiu, C. I. Bitoleanu, Costache Dumitrescu, D. Teodoran, Dobre Petre, Gh. Moldoveanu, Ion Vințeanu, Ion Brînză, Ioniță Teodorescu, Mărăsca Ilie, Marghioala Văduva, Maria N. Rautu, Paraschiva I. Sfetea, Păuna Popescu, Răducanu Bărbulescu, Stefan Voiciu, Zinca Niculescu, Rachita T. Ion, loan Burzea, Elena Glodeanu, loan Botez și Anica lonescu liti. Pensiuni s’au dat următoarelor soții de membri încetați din viață: Anica M. Mincu, Anica Panait, Anica Gh. Ion, Anica I. Rădulescu, Eugenia St. Grigorescu, Gherghina P. Matei, Marița T. Stan, Marița Z. Nicolae, Paraschiva I. Munteanu, Bebi Gh. Popovici, Ecaterina I. Popescu, Frosa B. Teodoran, Dumitru B. N. Gheorghe, Maria I. Olaru și Radu I. Ștefan. Un local propriu După cum se vede „Peleșul și Vîrful cu dor“, deși e o societate alcătuită în cea mai mare parte din oameni sărmani, a izbutit să realizeze progrese însemnate. Clădirea unui local propriu va fi încununarea celorlalte succese, și în acest scop s-au emis 100,000 bilete de loterie, deoarece altfel ar fi trebuit să se știrbească fondul rezervat pentru pensiuni. Cea mai mare parte din aceste bilete sînt deja plasate. Tragerea va avea loc în ziua de 19 Decembrie c hui de inzistat cu toată energia pe lingă Sinod, ca să se desființeze posturile. Incăerări Intre societăți O societate academică romînă nouă, în care să se cultive pe lingă idealurile național-culturale, în special creșterea și ofeirea virtuților bărbătești s’a înființat. Ea se numește soc. acad. „Bucovina“. Membrii nouî intrați în societate, trebue să probeze prin un examen special din istoria și literatura romînă, că și-au însușit cunoștințele necesare pentru un tînăr academic inteligent. Fiecare membru al societăței trebue să fie gata la fiecare moment să-și spele onoarea cu arma în mină. Orice codire în această privință se pedepsește cu excluderea din societate. Drept aceea, exercițiul pentru lupta cu arme e o specialitate obligatorie la această societate. Sahalnița Nouă victorii japoneze Rapoartele generalniai Stoessel Rușina spun tot adevărul Ce este cu colina 203?—Alte cuceriri japoneze. Generalul Stoessel a trimis țarului cîteva rapoarte telegrafice privitoare la o serie de lupte ce s’au dat în cursul lunii lui Noembrie, dar nu avem încă nici un cuvînt asupra clincenelor batăii din jurul colinei 203 și asupra cucerirea acestei coline. Foarte semnificativ este apoi faptul ca, deja bătălia și asalturile date împotriva forturilor nordice, generalul Stoessel trece, fără tranziție, la ultimele lupte, în urma cărora japonezii au cucerit dealul Vysoskaia , și aceste lupte s’au dat la 5 și 6 Decembrie stil nou, adică în urma cucerirei colinei 203. De ce nu vorbește generalul Stoessel despre crîncenele bătălii date în jurul colinei 203, și de ce nu comunică nimic în privința distrugerei flotei din portul intern? E lesne de înțeles. La colina 203 au fost lupte crîncene, ce au durat mai multe zile în șir, dovadă că japonezii n’au cucerit-o decît în urma a douăsprezece asalturi, însă aci rușii au suferit pagube enorme și au fost goniți din pozițiunile lor, după ce au pierdut foarte mulți oameni și o parte din artileria lor ; cum, însă, rușii comunică foarte repede pierderile japonezilor, pe cari nu le cunosc totdeauna decît foarte superficial, dar se ferasc să vorbească de propriile lor pierderi pe cari le pot cunoaște în mod precis, ușa și de astă dată, dînșii tac asupra celor petrecute la colina 203. După propria mărturisire a generalului Stoessel, japonezii, după trei asalturi infructuoase, au cucerit la 6 Decembrie stil noui colina Vysoskaia, care s’ar putea foarte bine să fie chiar colina 203, sub un alt nume. Dacă colina Vysoskáia este colina 203, de ce nu ne vorbește nimic eneralul rus și despre bombardarea vaselor din port și despre scufundarea lor, iar dacă această colină e deosebită de colina 203 ntmei de ce nu se pomenește măcar despre erîncenele bătălii urmate îngă aceasta din urmă ? Din toate știrile primite ieri, rezultă că japonezii au repurtat în ultimele zile, succese serioase lîngă Port-Arthur, și că au făcut un mare pas înainte. £n caz. A se citi telegramele privitoare la războiul ruso-japonez in pagina III. Ei bine, acest dezastru economic care ne amenință de zecimi de ani, și care consumă mereu gindirea și activitatea oamenilor noștri de stat și în primul rînd al miniștrior noștri de finanțe, s’ar fi evitat, dacă guvernele trecute ar fi avut priceperea și curajul să înființeze pe lîngă celelalte monopouri, mai cu seamă monopolul asigurarilor. Prin aceasta s’ar fi manifestat într’un mod palpabil putuirea devizei: Voește și vei putea. Ceea ce cei mai mari oameni de stat n’au putut realiza in țări cu o cultură veche, oamenii noștri de stat ar fi putut realiza cu o ușurință relativă în tînăra noastră țară mlădioasă ca un pomișor și maleabilă ca o ceară moale. Bismarck s a încercat mereu să introducă în Germania monopolul tutunului și cu toată tenacitatea acestui cancelar de fier, n’a reușit. La noi s’a introdus cu ușurință. Tot așa a fost cu celelalte monopoluri la noi. Franța urmărește de peste o jumătate secol scopul de a introduce monopolul asigurărilor (lansurance-impói) fără să fi reușit pînă astăzi măcar la ceea ce a realizat Bismarck în Germania acum 20 de ani, împins fiind de socialiști, asigurînd existența și viitorul la milioane de lucrători. Austria a încercat acum cîțiva anî la rîndul eî să introducă obigativitatea asigurărilor și după multe sforțări s’a făcut o lege insuficientă. In Angniet tendința de a introduce asigurările de stat datează de zecimi de anî și pînă azi s’a ajuns numai la înființarea instituțiimeî unui „Post" office assurance" prin mijlocul căruia s’au format deja sute și mii de asociațiunî mutuale de asigurări cari încasează pe an Între 20— 30 milioane de pfunzi, aproape 1m miliard de lei. Se știe cu au încasat societățile noastre particulare de asigurare de la înființarea lor în anul 1870 pînăi astăzi și cît ar fi putut încasa statul, dacă ar fi înființat în locul la*stator celorlalte monopoluri, numai monopolul asigurărilor, pus că priîn‘ aceasta n’ar fi speculat vițiile populațiuni ei și î-ar fi ridicat but# starea, î-ar fi asigurat viitorul, ar fi avut la dispoziție mijloace extraordinare pentru cultivarea și ajutorarea țăranilor noștri. Desființarea postulm — de la coresp. nostru— Cernăuți, 5 Decembrie Cu ocaziunea conferinței ținute la 15 c. spre a se lua măsuri de a combate pelagra, dep. dr. Florea Lupu, arată nevoile de cari țăranul suferă din cauza neștiinței. Salută cu bucurie măsurile energice din partea guvernului spre combaterea pelagrei, cere însă ca să se propage cu cea mai mare energie luminarea poporului asupra primejdiei pelagrei. Ar trebui ca sinodul să inziste asupra preoților, ca la fiecare ocaziune dată, să predica asupra pelagrei. Asemenea trebue de înrîurit și asupra învățătorilor, ca să țină în Duminici și sărbători adunări cu oamenii, și să le deschidă ochii asupra primejdiei ce-î paște. Mai departe arată că o strașnică năpaste pe spinarea poporului sînt posturile. Poruncile dumnezeești nu cer trupuri chinuite de foame, ci inimi curate și fapte bune. Cine are cuget și inimă curată, cine-i drept și săvârșește numai fapte bune și curate, acela rămîne pururea vrednic și bun lui Dumnezeu. Hoțul și făcătorul de rele, postească ei chiar toată viața lor, rămîn bat și făcător de rele. Ar tre lonopolul asigurărilor De la d. dr. Oscar Lebel, fost subdirector la societatea Naționala și una din persoanele cele mai competente în materie de asigurare, ne vin spre publicare următoarele : Pe tărîmul culturel materiale și intelectuale, poporul român este încă o creațiune tînără. Ca atare el este un pomior, care se poate mlădia și forma după voința grădinarului, în cazul nostru după voința cîrmuitorilor săi. Voește și vei putea a fost una din devizele ziarului Românul, prin care neuitatul și regretatul C. A. Rosetti a instruit și crescut împreună cu alți bărbați luminați, generațiunile trecute ale poporului român pentru a ’i face apt și demn de a intra în rîndul popoarelor civilizate ! Voește și Vei putea aui zis oameni ca Cuza și Kogălniceanu și au operat „mina moartă" din corpul poporului român, secularizînd averile clerului! Voește și vei putea aui zis bărbați eminenți ca nemuritorul I. C. Brătianu, ajutat în opera sa salvatoare de o mulțime de oameni cu dor de patrie. Voește și vei putea ați zis și repetat alți bărbați distinși ai neamului romînesc și au reorganizat corpul de apărare al țărei, auf"'4ijmulțit instituțiunile de cultură și au procurat fondurile necesare pentru dezvoltarea statului și împodobirea edificiului său prin diferite mijloace financiare. In rîvna de a ajunge cît mai de grabă la gradul de cultură al popoarelor de apus, s’a recurs și la mijloace cam periculoase și riscate făcîndu-se împrumuturi peste împrumuturi, de multe ori cu o ușurință de tînăr neexperimentat. Consecința inevitabilă a fost și aci că venind scadențele, am dat din colț în colț, ca să scăpăm de dezastru. „ Cercul militar ieșan Ind în serată. — Primul vals.— Din carnet.—Petrecerea . In seara de Sîmbătă, a avut loc la Cercul militar prima serată dansantă, care a obținut un deosebit succes, mulțumită nu numai activităței, dar și amabilitățeî d-lui colonel Aronovici, președintele cercului militar. Dansul a fost deschis de d-na colonel Aronovici și d. colonel Alexandrescu, și a continuat pînă la orele 2 din noapte, într’o animație extraordinară, in sunetul orchestrei regimentului 13, sub conducerea d-lui Vlahuță. Un bufet delicios organizat de maestrul Chircan, a complectat petrecerea în mod admirabil. . .■ Din numeroasa asistență, s’a remarcat : d-neo colonel Aronovici, colonel Petrescu, maior Angelescu, căpitan j.Văitoianu, căpitan Liciu, căpitan Zamfirescu, căpitan Corjescu, locotenent Ghica, d-na și d-ra N. Gane, d-na și d-rele Candela, d-na avocat Eraclide, d-rele Renescu, d-na și d-rele Negruzzi, d-rai Scheletti, d-ra Diamandi, d-șoarele Stihi și Deliu, d-na Konya junior, d-na și d-ra Sion, d na și d-șoarul Gali, d-na Radu, d-na dr. Culianer, d-na și d-rele Vasilescu. ș Cadrilul, compus din 30 perechi, a fost condus cu o deosebită abiliitate de d. locotenent Negruzzi și d-na avocat Tobias. IV Ati azistat și mulți reprezentanți în frac, și fără excepțiune, toți ofițerii garnizoanei noastre. Dan Știri despre războiul Novoje Vremja afirmă că în serisorile ce lu trimite de pe cîmpul de războiul prințului Jaime de Bourbon, arhiducele Leopold Salvator spune că după Liao-Jang, soarta armelor , s-a întors în favoarea rușilor. Arhiducele afirmă că artileria rusă e admirabilă și că se așteaptă ■ de la dînsa în viitor mari succese. Í •* j, Azi încep la Paris lucrările cp- i misiune pentru judecarea incidentului de la Hull. înainte de a pro- seda la alegerea celui d’al cincilea arbitru, membrii comisiiunea vor fi primiți în audiență de președintele’ Loubot și vor face o vizită ministrului de externe Delcassel. Generalul Stoessel a început să trateze cu generalul Nogi pentru stabilirea unei înțelegeri asupra protecțiunei vaselor-spital. Pentru aceasta Stoessel a trimis generalului Nogi un plan privitor la situațiunea actuală a vaselor* spital. _________ Curiozități Ceea ce au știm.—In timpul veacului XIX au fost uciși în războțil ca la vreo 14 milioane oameni. —Chinezii și germanii sunt, dintre popoare, acelea cari poartă mai mult și mai cu plăcere ochelari.i — Nouăsprezece stindarde naționale din douăzeci și cinci, a#» roșul în culorile lor. — Intr’un an, pleoapele bat de vreo patru milioane de ori. 1 ! •— In Anglia se depune jurămînt, j nu ridicînd mîna, ci sărutînd Biblia, ! — In Franța sînt vreo 400000! y