Dimineaţa, noiembrie 1906 (Anul 3, nr. 984-1013)
1906-11-26 / nr. 1009
5 Bauii imituata farsa ANUL "nI.1-No. IGGsî, 7 " PUBLICITATEA t COLCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgevicl, 18 BANI Telefon 3/4 ( Pentru Capitală No. 14/10 IbLru) I provincie și Străinătate No. 13/40 ) Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale a optei x i'»n ■'■■H lin In ||^||||||lT^r^^^r^^T^rTmt^Wll^Tnllll^lllllll^lllr^Tf^^,ffl T•V1-^Tl^^T■ '~lwl^fr^-Tr1^T^^T^ílT^l,rrl^^l-Ti•rlTT~-n^—wriir'i'ii i i'1 ■mniriiii irif enormii miliții»...îmi»■ihmÜm Ultima oră telegrafică Prin FIU SPECIAL de la corespoMenții noștri din LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA ȘI BUDAPESTI din Camera ungară Prelungirea ședințelor. — Continuarea dezbaterei budgetului agriculturei Budapesta, 24 Noembrie. — La deschiderea ședinței de azi deputatul H ntaller a făcut propunerea ca ședințele să se prelungească cu este o oră ca să se poată astfel dispune de timpul necesar pentru desbaterea budgetului. Camera decide ca asupra acestei propuneri să se discute în proprima ședință. Se trece apoi la dezbaterea budgetului ministerului agriculture). Deputatul Nagy vorbește despre meritele ce și le-a ciștigat guvernul prin regenerarea viilor. Deputatul Ludovic Tollany atrage atențiunea pericolului ce amenință din partea rasei galbene. Strigăte : Și pericolul negru-galben!? Mnistrul agricultural Darangi luînd cuvîntul spune că va lua sub administrația statului pădurile seculare. Plîngerile, pe cari le-a adus ori deputatul naționalist dr. St. C. Popp, vor fi cercetate de către o comisiune. Din punctul de vedere social, accentuiază ministrul, este de mare importanță. aducerea lucrătorilor din străinătate. Prin urcarea forțată a plăților se va provoca scumperea. In legătură cu aceasta stă chestiunea emigratei, cu care se ocupă guvernul. Că guvernul nu procedează în mod neuman cu greviștii, dovedește faptul că din 14491 greviști au fost condamnați numai 935. Guvernul, care apără constituția, este obligat să evite tulburarea ordinei de către agitatori. Deputatul Gyarmati vorbește despre politca funestă a Curiei, începind cu Leopold I până în ziua de azi. Oratorul vorbește două ore și un sfert și își termină discursul numai la provocarea președintelui pentru a se putea ridica ședința. Situația eiitică din Marne Paris, 24 Noembrie. — O telegramă sosită din Tanger anunță că tulburările din provincia Eikar continuă cu strășnicie. Ele se întind pînă la țărmul mărci. Sinuciderea unui ziarist Ja Viena, 24 Noembrie.— Aseară la orele 10 un tînar bine îmbrăcat s’a împușcat la poarta Michael. Transportat la spital el a declarat că se numește Joseph Pelz și că este ziarist. El a sosit era din Pardubit și s’a sinucis pentru că nu își putuse găsi de lucru. Lucrători japonezi găiiiți și goniți de americani Londra. 24 Noembrie. După o telegramă sosită din New York locuitorii din orașul Alder au atacat pe lucrătorii japonezi pe cari i-au bătut pînă la sîngoi. Populația agitată a gonit apoi pe lucrători din oraș. Ambasada japoneza a intervenit pe lîngă guvernul american, cerînd măsuri de urgență. Regele Ienelik pe moarte /Roma, 24 Noembrie.— Cu toate dezmințirile date, vestea că regele Menelik e pe moarte se confirmă. Regele Abisiniei a fost lovit de un atac de apoplexie și zace lipsit de cunoștință. Medicii nu mai dau nici o speranță de scăpare. Moartea medicului lui Pius I Paris, 24 Noembrie.— Profesorul Laponi, medicul de casă al lui Leo XIII și Pius X, a încetat din viață astăzi, in urma boalei de cancer la stomac de care suferea de mai mult timp și care in urmă s’a complicat cu o boală de inimă. Laponi moare în virată de 56 ani. Dispariția unui fabricant Hamburg, 24 Noembrie. Lumea comercială da aci este alarmată de fuga lui Walter Pears, mare comerciant și fabricant care acum cîteva zile a dispărut din Hamburg lăsind in urma sa mari datorii. Lucrătorii fabricei denunțaseră pe patronul lor că a lucrat cu carne stricată, care i-a fost înapoiată de către clienți. Walter Petits a fost dat judecății. Coquelin în fața împăratului Wilhelm Paris, 24 Noembrie. — Coquelin, celebrul artist francez, a fost invitat să se producă în fața împăratului Germaniei. In urma reprezentației împăratul Wilhelm l-a invitat la castelul din Donnersmark unde a luat parte timp de cîteva zile la vînătoarea monarhului, jucînd și în fiecare seară în fața lui. Cu această ocazie împăratul a avut prilejul să aprecieze valoarea marelui artist francez, rămînînd perfect satisfăcut de puterea artei sale. Starea sănătatea șahului Persist Londra, 24 Noembrie.— Față de știrile sosite din Teheran prin Paris cu privire la sănătatea șahului, „Daily Telegraph“, află de la primul secretar al ambasadei persane din Londra că starea sănătătea șahului nu este de loc neliniștitoare. Ultimele telegrame sosite din Teheran la ambasada persană din Londra spun că șahul este complet restabilit și în afară de orice pericol. Dacă în boala lui ar interveni o schimbare îngrijorătoare, ambasada ar fi imediat încunoștiințată. In urma știrilor extrem de alarmante care circula în Europa secretarul ambasadei persane din Londra a telegrafiat din nou la Teheran cerînd informații asupra boalii șahului; n’a primit însă nici un răspuns. Șahul Persist ps moarte Paris, 24 Noembrie.—După o telegramă sosită din Teheran starea sănătăței șahului e extrem de gravă. ’ Moartea lui se așteaptă dintr’un moment într’altul. Starea săstlăței șahului ame» Koraia Göttingen, 24 Noembrie.—Profesorul Danisch care a fost chemat de către șahul Persiei la Teheran, anunță de acolo că starea sănătăței șahului se poate considera îmbunătățită, și că îndreptățește speranța unei complecte însănătoșiri. Praga, 24 Noembrie.—O știre sosită din Pardubit (Galiția) anunță că alaltă era dimineața, calul prințului Otto Windisgraets alunecînd a căzut. Prințul ajuns sub picioarele calului s-a ales cu cîteva răni și și-a rupt un picior. El a trebuit să fie transportat acasă cu trăsura. După amiază prințul a fost dus la castelul imperial din Lobkowits. Din Skupstțnă Belgrad, 24 Noembrie. — Skupștina.—D. Pasici a dat, în ședință secretă, explicațiuni cu privire la modul cum s’au întrebuințat sumele împrumutului. Opoziția a protestat contra ședinței secrete în care vede o manoperă pregătită dinainte de guvern și adusă la îndeplinire de vie președintele Adunărei. Președintele Skupștinev a spus însă că dînsul a lipsit de la ședință din întîmplare și că prin urmare nu poate fi vorba de o asemenea acuzare. D. Pasici anunță că acordul comercial încheiat cu Bulgaria intră în vigoare cu începere dela 6 Decembrie, cînd expiră contractul provizoriu. Din Reichstagul german Berlin, 24 Noembrie.—Reichstagul a adoptat în prima și a doua citire actul de la Argesiras. Secretarul de stat Thirsky a justificat proectul. Răspunzînd la o chestiune cu privire la recenta notă franco-spaniolă, ministrul declară că singurul scop al Franței și al Spaniei este de a liniști populațiunea marocană. Germania nu are nici un motiv de a pune la îndoială demersul comun al Franței și Spaniei. Ambasadorul Germaniei în audiență la sultan Constantinopole, 24 Noembrie.După selanlîc, sultanul a primit în audiență pe baronul Marschall de Bieberstein, ambasadorul Germaniei. Sultanul arată foarte bine la față. Conflict între marinari și o societate de navigație Milano, 24 Noembrie.Autoritățile portului Genua au plecat în Roma pentru a insista pe lângă guvern să intervie pentru aplanarea conflictului ivit între societatea de navigație și marinari. Turburări studențești la Neapole Neapole, 24 Noembrie. — Ere au avut loc grave turburări studențești în fața universităței. Studenții au pătruns cu forța în localul universitaței după ce au bătut pe portar și au atacat pe profesori, care au telefonat imediat cerînd ajutorul poliției. In stradă au avut loc ciocniri între trupe și studenți. Studenții au fost șarjați de armată ; unul se află grav rănit. Ordinea nu a putut fi restabilită decit noaptea târziu. Amănunte asupra catastrofei de la Innen Witten, 24 Noembrie.—Prin ruinele de pe locul sinistrei catastrofe s’a mai găsit un cadavru. Mai lipsesc încă 2 cadavre. Se crede că ele au fost îmbucătățite și risipite de groaznica explozie. In pădurea din apropriere s’au găsit membre omenești. In Isenstohau s’au făcut era numeroase arestări și percheziții. Fabrica Handke este înconjurată de soldați. Cauza acestei ocupări nu se cunoaște, deoarece telefonul este supraveghiat și orice comunicare interzisă. Note în chestia acțiunei francospaniole în Maroe Viena, 24 Noembrie. —Ziarul „Politische Gorespondenz“ spune că ambasadorii Franței și Spaniei au remis in ziua de 5 Decembrie st. n. ministerului afacerilor străine noto identice în chestiunea acțiunoi franco-spaniole în Maroc. Divorțul principesei de Itmienegru Petersburg, 24 Noembrie.—Divorțul ducelui Gheorghe de Leuchtenberg cu ducesa Anastasia, născută principesă de Muntenegru, a fost pronunțat. Convenția comercială turcobulgară Constantinopol. 24 Noembrie.—Convențiunea comercială turco-bulgară a fost parafată de Turcia. Chestiunea datoriei publice a Porței Constantinopole, 24 Noembrie.—S’a st ivit dificultăți in tranșarea chestiunei datoriei publice a forței. Erî s’a ținut o conferință care a durat trei ore, dar fără rezultat. Greva echipagiilor de pe transatlantice Genua, 24 Noembrie. — Echipagiile cîtorva transatlantice punîndu-sa în grevă serviciile poștale și de cabotagiu continuind însă regulat), întrunirea federațiunea armatorilor a hotărît dezarmarea provizorie a vaselor ce nu fac și poșta. Era un singur vas a fost dezarmat. Știri din Neapole, Livorno și alte porturi nu semnalează nici o întrerupere a serviciului. Soarta copiilor arhiducelui Budapesta. 24 Noembrie. Arhiducele Otto, care a murit acum cîteva săptămîni, a scris înainte de moarte două scrisori, una unchiului sau împăratul Frans Josef și alta fratelui său Frans Ferdinand succesorul tronului. In aceste scrisori arhiducele arăta că a avut timp de ani îndelungați relații cu o domnișoară Robinson, cîntăreață la un teatru vienez, și că lasă în urma sa doi copii nelegitimi a căror soartă o încredințează în mîinile împăratului și succesorului tronului, el neputindu-le da nici un ajutor. Franz Ferdinand a refuzat să împlinească ultima rugăminte a decedatului arhiduce, împăratul însă, a comunicat administratorului averei sale private, baronul Chemtek, ca să depue pentru orfani suma de 200000 coroane. Adoptarea budgetului de războiu al Ungariei Budapesta, 24 Noembrie.—Comisiunea armatei din Delegațiunea ungară, a adoptat totalul budgetuluiăsboiului precum și creditele extraordinare pentru răsboi. Socialiștii ruși și francezi contra împrumutului rus Paris, 24 Noembrie.—Grupul socialist din parlamentul francez, după ce a primit delegațiunea organizațiunilor socialiste ruse care a atras atențiunea sa asupra necesității de a se opune la emiterea unui nou împrumut rus pe piața franceză, a hotărît în unanimitate să adreseze o interpelare guvernului în această chestiune. Moartea lui Ducommun Beria, 24 Noembrie.—D. Eno Ducommun, șeful biroului internațional pentru pace, a murit. Budgetul principatului bulgar Sofia, 24 Noembrie.—Sobrania a votat pînă acum budgetele parțiale ale departamentelor de justiție, de interne și externe. Budgetul general va fi sporit cu 2 milioane, adică în loc de 118 milioane va fi de 120 milioane. Lucrători agricoli chinezi în Germania Berlin, 24 Noembrie.—întrunirea plenară a Camerei agricole din Prusia vestică a redactat următoarea rezoluție : Aducerea chinezilor ca lucrători agricoli este foarte regretabilă din punct de vedere național, dar va fi inevitabilă cît timp nu se va împiedeca prin măsuri serioase emigrarea lucrătorilor din țară. Întărirea armatei japoneze Londra, 24 Noembrie.—Times“ anunță din Tokio: Guvernul japonez plănuește o puternică intărire a armatei pe timpul de pace. Armata activă japoneză va număra de aci înainte 750 mii soldați, așa ca nimeni să nu mai poată îndrăzni a ataca Japonia. neînțelegerile dintre Rusia și Japonia.—Japonezii și Chinezii se înarmează Berlin, 24 Noembrie. — Din Petersburg i se telegrafiază ziarului „Vosische Zeitung“ . Intre Rusia și Japonia se urmează de mult timp tratative pentru încheierea unei convenții comerciale. In timpul din urmă s’au ivit obstacole din cauza pretențiilor exagerate ale Japoniei. Greutatea principală s’a ivit în chestia Crucei roșii rusești și a pescuitului, Japonia cerînd dreptul de a pescui în apele rusești. Japonezii sunt foarte agresivi. Ei persistă în hotărîrea lor de a nu înapoia obiectele particulare și ale Grucei roșii luate ca pradă la asediarea Port- Arthurului. Din Asia răsăriteană sosesc știri despre înarmarea japonezilor și chinezilor. Inmormîntarea principelui Carol de Baden Karlsruhe, 24 Noembrie.—Inmormîntarea principelui Carol de Baden s’a făcut azi înaintea prînzului. Reconstruirea orașului Valparaiso Santiago, 24 Noembrie.—Legea pentru reconstruirea și înfrumusețarea orașului Valparaiso a fost promulgată. S-a autorizat un împrumut de 1.000.000 lire sterline. Revoluție în statul Equator Quito (Equator), 24 Noembrie. O revoluțiune a izbucnit în împrejurimile orașului Cuenca Azagues, sub conducerea colonelilor Vega și Gonzalo Cordava. Președintele republicei Equator, Alfaro, crezind că poate evita revoluțiunea, reconstituise ministerul. tură cu furnisorul sau, dar nu s’au păstrat copii după scrisori. Litwal pretextează ca n’a putut aduce cerealele din cauză că reaua stare a drumurilor a împiedecat transportarea lor la gară. împăcarea lucrătorilor de la fabrica Poznansky Lodz. 24 Noembrie.—Lucrătorii fabricei Poznansky au primit condițiunile administrațiunii. Fabrica nu se va închide prin urmare. Petersburg, 24 Noembrie.—„Agenția Westink“ spune că împăratul a primit în audiență pe contele Witte cu ocaziunea înapoierei sale din străinătate. Procesul ziarului «Basarabia» Chișinău, 24 Noembrie. — Cunoscutul naționalist basarabean, avocatul Gavriliță, redactorul ziarului „Basarabia“ a fost dat judecăței de către autoritatea rusă, pentru articolul publicat cu un număr antecedent sub titlul: „Liga țăranilor și stăpînirea”. El a fost învinuit că voește să răscoale țărănimea înpotriva stăpînirei și ca atare condamnat la o lună închisoare și 100 ruble amendă• Serdictul în procesul Ciuenin Sevastopol, 24 Noembrie.— Consiliul de războifi a achitat pe unul din omorîtorii lui Ciuenin, iar ceilalți doi, au fost condamnați la muncă silnică pe viață. Imprăștiarea unei întruniri; 40 persoane arestate Lodz, 24 Noembrie. — Poliția a împrăștiat o întrunire de lucrători organizată intr'o fabrică, fără voia autorităților. S’au confiscat revolvere și proclamări. S’au făcut 40 de arestări. Cauza neprezentărei lui Witte la țar Petersburg, 24 Noembrie. — Contrar zvonurilor răspîndite în presa străină și rusă, Agenția Westnik afirmă că contele Witte nu s’a prezentat încă țarului numai pentru că a fost bolnav. Accidentul unui prinț Otto Contele Uite la țar Evenimentele din Rusia O nouă de fraudare de fDODOO ruble Berlin, 24 Noembrie. — „Lokalanzeiger“ anunță din Petersburg că ministrul de interne a descoperit o nouă defraudare “care se ridică la 100.000 de ruble. Suma aceasta era destinată pentru pensionarii politici din guvernămîntul Arhanghelsk. Banii trebuiau să fie expediați la destinație încă de săptămîna trecută dar... au dispărut fără de veste. Autorul fraudei nu se cunoaște încă. Fostul guvernator al Minsk ului, Guriov a fost însărcinat cu anchetarea acestei afaceri. In urma ordinului primului ministru Stolypin, Guriow a și plecat la Arhanghelsk. Fabrică închisă Lodz, 24 Noembrie. — Fabrica Posnnski a fost închisă fără termen. 7452 lucrători au fost concediați. Defraudare de 2 milioane ruble Petersburg, 24 Noembrie. — La administrația trenului Siberian s’a dat de urmele uei mari de fraudări care durează de 2 ani de zile. Suma defraudată s-ar urca la 2 milioane ruble. Ancheta în afacerea Gurko- Litwal Petersburg, 24 Noembrie.Comisiunea însărcinată a ancheta afacerea Gurko-Litwal a constatat că Litwal primise 1 milion de ruble avans. Gurko era în directă legă Telegrame din țară CONSTANȚA, 24 Noembrie.— Colonelul Saegiu, însărcinat cu facerea anchetei asupra nenorocirei de la manevrele militare dela capul Midia, unde 11 soldați și locotenentul Broșteanu, au pierit în valuri, terminînd cercetările aci, a plecat din localitate. La gară a fost condus de generalul Angelescu și alți ofițeri din garnizoană. Ancheta va fi continuată la Galați. Urmeză amănunte. — Acum cîtva timp dispăruse din Caracal comerciantul Lecachis Ștefan, care făcuse excrocherii, apropiindu-șî peste 16 mii lei. Cerîndu-și urmărirea lui aci, [d. Durm șeful poliției, constatînd că excrocul eșise cu cituva zile din țară prin punctul Constanța, îndreptîndu-se cu vapoarele S. M. R. spre Alexandria, a cerut telegrafic arestarea lui. Ștefan Lecachis a fost arestat la Constantinopol, în urma intervenției ministrului nostru Papiniu. S’a cerut acum extrădarea excrocului fugar. __ Poliția a arestat pe Al. Teodorescu, condamnat la un an închisoare, înaintîndu-i poliției Capitalei. Coresp Drepturile dobrogenilor — Interview cu fl. O. Pariano — D. O. Pariano, fost prefect de Constanța, unul dintre cei mai înflăcărați luptători pentru acordarea drepturilor politice la dobrogeni, se află de două zile în Capitală. Am profitat de această ocaziune spre a- afla părerile asupra faptului că mesagiul tronului a omis anunțarea mult doritei reforme pentru dobrogeni. D. Pariano, ne-a dat următoarele răspunsuri: — Mărturisesc că e un bine pentru noi, romînîî din Dobrogea, că guvernul n’a anunțat încă parlamentului proectul pentru acordarea drepturilor politice locuitorilor din acea provincie. S ar părea ciudat că spun lucrul acesta eu, care mă consider drept unul dintre ce mai călduroși solicitatori ai reformei politice pentru Dobrogea. „Am însă această credință, pentru că de s’ar fi adus acum legea înaintea parlamentului, ea ar fi fost nestudiată și periculoasă. „Căci înainte de a se depune legea în parlament, trebue să se știe cari dintre locuitorii Dobrogei se cuvine să fie încetățeniți și cari nu. Aceasta, pentru faptul că dela anexarea Dobrogei a fost o adevărată invazie de străini în această provincie, și cea mai mare parte dintre ei au reușit să se înscrie în listele electorale. „Pe aceștia nu-i putem recunoaște drept cetățeni și de aceea trebue să se facă o foarte minuțioasă selecțiune. „Operațiunea aceasta se va face de către o comisiune specială, numită de guvern și compusă din 5 persoane : trei dobrogeni cari cunosc Dumixixvjo. jiu Moembrie 1906 DIRECTOR CONST. MINLE ABONAMENTE cu premii Un an : Lei 20 6 luni « » » * « jj *1*13 luni • * • • « *iț. 6 BANI IMwrourile ziarului str. Sărindar 11 bine situația din această provinciei și doi magistrați inamovibili. Comisiunea aceasta va merge în fiecare comună din Dobrogea și va stabili, pe baza cercetărilor ce va face, lista viitorilor cetățeni. „Trebue să știi, a continuat d. Pariano, că procedarea aceasta am indicat-o eu încă de anul trecut cînd eram în comisiunea care a studiat chestia Dobrogei. Regret că nu s’a început de atunci să se lucreze, căci de s’ar fi numit atunci comisiunea ce se va numi peste cîteva zile, azi s’ar putea prezenta parlamentului reforma pentru Dobrogea studiată după cum se cuvine. „Operațiunea ce e necesară a se face și care se va face, va dura cel puțin cinci luni,—deci nu va fi cu putință ca reforma să se aducă în discuția parlamentului în actuala sesiune, iar pînă la viitoarea sesiune se pot întîmpla multe... și toată lumea știe că liberalii sînt contra acordărei drepturilor politice la dobrogeni*.* După aceste prețioasa declarațiunî, am întrebat pe d. Pariano , ce impresie a produs printre dobrogeni faptul că guvernul a amînat propunerea reformei ce se așteaptă? D-sa mi-a răspuns : — Ști că la Constanța s’a ținut o întrunire și s’a ales un nou comitet de acțiune pentru a lucra în vederea obținerea drepturilor politice. Ei bine, majoritatea membrilor acelui comitet, cari sînt în vederile romînilor din Dobrogea, este de părere să se înceapă o luptă energică pentru cucerirea drepturilor politice. „Eu mă voiu încerca să-l conving că nu mai e nevoe de agitație, dar toți romînii dobrogeni și-au făcut convingerea că trebue forțată nota, spre a se putea ajunge la rezultatul dorit.“* Am mulțumit călduros d-lui Pariano pentru prea importantele declarațiuni ce mi-a făcut în chestia drepturilor dobrogenilor, pentru cari luptă cu o pasiune ce-i face onoare. O. Demetrescu Citit! în p§§il‘9 nariie premii ale „DESMEȚEI“ Furtul de dosare de la tribunal — Dispariția și reapariția unui dosar Acum cîteva zile s’a semnalat la secția IV civilo-corecțională a tribunalului Ilfov, dispariția unui dosar, privitor la o afacere între un client și un avocat din Capitală. Parchetul fiind sesizat, a însărcinat pe judecătorul de instrucție Negrea, cu cercetarea cazului. Fiind interogați toți funcționarii dela grefa și arhiva secției a 4 a, nu s’a putut stabili autorul, care a făcut să dispară dosarul cu pricina. Era pe la ora 1 p. m. însă s’a dat paste dispărutul dosar, într’un loc, unde fusese căutat de mai multe persoane. Ancheta în această afacere continuă, intrucît nu este pentru prima oară cînd dispar dosare dela arhiva acestei secțiuni, apoi parchetul voește să stabilească cum, și de cine a fost făcut să reapară misteriosul dosar, deoarece s-a căutat și răscolit întreaga arhiva șigrefă cu ocazia dispariției lui. Agapa parlamentară Aseară a fost la hotel Boulevard a doua agapă parlamentară. Ca și la cea dintâia au participat 72 de deputați din majoritatea parlamentară. Iată numele participanților : Al. Bădărău, Virgil Arion, Barbu Păltineanu, Nestor Ginea, Toma Cămârășescu, dr. Toma Ionescu, M. Cantacuzino, Leon Ghica, N. Bibeacu, G. Răileanu, Grigora Cantacuzino, Ștefan Negruți, Sandu Rășcanu, Ioan Crupescu, C. Ciolac, N. Ghik, Manea Christea, Ernest Paximadi, G.Petrovici, Sc. Lahovary, A. Darvary, Pascal Toncescu, Pantelimon Voiculescu, N. Gherghel, Pavel Gorgos, Prilogeanu, Emil Lahovary, N. Rioseanuu, G. Popovici-Suceava, P. Parizianu, Anton Boțea, T. Silion,N. Lahovary, Radu Mandrea, dr. Rădulescu, Gr. Constantinescu, loan Dumitrescu- Vîlcea, N. Oroveanu, C. Topîrdea, Cristea C. Cristea, loan P Lupu, Lascar Antoniu, dr. Gheorghiu, Al. Râșcanu, G. Șerban, Gr. Buțureanu, Al. Prasa, C. ChirilS, G. Isacescu, Tacit Cumorășescu, G. Nestor, St. Gheorghiu, loan Oroveanu, Paul Negulescu, lancu Brătescu, M. Chintescu, V. Nădejde, Lascar Rosetti, Victor Onescu, N. Grigoriade, G. Străjescu, N. Ramnsi, dr. Cristodorescu, I. Niculescu, T. Crivăț, Aurel Enescu, Em. Buznea, Grigore Stoenescu, G. Ghibănescu și Badea Hangi Din ceî cari au participat la prima SÍ EHS -a» p _ «s _ și «M» beret! Hinne liii millioe tutsilor Vinzătorilorr si chiassarilor prima fassicsiîă din CASETĂ CU CAP DE MOR care ImpartA ^BATUN tntuișor eititorilor ut^trl agapă, s’au scuzat aseară d-nii C. Cantacuzino-Pașcanu, Pavel Brătășeanu, Radu Rădulescu, N. P. Guran, G. Robescu, M. Căprescu, Tiberiu Axente, O. Rădulescu-Vlașca, V. V. Cancicos, D. Stan, Ilariu Marian, N. Berha, dr. Ernest Juvara. * Ca noul aderenți au fost aseară d-ni: M. G. Cantacuzino, O. Popovici, Gr. Cantacuzino, Pascal Toncescu, N. Gherghel și N. Lahovary. D. M. Papamihalopol s’a scuzat. Agapa a durat două ore. Nu s’a rostit nici un discurs și nu s’a ridicat nici un toast.—G. Dem. Academia romînă — Nevroza traumatică și accidentele muncei — Academia romînă a ținut ședință publică era la orele 2 și, jumătate după amiaza. D. dr. G. Marinescu, profesor universitar, a făcut o interesantă comunicare cu privire la „nevroza traumatică și accidentele muncei“, spunind că încă din anul 1837, s’a observat că accidentele de drum de fier dau naștere la bolile nervoase. De abia în 1887, s’a constatat manifestarea fenomenelor de paralizie agitantă în urma zguduirilor pricinuite de catastrofe și alte accidente. Relevă cazuri studiate de d-sa personal și citează catastrofele de la Palota și Silistraru cum și pe cele de la Buștenarî. Charcot, cel dintin, a susținut că această nevroză e datorită nu atît leziunilor pricinuite de feluritele accidente, cît mai mult excitațiunilor și sugestiunea care apasă asupra bolnavilor. D. dr. Marinescu spune că cel mai bun tratament e izolarea bolnavului căci ar fi barbar să-l mai lași a-și continua munca în momentul cînd e victima unui accident. Susține a se proecta o lege prin care atît muncitorii cit și patronii să fie asigurați reciproc în caz de accidente survenite din buncă. Citează exemple din legislațiile germană și franceză și indică mijloacele prin care s’ar putea ajunge mai isbînditor, la rezultatul urmărit. Comunicarea se ridice la orele 3 jum. d. a. * L. I. Cadavrele din com. Zorleni — Crimă sau nenorocire ? — Prefectura de Ilfov, a încunoștiințat parchetul respectiv, că în pădurea regală, la punctul numit Lupan, pendinte de comuna Zorleni (Ilfov), au fost găsite în ziua de 16 Noembrie a. c. cadavrele a doi tineri: unul de 19—20 ani celalt de 22—25 ani. După port și înfățișare cadavrele par a fi ale unor săteni. Nu s’a putut stabili identitatea celor două cadavre, nici proveniența lor în acea parte de loc. De asemenea nu se știe, dacă la mijloc e vre o nenorocire sau crimă.—d. Ședința Camerei de comerț .Camera de comerț din Capitală a ținut ședință publică ori, la orele 5 d. a. S’au discutat următoarele chestiuni: tarifele vamale, taxa pe drojdia de vin, vînzarea luminărilor false, vicuria de la C. F. R., chestiunea măsurilor, circulația căruțelor și palatul Camerei de comerț. S’au fixat condițiunile de concurs pentru executarea planului acestui palat. Ședința s’a ridicat la orele 6 și junătate d. a. ȘTIRILE NOPȚEI Furtul din fundătura Baicalu, — Individul Andrei Gheorghe din fundătura Baicului, a furat alaltă seară din săltarul unei mese, d-lui Gh. Petre, din aceeași curte, suma de 245 lei. Furtul a fost făptuit în lipsa de acasă a păgubașului. Pungașul a fost arestat în aceiași seară de către circumscripția 12-a polițienească. Arestarea umui presupus traficant fie minore.—D. Trestianu, comisarulșef al circumscripției gărei Filaret, a arestat alaltă seară — pe peronul gărei— pe turcul Mehmed Asan, din Tîrnovo (Bulgaria), care este bănuit că face trafic cu fete minore din Romînia. Se fac cercetări, deoarece se crede, că este o întreagă asociație de asemenea indivizi, cari profesează acest murdar trafic. Vagabond arestat. — Era circumscripția a 4-a a arestat pe băiatul Stan Nicolae din comuna Mărunțiși Dîmbovița, care a fost adus în Capitală de către tatăl său vitreg Ioan Croitoru, care l-a abandonat pe străzile Capitalei. Diferite furturi. — Individa Paulina Constantinescu, servitoare în bulevardul Neatîrnărei 70, făptuind un furt —în sumă de 12 lei—în prejudiciul unei alte servitoare din aceeași curte, a fost arestată de către circ. 31. Circ. 34 a arestat pe individul Păun Gheorghe din strada Călăreți 10, bănuit a fi autorul furtului de la comardantul Năstase Popescu, din strada Radu-Vodă 37, fapt despre care am vorbit la timp". Alarma de astă noapte D. Moruzzi, prefectul poliției Capitalei, a făcut astă noapte o experiențăcare a avut un succes necontestat. La orele 20 d-sa s’a postat în fața Palatului Nifon, strada Doamnei colț cu calea Victoriei și la orele 2.25 a început a da semnale de alarma, spre a vedea în cît timp vin sergenții deruș, paznicii da noapte ai Capitalei. In 3—4 minute, cu ceasul în mînă, d. prefect a constatat spre a d-sale, satisfacție, că au răspuns și i s'au prezentat 12 sergenți de noapte. La intervale mici, au început a sosi rînd pe rînd sergenți pină la numărul de 20. D. Prefect a felicitat pe sergenți r și i-a recompensat pe fiecare cu cite leu ; v — d—