Dimineaţa, decembrie 1905 (Anul 2, nr. 659-686)

1905-12-08 / nr. 666

V y Jfr' teásai líi főstiS ttu| feag"Mjjssg*i>j*>țiiiii I­ii­ ii ni Anul II 14u. BANI Pl’BUCITám­­­enne od­ată exclusiv agenției de publicitate CAROL SCHULDER * C«. București, Str. Karage*rgevici IB­I­S|«. Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa: tf-lor fk Dukes uacfrf. n«x AugmfeM & Emerich Lcssner.— wirt «wwUww entastri Telefon No. 260. Apare 1 bisector ■)éS ft Deeembrie 1905 COM»T. 11LLB! abonamente Staple íŰHBiaea^ r 1;; • • * T • *» smntATAW noeil fintiBlte (Adevărul și Dim­ineața) UB­­an .... lel M I 3 Inul . . . . 8 6'Trnns .... . 1« I­1 lauft . . . . » IN STRĂINĂTATE ÎNDOIT BANI Hiarourile ziarului str. Sărindar ULTIMA ORA Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA TELEGRAFICA iffcarea revoluție din Rusia Ziua de Sf. Nicolae în Rusia Anarh­ia în permanență. — Domnia teroarei IAȘI, 6 Decembrie. —Știrile sosite arată că pînă la ora 3 a fost liniște la Chiținâă și la Odessa. Eri la Odessa s-a placarăat pe le­liță un apel către populațiune ca să omoare pe evrei. O familie engleza sosită aseară la Odessa a fost sfătuită de însuși gu­­vernorul Odessei ca să plece de acolo; guvernorul a zis că se vor întîmpla niște lucruri grozave. La Bălți,­­însuși pristavul a con­vocat pe săteni și i-a îndemnat ca să se răscoale. Aceleași persoane vrednice de în­credere cari îmi comunicară cele de mai sus, îmi afirmă că la Odessa a­­sasinatele sunt la ordinea silei și ceva obicinuit în ultimul timp. Aseară, la Goșinău a fost atacat comerciantul Bettich , el a scăpat cu viață numai mulțumită focurilor trase dintro casă vecină. La St. Petersburg au­ fost confis­cate toate ziarele, afară de „Novoia Vremia“. La Cobanschi s'au revoltat cazacii. Dan Greutăți la frontieră Iași, 6 Decembrie.—Cu trenul ru­sesc au sosit netă seară în mod relativ numai puține persoane și anume vreo 60 de refugiați, aceasta din cauză că numeroase familii au­ fost res­pinse la frontier­a romînă, neavînd pașapoartele vizate de consulul ro­mân din Odessa. Această măsură a fost luată de azi, de­oarece pînă acum, în sch­im­bul taxei, pașapoartele se vizau frontieră. Autoritățile rusești au re­fuzat întîitt permisiunea de întoar­cere în Rusia familiilor ruse și cu mare greutate s’a obținut în sfîrșit această­ permisiune. Din Ungheniî-Rușî mi se comu­nică că acolo este o adevărată vale a plîngerilor, sutele de oameni te­mîndu-se a se întoarce în orașele rusești și neputînd să intre în Ro­mînia.­ Dan. Măsurii restrictive din partea Romîniei • Iași, 6 Decembrie.­­Se spune că consulul român din Odessa a primit ordin să nu mai vizeze pașapoar­tele evreilor cari fug în Tîomîma pentru a nu fi măcelăriți de huli­gan­. Reproduc zvonul sub toată rezerva.—Dan. O părere a țarului Petersburg, 6 Decembrie. Țarul a primit azi în umil­ință de concediu pe, ambasa­dorul austro-ungar Alvensle­ben. Cu această ocaziune ța­rul s’a exprimat cu multă în­credere în viitor. El speră în­tr’o apropiată restabilire a ordinei* și crede că Duma îi va veni într’ajutor. * Pentru intervenția puterilor Petersburg. 6 Decembrie.—In cer­cu­rile țariste se lucrează la intemce­­rea unui partid care să hotărască pe țar să admită o intervenție armată a puterilor europene pentru deplina restabilire a prăinei în Rusia. Acest partid ar căuta să convingă pe împăratul Nicolae că trebue să renunțe la orice încredere în actua­lele trupe rusești și că loialismul lor nu e sincer. * Refugiații ruși Berlin, 6 Decembrie.— La Byd­bühnen, granița ru­so-germană, a so­sit un tren de 18 vagoane cu refu­giați din Riga, Reval, și din alte orașe. După cîteva ore au­ sosit alți două sute de refugiați. Aceștia povestesc lucruri grozave despre cele petrecute la Riga: ja­furi, incendii, omoruri, etc.* Riga bombardată Berlin, 6 Decembrie.—LoJcalan­­­eiger află din Riga că miliția o­­rașului a trecut la rebeli. De ori orașul este bombardat și a luat loc. Liniște în Riga Petersburg, 6 Decembrie.­Agen­ția Westnik află din Riga că li­niștea domnește acum at­ît la Riga cît și în împrejurimi. Greva gene­rală a durat 3 zile luni, fără ca să se fi produs excese grave sau­ acte de violență. Lipsa totală de știri însă a provocat neliniște în sînul popu­­lațiu­nei. Acum totul reia cursul normal, dar se svonește că greva va izbucni din nou­. Svonurile răspîndite la Peters­burg și țin străinătate­ despre mari devastări și incendieri la Riga tre­­buesc probabil să fie atribuite la­ știrile foarte grave sosite din pro­vincie unde în adevăr omoruri au fost făptuite și locuință incendiate. Numeroase castele și moșii au­ fost devastate și incendiate. *Sangaî, 6 Decembrie.—„Agenția Reuter“ află că marinarii vasului „Boem 11“ s’au revoltat. Revolta însă a fost potolită de poliție. Pa­gubele n’au­ fost mari. O stațiune de poliție a fost în parte incendiată; o tavernă distrusă. Vreo 20 civili au fost uciși; cîțiva europeni au fost răniți, dar nici unul ucis. Străzile sunt pustii; patrule circulă în tot o­­rașul. Petersburg 6 Decembrie. — Pare că d. de Witte, depărteze a fi bi­ruit de paridul reacțiunei, câștigă, din zi in­ zi teren pe lîngă țar. Astfel se dă ca sigur că d. de Witte ar fi convins pe împărat că prezența mai departe a lui Durnowo la ministerul de interne continuă de a constitui o provocare și o sfidare a populațiunii dornice de aplicarea mai repede a reformelor. Se crede în cercurile din jurul d-lui de Witte că prințul Obolenski guvernatorul general al Finlandei, e desemnat să ia locul lui Durnowo. Prințul Obolenski este general­­mente cunoscut pentru ideile sale liberale și e foarte popular. Durnowo, de altfel, ar dori aseme­nea să se retragă, în urma faptului că la poarta palatului său s-a găsit o bombă. O declarație a lui Witte Berlin, 6 Decembrie.— Lorcalau­­seiger primește­ ele la coresponden­tul său următoarea telegramă: „Am avut prilejul de a vorbi cu o mare personalitate care venea de la Witte. ..Interlocutorul meu mî-a declarat că Witte speră într'o­ îmbunătățire apropiată a situației și în restabi­lirea imediată a ordine!“ . Trupele din Petersburg spre Livonia Petersburg 6 Decembrie.—­ Toate regimentele de aci, afară de regi­mentul de gardă, au fost trimise în Livonia spre a­ înăbuși revoluția de acolo, care e îmbrățișată de toată popu­lațiunea. * Bătăliile de Ungă Riga: soldați prizonieri Londra 6 Decembrie.~­7w Times“ primește din Riga depeșa urmă­toare . Revolta lituanilor a luat pro­porții îngrozitoare. In împrejurimile orașului Riga s'au­ dat adevărate bătălii cu tru­pele regulate. Armata a fost nevoită să se re­tragă cu mari pagube. Rebelii au făcut foarte mulți soldați prizonieri. * Acordarea votului universal Berlin. 6 Decembrie.—„Ber­liner Tageblatt“ află din Pe­tersburg că erî s-a ținut la Țar­skoe Selo un consiliu de miniștrii în care s-a hotărît acordarea votului universal. Primul care a votat pentru acest proect a fost ministrul G­ut­se­ft Row, apoi pe lună mi­niștrii Ș­i­p­o­tv, Bybrzynsky, Tolstoi, contele Obolensky, Fi­­losofoiv ministru de finanțe. Propunerea a fost formu­lată de Witte, și țarul, care prezida­ consiliul, declară i­­mediat că a admis-o. Consiliul a ținut de la orele 1.î. dimineața pînă seara, iar astăzi va fi continuat. * Nouă arestări de revoluționari în perspectivă Berlin. 6 Decembrie. " Ziarul Berliner Morgenfmst" află din Pe­tersburg că arestarea și depărtarea capilor revoluționari de acolo a pro­dus o mare iritațiune printe mun­citori. Se crede că vor urma și alte arestări de șefi revoluționari în o­­rașele di­n provincie. * Apărarea Livonia­ Zuerieh, 6 Decembrie. — Trupele in provinciile Balticei au primit un apel prin care sunt îndemnate să plece în Livonia, spre a apăra a­­ceastă provincie în contra Rusiei. *. Marea rebeliune din iefeaterm­oslav Moscova. 6 Decembrie.—Regimen­tul de grenadieri din Icimermoslav adresat celorlalte trupe din garni­­oană un­ apel prin care le invită să aresteze pe comandanți și să-și pună comandanți dintre revoluționari. Artileria s-a aliat imediat cu gre­nadier­ii, iar celelalte regimente au făcut același lucru. Rebelii s-au baricadat în cazărmi­i­ și au­ scos țevile puștilor și ale tuna­­u­rilor pe ferestre, pregâtiți de atac.­­ In capul fiecărui regiment se află 11 un comitet autonom compus din 20 de membrii. Descoperirea unei fabrici de a bombe iî Moscova, 6 Decembrie.—Poliațina a descoperit un foarte mare laboratoriu secret în care a găsit numeroasel­e materiale explozibile, precum și mai­­­ multe bombe fabricate.’ î Mari măcelari la Odessa , Londra, 6 Decembrie. — Ziarul e Daily Chronicle află din Odessa că în c­artierul evreesc de acolo s’au comis mari măcelari. 95 de prăvălii și case evreești au­­ fost devastate de huligani și de ca­­­­zaci cari s’au dedat la cele mai­­ groaznice atrocități. Populația din Odessa continuă să­­ fugă, de­oarece se așteaptă ne mai­­ pomenite masacre pentru zilele Gră­­ž­d­inului. * 0 Socialiștii desfid guvernul l­a Petersburg, 6 Decembrie.—Co­­a­mitetul executiv al consiliului depu­­tațiunilor lucrătorilor și asociațiunea­­ asociațiunilor au publicat un apel­­ prin care amenință pe guvern cu o­­ luptă crîncenă dacă nu-șî va schim­­­­ba atitudinea față de lucrători. Toate­­ forțele lor vor fi mobilizate pentru­­ a se pregăti greva generală. Sîngeroasele tulburări și re­­­­volte din Batum , Londra, 6 Decembrie. — Cum se anunță din Constantinopole, la Ba­tum au izbucnit grave dezordini 0 garnizoană rusă a fost împre­­­­­surată în cetățuie de către maho­­­­medaniî rebeli; toate stradele sunt baricadate; bazarul a fost prefăcut­­ în cenușe.­­ Trupele au­ tras mai multe salve de­ tunuri asupra rebelilor, dar au­­­ fost nevoite să se retragă în cetate, cu pit­dele greis. Stradele Batum­ulm sunt pline de cadavre. . Consulul turcesc cere de urgență mijloace pentru transportul fugarilor. Rebeliunea din Bobrzinsk Varșovia, 6 Decembrie. — La Bobrzinsk rebelii au împlîntat pe , zidurile cetăț cu steagul roșu. Soldații au­ arestat pe comandan­tul garnizoanei și voesc să ia ora­­­ șul în stăpînire. *" Rebeli eliberați de mulțime Petersburg, 6. Decembrie.—Situ­ația în provinciile Balticei se agra­vează din zi în zi. Eri la .Riga 200 de soldați rebeli înconjurați de trupele credincioase țarului au fost eliberați de mulțime.,in­trate la Mitau­ai vor rămîne în de­fensivă. La Tu­ph­um un escadron de dra­goni a fost bătut de insurgenți. 300 soldați și un locotenent colonel au fost uciși de insurgenți, cari au scos ochii cadavrelor și le-au tăiat ure­chile și mîinile Pe strade insur­genții au întins sîrme de fier pen­tru a împiedica­­ trecerea, iar noap­tea au incendiat o casă unde locuiau trupele. Soldații dînd fuga pe strade au căzut printre sîrmele întinse, iar rebelii au tras asupra lor măcelă­­rindu-i. Excesele din Bukuw Berlin, 6 Decembrie.—Depeșe din Bukuw. Rebelii au împușcat pe lo­cotenentul Müller și 30 de persoane. Se așteaptă noi și groaznice ma­sacre. * Excesele poștalilor greviști din Moscova Eydtkunen (prin curieri de la Pe­tersburg la Eydtkunen), 6 Decem­­brie.— intre impiegații poștali gre­viști și negreviști din Moscova au avut loc în Moscova ciocniri lîngă poarta Iljinski. Poștașii negreviști pe cînd înso­țea și niște pachete poștale de la gara Brest la oficiul poștal, au fost ata­cați de greviști cari aruncară în ei cu pietre și cu bucăți mari de ghiață Un poștaș și­­ un trecător au fost greu răniți. Totuși s’a isbutit a se salva pa­chetele poștale, și jandarmii călări au risipit mulțimea adunată. In oficiul poștal au fost arestați cîțiva greviști, cari voiau ,să îm­piedice cu forța pe­ poștașii­­ negre­viști de a lucra. Noui rebeliuni militare.—­Alte greve dezastoase. Guvern provizoriu. Londra, 6 Dec­em­brie.~-Din To­­i­ j­ ■:­­ ■ . 4 ort în întreaga Si­berie și Asie centr­ală rusă armata s-a răsculat. Pe căile ferate asiatice și pe li­niile telegrafice ale Rusiei a izbuc­nit greva, de la 12 Decembrie st. n. Trupele rebele din Gharbin au instituit un guvern provizoriu. * Moscova, 6 Decembrie. — „A­­genția Westnik* zice că serviciul poștal și telegrafic funcționează a­­proape normal, întreaga garnizoană este liniștită. Paliativul starea de asediu.—Ul­­tima scăpare a guvernului rus­­ Petersburg. 6 Decembrie.—„Ar­gentia Westnik“ aice că starea de războiț­ a fost proclamată în dis­trictele Wladiiawow, Mariampol, Wolowyscky și Kalwaria din gu­­vernămintul Suwalki. Un ordin mi­litar pune în vedere trupelor că din ordin imperial, se va da o mai bună hrană soldaților și se va spori solda în întreaga armată. In același timp li se spune că li se vor da plaponul ; călduroase, naturi, așternuturi și săpun. Revoluție in Shangai: plecarea a două vase americane Berlin, 6 Decembrie.—Depeșe din 1 New-York: O firmă comercială de aci pri­­­­mește din Shangai știrea că din cauza tulburărilor ce au izbucnit acolo, toate prăvăliile și birourile au fost închise. [ Două posturi de poliție au fost i­ncendiate. [ 1 Sunt 25 de morți și mai mulți­­ rănițî. ] Se așteaptă ca tulburările să ia proporțiunî și mai mari. [ Două crucișătoare americane au pornit spre Shangai. * Noul oran al socialiștilor ruși.­­ Insurecția oribilă din Mitan; ; excese hidoase Petersburg, 6 Decembrie. — Nu­­­­mărul cel nou­ din ziarul consiliului­­ lucrătorilor a apărut era la Moscova.­­ Ei amenință toate ziarele din Mos­­­­cova să facă imposibil aparițiirnea­­ lor în­ viitor, dacă nu vor publica manifestul partidelor extreme.­­ După o telegramă din Mitau în­­ Curlanda,­autoritățile nu mai dispun­­ de putere, și întreg ținutul se află­­ în mîinile insurgenților. Poliția este­­ cu totul fără putere. Mici detașa­mente de trupe au fost prădate de­­ insurgenți. Trupele au fost concepu­t Revolți militari Înlocuirea lui Durnovo Ordinea la Moscova *• t , * a « . » v * Criza din Ungaria Deschiderea, și suminarea par­lamentului Budapesta,. 6 Decembrie.—Astăzi la­ orele 11 și ju­m. președintele a deschis ședința Camerei. Imediat un consiler imperial i-a remis spre citire un rescript imperial. Președintele dădu citire rescrip­tului prin care ședințele Camerei se amînă pînă la 1 Martie 1906. Contele Albert Appony ceru ime­diat cuvântul și comunică textul protestului formulat de comitetul coalițiunei. Se accentuiază prin a­­cest protest consecințele grave ale amînărei continue a ședințelor Ca­merei. Contele Stefan Tisza, în aplau­zele Camerei se­­ asociază la acest protest. Deputatul socialist Mezeky vor­bește contra protestului și cere gu­vernului să grăbească aducerea pro­­ectului, pentru introducerea sufra­giului universal. Deputatul independent Rakos vo­ind să vorbească, este des întrerupt. In cele din urmă Camera votează aproape în unanimitate propunerea de protestare făcută de contele Aporny. Președintele cere autorizarea Ca­merei ca biroul să prezinte suvera­nului felicitări de anul nou­. Voci: Să­ î urăm ceea ce ne u­­rează ,ci nouă! Ședința a fost apoi ridicată. Noua lege electorală Budapesta, 6 Decembrie.­ Mini­sterul de interne a trimis tuturor ziarelor din capitală textul noului proect de lege pentru acordarea vo­tului universal, precum și al expu­nerei de motive. Textul acesta a cuprins într-un volum de 240 de pagini, conținînd numeroase cifre și tabele statistice. După noua lege electorală ori­care cetățean care va avea 24 de ani împliniți și care va ști să scrie și­­ să­ citească,­ va averi dreptul de alegător.. .Circumscripțiile electorale mari au fost divizate în mai multe secțiuni. De asemenea orașele maarî, comunele urbane și plășile vor fi subîmpărțite în circumscripții. Votul va fi direct, secret și pe scrutin nominal. Dreptul de alegător nu va putea fi exercitat prin pro­cură, ci numai personal de către ce­tățeanul ce va poseda carta de ale­gător. Numărul deputaților rămîne a­­celași, iar mandatele vor fi tot pe­ Cu privire la noua subîmpărțire a circumscripțiilor electorale și la alte detalii, precum și cu privire la regulamentul legei electorale, gu­vernul va elabora în cursul anului un nou proect pe care-l va supune Corpurilor legiuitoare. Din Camera magnaților Budapesta, 6 Decembrie. — Azi la orele 5 după amiaza Camera mag­naților a avut ședință. Contele Josef Molla a propus o moțiune prin care se protestează contra guvernului nelegal și în con­tra am­înărei parlamentului, care desfide nu numai spiritul ci și li­tera legei. Se daidu apoi citire rescriptului regal prin care­­ contele Alexandru Feheni este numit președinte al Ca­merei magnaților. După aceea Camera se amină pentru ziua de 1 Martie. * Protestul românilor contra min­ciunilor ungurești Budapesta, 6 Decembrie. — De­putații romîni Russu-Șirianu, Su­dit, Pop, Novac, Vlad, Comșa, Da­mian și Mihályi s’au prezentat azi ca­­ reputațiune la primul-ministru pentru a protesta contra insinuă­rilor cum că s’ar fi pregătind o răscoală în Transilvania. Alocu­țiunea a fost ținută de deputa­tul Mihályi. O demonstrație parlamentară Budapesta. 6 Decembrie.—In tim­pul discursului contelui Apponyi in Cameră, toți deputații au eșit în culoar; aceasta din cauză că­otă­­rîseră să nu ia parte la nici o des­­batere care ar avea loc după citirea rescriptului imperial de amînare a Camerei. Groză ministerială Budapesta. 6 Decembrie. In­ »4­o­men­t­u­l Dört fier se confirmă știrea că o criză parțială s-a declarat în sinul cabinetului Fejervary. Ministrul instrucțiunei La­­kacz și-a dat demisiunea. Ministrul de război și Bihar a declarat că va demisiona și el. * Interview cu Kossuth Paris. 6 Decembrie.—Un colabo­rator din Budapesta al ziarului „Le Temps“ a avut un interview cu Franz Kossuth, șeful coalițiunei din Ungaria. Kossuth a spus :­­Franța crede că dacă Ungaria s’ar despărți de Austria, aceasta din ur­mă s’ar uni cu Germania, ceea ce ar constitui întărirea imperiului ger­man. Idee foarte greșită. Căci Aus­tria e compusă din naționalități nu­meroase, cari n’ar face decît să slă­­bească imperiul german,creîndu-I în­curcături. Mai departe Kossuth a adăugat: — Ungaria nu este un stat slab. Ea și-a cucerit dreptul la viață, căci este propria ei operă. Poporul maghiar și-a cîștigat și-și menține independența prin el însuși. * Tisza și Apponyi Budapesta 6 Decembrie.—In cer­curile opoziționiste domnește o mare satisfacțiune pentru că fostul prim­­ministru contele Tisza s’a asociat a protestul contelui Apponyi în contra amînărea parlamentului. Se crede că atitudinea contelui Tisza va fi urmată de întregul par­tid liberal, ceea ce se poate considera ca o puternică întărire a opozițiu­­nei. * Deputații și amînarea parlamen­­tului.­Contramandarea manifes­tațiilor Budapesta, 6 Decembrie.—Tu on­­oarele parlamentului se zvonește că după ședința de astăzi a Camerei un mare număr de deputați s-au în­trunit și au luat angajament pe cu­­vînt de onoare ca la 1 Martie vii­tor să nu mai consimtă la o nouă a­mînare a parlamentului. Toate manifestațiile proectate pen­tru astăzi, cu prilejul deschiderea Camerei, au fost contramandate. Co­mitetul executiv al partidului so­cial-democrat, declarîndu-se mulțu­mit cu noua lege electorală, a con­tramandat de asemenea orice ma­­nifestațiuni. împrejurimile parlamentului nu prezintau pe ziua de azi nici un as­pect deosebit, afară doar de obici­nuitele cordoane militare. * Despre baza sufragiului uni­versal Budapesta 6 Decembrie.— In ex­punerea de motive pentru instituirea sufragiului universal, ministrul de interne Kristoffy se exprimă astfel: Votarea după cens ar fi foarte pă­gubitoare pentru Ungaria. Dacă, însă baza dreptului electoral va fi scrisul și citinul, situațiunea se va prezinta eu mult mai avantigioasa pentru e­­lementul maghiar. „Sunt însă partide și persoane că­rora nu le suiide principiul vorbirei și scrierei limbei ungare“. * Sufrajul universal In Ungaria * Budapesta, 6 Decembrie.—Gu­vernul publică prin ziare proectul de lege privitor la introducerea su­­frajului universal direct și secret. De unde pînă acum numai 40.000 lucrători aveau dreptul de vot, viitor­ul vor avea 800.000. in Grecii contra reisinilor Atentatul din Salonic: doi atenta­tori, nu unul, ambii arestați CONSTANȚA. 6 Decembrie.— A­­supra atentatului grecesc din Sa­lonic un personagiu sosit cu va­porul România îmi comunică ur­mătoarele : Pe cînd Lazăr Duma mînca la restaurant în tovărășia consulului nostru general din Salonic, Geor­­gescu, și a unui prieten, grecii au­ comis atentatul, care a fost în­dreptat asupra consulului. Geor­­gescu a rămas neatins, dar Lazăr Dama a primit din nefericire 3 gloanțe fiind grav rănit. Se asigură că atentatorul avea și un complice; ambii sunt greci de origină. Ei au fost arestați. La Constantinopole s’a svonit că și consulul Contzescu dela Bi­­tolia ar fi fost victima unui aten­tat. Știrea nu s’a confirmat. Nitzescu Muntenegrul constituțional, primul discurs al tronului * Cetingo, 6 Decembrie.—In pri­mul discurs al tronului, principele Nicolae accentuează că el și eroicii înî cin­’umor î uu c­eva­ oppozit xii-o­ o­dată ireproșabili și că luptând tot­deauna pentru binele muntenegre­nilor, aceasta le-a asigurat încrede­rea poporului Ei nu au fost despoțî ci martiri, cari au luptat alături cu poporul. Mulțumită acestei încrederi po­porul muntenegrean s-a desvoltat sub cerul senin în fața inamicului. Istoria va recunoaște că el a asigu­rat liniștea țărei sale și că a făcut ca poporul să-l asculte. Acestui re­zultat trebue să se atribue reputa­­ț­iunea de care se bucură Muntene­grul de veacuri. Autocratismul n’a împedicat progresul statului ci din­potrivă i-a fost pînă acum necesar. Principele declară că este convins că timpul autocratismului a trecut și că a venit timpul ca el să fie în­­ocuit printr’un alt regim, care să ducă Muntenegrul mai repede pe calea progresului. Despărțindu-se de vechiul regim principele Nicolae ex­primă sentimentele sale de respect pentru strămoșii săi și arată recu­noștința sa poporului pentru devo­tamentul și credința ce i-a arătat. Principele relevează concordia din­tre musulmani și ortodoxi. In politica externă principele enumără în pri­mul rînd pe Rusia căreia după Dum­nezeu Muntenegrul ii datorește cea mai mare bunăvoință, pe puternicul său vecin împăratul Francisc Josef și relațiunile personale cu acest monarh­ cari nu au fost nici­odată încordate. Suferințele șerbilor din vechea Serbie și din Macedonia au găsit un ecou­ puternic în inima muntenegre­nilor cari sîngerează la acele du­reri. Principele zice că a făcut de­mersuri pentru a apăra pe frați de primejdia în care se află și că nu se îndoește de bună­voința sultanu­­ui, care va ști să­­ restabilească or­dinea și pacea. Incidentele de la graniță au fost aranjate în mod prietenesc, și raporturile cu Turcia au rămas amicale. In Italia, cu deosebire de la înru­direa dinastiei Muntenegrului cu ea, Muntenegrul a găsit o prietenie so­­lită. Principele relevează recepțiu­­nea solemnă de la Berlin și asigură­rile celor mai bune dispozițini ce i-a dat împăratul de a crea o legațiune germană la Göringe. Franța în en­­tuziazmul ei a fost totdeauna bine dispusă față de Muntenegru. Exprimă recunoștință reginei Vic­toria și regatului Angliei mulțumită căruia Dub­igno a fost înapoiat Mun­­tenegrului. Principele exprimă spe­ranța în buna voință regelui Eduard pentru Muntenegru. Saluta apoi le­aturile dintre Muntenegru cu Ser­bia precum și progresele făcute de poporul bulgar sub guvernarea prin­cipelui Ferdinand și adaugă că toate puterile­ sînt bine­voitoare față de Muntenegru. El invită pe Muntene­greni să păstreze și să apere consti­tuția și să progreseze cu dînsa. Discursul tronului se sfîrșește prin depunea jurămîntului. Gerispre, f1 Decem­brie.­—Discursul tronului a provocat mare entuziasm in tot Muntenegrul. R.SYl Scut orațiuni principelui Nicolae. Un Te Deum s’a celebrat cu prilejul zilei onomastice a princi­pelui și a țarului. 1 * Conferință pan bulgară dupa 6 Decembrie.—In șentința de cin conferința pan-bulgara a decis sa aleagă un nou comitet central na­­țional pentru a susține opera libe­ratoare. Comitetul se va compune in­­ epi­c,tentanții tuturor partidelor politce bulgare și se vor aduna bani­­ din întregul principat pentru necesi­tatea acțiunei.­­ Liga panbulgară Sofic^ 6 Decembrie. — Comitetul pentru îndeplinirea operei liberatoare s a constituit su­b numele Liga de­­ binefacere. Toate asociatiunile mace­donene care există acum în Bulga­­r­ia vor fi disolvate și incorporate la ligă. Ziua onomastică a țarului a fost celebrata prin servicii religioase. Un ziar contra regicizilor sîrbi Belgrad. 6 Decembrie.­Astăzi, Sf.­ N­icolae, fiind patronul dinastiei O­­l­­e no­viei, a apărut aci primul nu­măr al unui ziar de luptă împotriva concuraților.­­ Aparițiunea acestui dar provoacă o enormă senzație, căci din cuprinsul lui reiese existența unei societăți care s a constituit un scop de a duce lupta pe cale legală contra conspiratorilor». Titlul ziarului este „Ta Ovalbiile“ („Patriot“). Articolul de fond zice că e in­suficientă licențiarea din func­țiune a conspiratorilor. Ziarul cere ca regicizii să fie aduși înaintea justiției și apoi exilați. In celelate articole se protestează lutr­im lib­bagist violent contra ofițer­rilor conjurați, care sunt calificaffi drept criminali ordinari și se ape­lează la toți oamenii cinstiți și la toți adevărați patrioți aa să nu­mai întindă r­înd­ acelora ale căror miini sunt pătate de sînge omenesc.* * Londra, 6 Decembrie. —„DailY Telegraph“ află din Tokio că proijjfj ședințele consiliului intim, marchi­­zul Ito, a primit însărcinarea dui prezident general al Coreei. Criza ministerială greaca Atena, 6 Decembrie. — Ințele­­gerea dintre d. Theotokis și Coroană­ pare stabilită. D. Thootokis va f­i din nou însărcinat cu formarea adj­ binetului. Serbări pentru Nicolae II ,Belgrad. 6 Decembrie. —Cu pri­l­ejul zilei onomastice a țarului s’au­­ celebrat servicii religioase în toată­­ Serbia, în cari s’au făcut rugăciuni pentru restabilirea stărei normale în­­ i Rusia. x Berlin, 6 Decembrie. — Asociații­­unea funcționarilor teh­nici ai tea­’­­trel­or a boicotat teatrul gemfisti („Deutsches Theater“) de aci, din cauză că directorul a micșorat înalți­i impiegaților săi. Astăzi industriașii sticlari carii ucrați la acel teatru au și încetat­ l­ucrul. Din parlamentul austriac Viena 6 Decembrie.—Camera se­n­niorilor a adoptat fără discupune bud­u­getul provizoriu­ precum și alte cî­teva proecte de legi votate de curînd­ de Camera depunaților. Elveția și Germania Berlin. 6 Decembrie. — Consiliul statelor a cerut guvernului german, să ia, sub protecțiunea sa pe elveț­­ienii cari cad în juridicțiunea eÉ Germania a răspuns acestei cererig. Originalele acestor telegra­­me sunt expuse la magazinul de muzică­­ Jean Feder din calea Victoriei. Ho, prezident general Un teatru boicotat IN ȚARĂ Ciocnirea și deraiarea din Constanța Constanța. 6 Decembrie.­O ciocnire urmată de deraiareș a avut loc la intrarea în tu­nelul de aici în port, în îm­­­prejurările următoare:­­ U Un grup de vagoane goala a plecat din port îndrumin­­du-se spre țară, la intrarea­ tunelului rupîndu-se cârligul de tracțiune de la mașinar, grupul izolat­ din cauza pant tei a căpătat iuțeală, ciocniți4­nindu-se cu alte vagoane ga­­­rate la intrarea portului. Mai, multe vagoane s’au sfărîmat, și mare parte au deraiat. Din­ fericire n’avem de semnalare, nici un accident de persoană. Nu­e,seu •

Next