Dimineaţa, decembrie 1906 (Anul 3, nr. 1015-1041)

1906-12-08 / nr. 1021

anul nr. No. 1021.5 Bani In­to»« farza PUBLICITATEA: concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( Co. BANI TELEFON­ BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgevic), 18 Telefon 3/4 DIRECTOR CONST. MIN­E 6 lurir 3 Bani BANI Pentru Capitală No. 14/10 Provincie și­­ Străinătate No. 13/40 . Apare zilnic la ora 4 dimineața în ultimele știri ale nopței . ISiurorrile ziarului str. Sărind­a­r 11 Vineri 8 Decembrie 1900 ASTAZI. 7 (20) Decembrie 1906 Calendar Ortodo: „ Catolic Răsăritul Ninsoarea a continuat pe ziua de ezi, nu­mai in unele localități, afară de Dobrogea, unde a plouat. Zăpada a acope­it pămîntul în cea mai mare parte a localităților .’a obținut din topirea zăpezei peste 10 mi­limetri de apă, iar în partea de jos a Moldovei și în unele localități din estul Mun­teniei peste 20 mm. Crivățul continuă a bate în sudul Moldovei formînd viscol. Timpul este în general tot mainos, iar temperatura în cele mai multe localități con­stantă. In unele părți îngheț continuu și slab. Cea mai ridicată temperatură din cursul zilei plus 6 grade la Constanța și cea mai coborîtă de peste noapte—6 grade la Pitești.—Marți încă ninge mai pretutindeni, iar pe litoral unde temperatura este mai ridicată plouă.­­Barometrul a mai crescut puțin. Quontannio Sala Edison: Cinematograf vorbitor în toate serile.—Circul Si do­­doculabUlC­ii; Reprezentații de Lupte de Jiu-Jitsu. MKIMI S3XRITO Expoziții.—La Ateneu expoziția picto­rului Steriade. Autorități. — Toate autoritățile sunt — In Pasagiul Român expoziția cami­­deschise. — In sala de depeșî a ziarului „Acte-Incheiare. — Instanțele judecătorești văzul* expoziția de pictură a d-nei mai­­deschise. * coviceanu-Fulmen.­­ Par. Ambrosiu și Sf. f­ilotea, Amon soarelui 7 și 48 m. Apusul soarelui 4,36. caturistului Iser. ____________________________________________ Propaganda bulgarilor macedoneni din Constanța Naum Anastasos Bulgar revoluționar, care împreună cu Pandele Lișca colecta sume de bani din Constanța. Fandele Șișca Fost șef de bandă în Macedonia arestat la Constanța pentru că a amenințat cu moartea pe laptagiul Gh. Tașcu pentru bani. SOLDA OFIȚERILOR Un d. căpitan arată cu cifre că solda de azi a ofițerilor este absolut insufici­enta, și demonstrează imperioasa necesi­tate de a se reveni asupra reducerilor făcute. Reducerile din 1900 In nenumărate rînduri, s’a scris atîtea articole prin diferite jurnale, arătînduse situațiunea materială actuală a ofițerilor și în special a celor inferiori. In anul 1900, cînd situațiunea finan­ciară a țarei era critică, s’a micșorat soldele ofițerilor inferiori, în modul ur­mător : La căpitani dola 377 la 320, la loco­tenenți dela 304 la 264 și la sub-loco­­tenecțî dela 277 la 240. Incontestabil că atunci cînd țara a trecut prin marea criză financiară, ofi­țerul mai mult ca ori­care alt funcți­onar al statului, avea îndatorirea de a face cel dinții sacrificiu și a renunța la o parte din mica sa soldă, pentru a contribui la ușurarea greutăților statu­lui. Atunci cînd d. ministru de răsboi ș­ a luat această hotărire, a promis că ea nu va fi decis pentru scurt timp și pe dată ce finanțele țării vor permite, se va reveni asupra acestei hotărîri. După cinci ani au trecut de atunci cinci ani de zile și în fiecare an finanțele țarei au mers prosperind, lucru care a hotărît guver­nul din anul 1905 să revie asupra sol­delor ofițerilor superiori și chiar și a altor funcționari civili, amînîndu-se însă orice îmbunătățire pentru ofițerii infe­­riori, cu toate că era foarte necesară. Față cu pozițiunea pe care o ocupă în societate, ofițerii inferiori au și ei ne­­voi de un traiu, mai mult sau mai pu­țin convenabil, pentru a avea moralul la înălț­mea cerută unui om chemat în fiecare moment a se jertfi. Trebuește clar ca starea lui materială să fie îmbunătățită nu pentru a face a­­vere din soldă, dar pentru a putea trăi. Cu toții vedem cît s’a scumpit viața zilnică, chiriile, plus o sumă de alte angarale, cari cad pe capiii ofițerilor. Actuala soldă este departe de a putea corespunde, cît de modest, cerințelor. Un tablou sugestiv Pentru a putea avea o idee de solda ce ofițerul ia, în mină, după ce­­­ se fac reținerile absolut impuse prin legi și regulamente, vom­ da următorul ta­blou : 241 lei este solda ce trebue să ia în mînă sublocotenentul și din care se reține: ■ 5 lei Casa de credit și ajutor a ofi­țerilor,—bani ce nu se înapoiază, de cît atunci cînd ofițerul ero din armată, sau dacă moare se înapoiază banii familiei. 30 lei haine, o sumă care nu se ispră­vește nici odată, de­oare­ce uniforma cere mereu să fie premenită. 30 lei pentru cal. —• Ofițerii inferiori au dreptul să ia din Casa corpului pînă la 1200 lei, pentru a 'și cumpăra cal, re­­ținîndu-se în timp de trei ani. Ori in acest timp se poate întîmpla să ’i moară calul și atunci ofițerului mi ’i se dă nici o despăgubire dacă nu e din causa și timpul serviciului, se poate ca după trei­­ ani calul să nu mai corespundă cerin­țelor cavaleriei, etc. Putem deci considera și această sumă ca o reținere perpetuă pînă la eșirea din armată. 20 lei harnașamentul.­­ Ori­ce ofițer de cavalerie are actualmente nevoe și sunt regulamentate două harnașamente complecte, care trebue întreținute și pentru care această sumă este strict necesară. Ofițerilor superiori li s’au prevăzut în buget o sumă pentru harnașament, în­calecă el pare, mai mult de­cât un ofițer inferior de cavalerie ? 3 lei binoclu, pînă ce v’a achita suma de 180 lei, costul celui regulamentar, impus ofițerilor, din ordin superior. 2.40 clubul. 1.50 potcovarul. 2 lei casinoul regimentului. 20 lei haina blănită, pînă la achitarea sumei de 290 lei. 3 lei prestații, șosele și contribuții. 1 lei­, revista „Romînia Militară“ și „Monitorul Oastel“. 4.50 ordonanța. Total 123.40, rețineri obligatorii, cari scăzuți din 241 lei rămîne suma de 117.60 din care trebue ofițerul să tră­iască. Din ei trebue să plătească . 40 lei camera cea mai modestă. 80 lei masa, dacă se poate mînca la popota regimentului, căci de altminteri nicăiri in Bucure­ști și nici în provincie nu se poate mînca în condițiuni modeste pe la birturi, 12 lei spălătoreasă, 20 lei h­ume și luminatul. 5 lei tunsul și bîȘhbieritul. Toate aceste fac 157 lei, cari adu­nați cu 123.60, in ținerile regulamentare, a unul ofițer ce nu are nici o altă da­torie la Casa de credit sau particulari, resultă suma de 280.60. Sporirea soldei se impune Acum închipuiți-vă că ofițerul fu­mează, are noroc de un tramway,de o trăsură pentru visitele regulame­n­tare de o mică consumațiune la o berărie sau cofeterie, un teatru cel puțin odată pe lună, un banchet impus la care e ne­voit să ia parte fiind dat în regiment. Se poate întîmpla să fie bolnav, în care cas trebue să plătească medica­mentele și 2 lei trăsura medicului mi­litar, pentru fie­care visită, după cum prevede regulamentul. Putem să ne dăm seamă dacă e sau nu nevoe să se mărească soldele sau să se revie la cele vechi, cu cari să poată face față, mai mult sau mai puțin, tre­buințelor de primă necesitate. Prin urmare, în folosul țării, a insti­tuției și a prestigiului armatei, se im­pune imperios studierea chestiunei sol­delor ofițerilor. Cei chemați a judeca, ar trebui să vadă că continuarea unei asemeni stări poate să aibă consecințe dăunătoare pentru instituțiunea armatei și deci și pentru țară. Un căpitan. Atentat contra unui advocat Craiova, 6 Decembrie.—Petru Mi­­rescu, proprietar, a tras azi mai multe focuri de revolver asupra ad­vocatului Mihail Policrat, din strada frentun. Nu se cunoaște încă cauza acestui fapt. S’a deschis o anchetă. Scînteie Ultima őret telegrafică LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA eece Prin FIR SPECIAL dela corespondenții noștri din: Declarațiile unui fost diplomat sîrb — Chestiunea punerea unui duce englez pe tronul Serbiei — Londra, 6 Decembrie. — Mratovic, fostul ambasador al Serbiei la Londra s’a exprimat astfel față de un colabo­rator al ziarului „Tribune“. Ori­cut ar părea de ciudat faptul în sine, este totuși adevărat că la Belgrad se discuta odată în mod foarte serios chestiunea de a pune pe ducele de Conaught pe tronul Serbiei. Anul trecut am fost vizitat de către două deputațiuni sîrbești cari odată cu expresiunea simpatiei lor mi-au transmis și această idee. Eu am explicat că nu văd posibilitatea de a se putea aduce vreodată pe tronul Serbiei un duce en­glez și le-am remarcat că m’ași face ri­­dicul dacă a’și expune această chestiune la Curtea engleză. Atitudinea Curței engleze în aseme­­menea chestiuni am ilustrat’o cu faptul că în timpul său ducele de Edimburg a refuzat tronul Greciei, cu toate că acest tron nu era atât de mințit ca acela al nostru și apoi guvernarea este mai a­­sigurată și mai liniștită pe tronul Gre­ciei. Am comunicat vizitatorilor mei că regele Eduard nu va consimți nici odată ca un duce englez să fie rege al Ser­biei și am refuzat intervenția mea în această chestiune. Continuînd, d. Miratovici a spus zia­ristului că nepopularitatea regelui Petre ia dimensiuni din ce în ce mai mari și că pasivitatea politică de care se con­duce regele e condamnată de toată lumea. Insinuarea că regele Petre ar fi luat parte la asasinarea regelui Alexandru nu este adevărată, din nefericire însă e foarte adevărat că regele se sprijină pe ucigașii predecesorului său și le ur­mează sfaturile și propunerile. Se poate spune cu drept cuvînt că Serbia este guvernată de un minister secret, ai cărui membrii îl formează ucigașii. Cu toată etatea lui regele Petru e un moșneag bătrîn și neputincios. Conform părerea bărbaților politici ai Serbiei regele ar fi trebuit să viziteze Viena, Parisul și Roma, el nu s’a de­cis însă pînă acum. Prințul Ferdinand și regele George se sprijinesc pe buna relație a țărilor lor cu puterile europene. Regele Petru nu face nimic, el șade acasă. Noi sîrbii cari trăim în Londra, știm că peninsula Balcanică se află în fața unei mari crize politice. Datoria ori­cărui stric patriot este să consolideze pe cît îi va fi cu putință, puterile țărei sale. Lupta guvernului sîrb pentru contractarea împrumutului — Guvernul susține greva tipogra­filor pentru a împiedica apariția ziarelor — Belgrad, 6 Decembrie. — Se pare că primul ministru Pasici a început să se folosească de măsurile de care se folosea în timpul sau cabinetul Fejerváry din Ungaria. Guvernul sprijinește greva tipo­grafilor împiedicînd împăcarea lor cu patronii, pentru a împedica astfel apariția ziarelor. Poliția urmărește și risipește pe greviștii cari vor să trateze cu patronii lor, ca prin con­tinuarea grevei să poată înăbuși lupta ce ar duce­ o presa în contra guver­nului. Guvernul speră ca în chipul acesta să poată ajunge mai ușor la contractarea împrumutului. Intr'adevăr băncile au acordat gu­vernului un termen fix pînă la 31 Decembrie pentru urmarea traazti­­velor. Dacă pînă atunci aceste tratative nu vor fi încheiate, băncile refuză împrumutul. In acest scop guvernul a și pre­lungit ședințele Skupcniei. Ele se țin atît dimineața cît și după a­­mează. Astăzi deși ziua Sf. Nicolae, Skopoina a ținut ședință. Deputații opoziției au atacat cu energie gu­vernul. Se pare că guvernul s-a aliat cu socialiștii. Destituirea unui căpitan Lille, 6 Decembrie.­Consiliul de răz­boia a condamnat la destituire pe căpi­tanul de infanterie Augniez care la 20 Noembrie, cu ocaziunea inventariului unei biserici, a refuzat să ordone spargerea porților bisericei. O nouă invențiune Paris, 6 Decembrie.—La Sorbona s’au făcut azi experiențe cu noua invențiune a profesorului universitar Morage. E vorba de o perfecționare a a­­paratului inventat de Virág și Pol­iak, care adaptat la receptorul te­lefonului înregistrează cu semne te­legrafice convorbirile transmise, fără a mai necesita un auditor. Dacă invenția va putea într’ade­­văr corespunde menirei sale, ea va fi de mare interes practic. Berlin, 6 Decembrie.—La repeti­țiile Operei regale de aci, unul din cei mai buni artiști, Krüger, a că­pătat pe neașteptate palpitație de i­­nimă și a murit. Greva mateloților din Italia Milano, 6 Decembrie.—Toți func­ționarii societăților de navigație din Livorno, Genua și Porto­ Serzio s’au pus în grevă. Comunicațiile poștale sunt făcute de către vapoarele de războiui. Cazuri de ciumă In Argentina Buenos-Aires, 6 Decembrie.— Cons­­tatindu-se cîteva cazuri de ciumă bu­­bonică, ministrul de interne a luat ca președintele consiliului de higienă, toa­te măsurile preventive necesare. Sultanul și corpul diplomatic din Maroca Berlin, 6 Decembrie.—O telegramă sosită din Tanger anunță că corpul diplomatic a primit ori din partea sultanului răspunsul la plîngerea co­lectivă ce i- au adresat-o cu privire la banditismele lui Raisuli. Sultanul a răspuns corpului diplo­matic recunoscind dreptatea plîngerei sale și a promis că va trimite­ trupe pentru pedepsirea bandiților, expri­­mîndu­și în același timp speranța că liniștea va fi în curînd restabilită la Tanger. Atentat contra mareșalului U­­ ruBoW i brii, ședința comitatului a imorta­lizat într’un protocol meritele con­­­telui Tisza, în chestia repatriere­­i rămășițelor lui Rakocczi. Se știe că repatrierea rămășițe­lor familiei Racokzi, se datorește inițiativei contelui Tisza pe cînd a­­­­cesta se afla la guvern — inițiati­­­­vă de care guvernul actual s’a fo­­­losit în scopuri politice. Protocolul comitatului ține să stabilească acum că meritele repa­triere­ rămășițelor familiei Racozzi, nu se datorește guvernului actual , ci contelui Tisza,­­ Noul ambasador italian din Berlin , Roma, 6 Decembrie.— „Oficialul“ , publică decretul prin care generalul conte Lanza di Busea ambasador al l Italiei la Berlin, este pus în pozi­­­­țiune de retragere, în urma propriei­­ sale cereri.­­ Ambasador la Berlin a fost nu­­­mit d. Albert Pansa. Petersburg, 6 Decembrie. — Din Smolensk sosește știrea că un necu­noscut a tras eri un foc de revolver, asupra mareșalului Lrusow, pe cînd acesta se îndrepta spre club. Ducele lovit a căzut jos; rana pri­mită nu prezintă însă nici un pe­ricol. Atentatorul a fugit, fără a i se putea da de urmă. Presa italiană și discursul lui Tittoni Roma, 6 Decembrie.—Toate zia­rele se ocupă în termeni foarte a­­micali cu discursul de ori al lui Tittoni. Numai ziarul „Vita“ observă că discursul nu aduce nimica nou și este o simplă repetare a cuvîntă­­rei baronului Aehrenthal, care se referă numai la bunele relații între Austro-Ungaria și Italia. Noul dis­curs al lui Tittoni mai arată însă și că politica italiană nu are nici un caracter. Soarta marinarilor de pe „Potemkin“ Sebastopol, 6 Decembrie.— „Agen­ția Westnik" spune că din 15 ma­rinari cari au luat parte la revolta echipagiubii „Potemkin“ și cari s’au supus de bună­ voe judecățea tribuna­lelor la reîntoarcerea lor din Ro­mînia, unul a fost condamnat la 4 ani muncă silnică, ceilalți la înro­larea în detașamente de disciplină pe timp de o jumătate de an pînă la 2 ani. Evacuarea din Paris Paris, 6 Decembrie.— 34 episco­pate și 72 seminare au fost eva­cuate pe ziua de 18 Decembrie cu­rent. La Nantes episcopatul și semina­­riile au fost evacuate azi dimineață în mijlocul protestărilor a 2000 ma­nifestanți, dintre care 500 au provocat o ciocnire cu poliția. Mai mulți a­­genți au fost răniți. S-au făcut 10 arestări. Atentat asupra unui șef de poliție Jodz, 6 Decembrie. — „Agenția Westnik află că o bombă a fost svîr­­lită azi la amiază sub trăsura șefu­lui poliției din acest oraș. S’au tras asupra lui și focuri de revolver. Șe­ful poliției a fost ușor rănit la pi­cior. Atentatorii au scăpat. Un discurs al contelui Tisza, în Oradia Mare Oradia Mare, 6 Decembrie.­Con­tele Ștefan Tisza, fostul prim mi­nistru al Ungariei a ținut astăzi în ședința comitatului un discurs în care se ridică în contra guvernului și în special în contra partidului independent. Discursul contelui Tisza este viu comentat de ziare. Este interesant de menționat că In urma propunerea unuia din mem­­ orarea șahului 8 Teheran, 6 Decembrie. — Starea șa­hului este neschimbată in ultimile 24­­ de ore. * Atacul unei bande albaneze 1 Constantinopole, 6 Decembre. — ‘ o bandă albaneză de 80 oameni a a­­­­tacat localitatea Krivtcha în distric­tul Dibra. Trupele au perdut 12 oa­­­­meni.­­ Legea pentru exercițiul cultului ” Paris, 7 Decembrie.—Comisiunea cul­­­­tului a adoptat cu 1­6 voturi contra 4 proeptul guvernului cu privire la exer­­­cițiul cultului catolic. Raportul d-lui Paul Meunier va fi depus mîîne la Cameră și va fi disputat probabil Vineri. Arestarea a 100 de socialiști Petersburg. 6 Decembrie.—Poliția a descoperit o organizare milităreas­­­­că a partidului socialist. Sau făcut 100 arestări,­­ China deschizind comerțului in­­ ternațional, i porturi Londra, 6 Decembrie. — Ziarul­­ „Times“ află din Peking că In mod oficial se anunță cum că în urma acordului intervenit cu Rusia, China deschide de bună voie pentru co­merțul internațional patru porturi și anume :* Tsangtsun, Kirini, Char­­­bin și stațiunea de la fruntaria Manciuriei. — Prin cercările liberale se discuta cu oare­care aprindere faptul că d. Ste­­rea a fost numit membru in comitetul executiv liberal din București. Părerile intre liberali sânt divizate. — Aseară a avut loc prima serată din iarna aceasta a societății române de muzică și sport. Cititorii vor găsi mîine o complectă dare de seamă. — Astă seară, Joi, are loc la Teatrul Național o reprezentație extraordinară, cu concursul d-lui Licifi. Se va juca ,,Banii“ piesă în care Liciu excelează. — D Bujor, profesor universitar, și-a depus azi raportul, cu privire la cere­rea făcută de un număr de studenți, de a se constitui o societate, sub de­numirea de Uniunea.—Dan. FOCȘANI, 6 Decembrie.—Cu ocazia zilei de 6 Decembrie, liberali din Putna au­ oferit un bat­ch­t, șefului lor Nicolae Săveanu, in sala Ciurea. Au participat toti fruntașii liberali din oraș și județ, în număr de peste 120. S’a servit un menit cupios, s’au rostit cuvântări și s’au ridicat toasturi. Muzica militară și orchestra națio­nală au distrat comenseul­ în tot timpul banchetului. GALAȚI, 6 Decembrie. — Mercur­­ie va judeca la tribunal procesul din­tre angrosistul Kehaian și bancherul Heil­pern. — Cu ocazia patronului regim. Șiret col. comandant al regimentului a vorbit trupei ținînd un discurs ocazional. — Tiberiu Rosescu cunoscut pungaș și autorul a numeroase falguri și sem­­nături a fost condamnat de tribunal la un an și lam. închisoare. — La episcopie s’a oficiat un Te-Deum cu ocazia patronului principelui Nicolae. Just. PLOEȘTI, 6 Decembrie. — Parche­tul a numit o comisiune de medici, com­pusă din d-ui­ Mi­novici, Z. Popescu și Nicolau spre a examina mîine organele luate din corpul defunctei Ecaterina Ivanovici din Vălenii de Munte, victima sondajelor făcute de moașa Ana Cons­­tantinescu cu scopul de a prevoca avor­tul. Această dispoziție a parchetului s’a luat în urma protestărilor acuzatei zi­­cînd, că n’are încredere în prima au­topsie. In cazul constatărei înțepăturilor de comisiune, moașa va fi arestată.—Stavăr. CRAIOVA, 6 Decembrie.—AM a avut loc depunerea jurămîntului recruților regimentului 1 dolj. Cu această ocazie dt. col. Viișoreanu a vorbit trupei iar preotul Lungulescu, a vorbit recruți­lor despre sfințenia jurămîntului. — Inm­ormîntarea preotului Ion Gri­­goriță, de la biserica Sf. Gheorghe Nou a avut loc la cimitirul Sineasca. — Depozitul de reproducție al her­gheliei statului a cumpărat de la d. N. N. Popp, mare proprietar, 3 frumoși armăsari de rasă: Proof, Hamm și Darling pentru suma de 9000 lei. Autoritățile au reușit să prindă o parte din periculoasa bandă de spăr­gători, care operează de ani în județele: Dolj, Romanați și Vâlcea. Aceștia sunt: Ion Radu Burada, Matei Tuchi, Iancu Dumitrescu și Gh. Radu. Capul bandei Marin Florea nu este prins. Ultima spargere a bandei s’a făcut la domeniul Coroanei de la Dobrotești.—Sc. Moartea unui artist ­ Din Camera ungară — Modificarea organizației tribu­nalelor — 3 Budapesta, 6 Decembrie. — Camera deputaților.—Discutîndu-se proectul pri­­­vitor la­ modificarea organizațiunei tri­­­­bunalelor, deputatul Maniu cere să se aducă un­­proect de lege prin care să se garantaze independența judecători­lor și să se facă un regulament de ser­viciu pentru funcționarii tribunalelor.­­ Ministrul justiției răspunde că această­­ chestiune va fi tranșată în mod defi­­­­nitiv de guvern așa încît moțiunea d-lui 1 Maniu este superfluă. Deputatul Vaida interpelează guver­nul cu privire la numărul neîndestulă­­­­tor de tribunale cantonate adăugind că țăranii romini sunt tratați ca cetățeni de a doua clasă.­­ Ministrul protestează contra unor­­ astfel de aserțiuni spunând că nu se poate susține că cineva în Ungaria este supus unui tratament excepțional prin faptul că este roman. Dacă o plîngere­­ cu privire la un caz concret se va a­­­răta, o anchetă va fi ordonată. Telegrame din țară . Mișcarea profesorilor universitari.­Sosirea d-lui Bădărăui. — Arme N­ pentru Rusia.­ Serviciu religios.­- Numirea d-lui Sterea.— Serată.—­­ „Banii“.—Nouă societate studen­țească, IAȘI, 6 Decembrie. — Printre profe­sorii universitari și studenți, domnește s­ă vie ferbere, din cauza hotărîrei luate de Senatul universitar din Capitală, de a supune la concurs pe d. Longhinescu,­­ profesor și decanul facultăței de drept­­ din localitate, care a cerut transferarea la București.­­ E vorba de a se convoca o mare în­trunire publică, în care să se desbată a­­ceastă chestiune, considerată de toată lu­mea la noi, ca o jignire a demnităței Iașului. — D. Al. A. Bădărău­, fostul minie­­­tru de justiție, a sosit azi în localitate, fiind primit la gară du numeroși prieteni. — D. locot. Artimovici, din trupa grănicerilor, a confiscat la Bivolari un număr de revolvere și cartușe, destinate pentru revoluțiunea din Rusia. Armele confiscate au­ fost înaintate vamei din­ Iași. — Azi, ziua onomastică a țarului, un­­ serviciu religios s-a oficiat la Mitropo­lie, la care au participat autoritățile. * ioeendhii dia șoseaua Basarab Ein dimineață pe la orele 4 și jumă­tate un violent incendiu s’a declarat la fabrica de mobile de fier a d­lui Horn­stein, din șoseaua Basarab 31. Focul a luat naștere în următoarele împrejurări: niște lucrători ai fabricei au lăsat tucins un cuptor ce servește la arderea paturilor de fier. In apropierea acestui cuptor, se aflau mai multe tiuichele cu vopsea prepa­rată cu terbentin ce servește la vop­sirea mobilelor. Cum cuptorul era încă cald, vopsele s’au aprins au făcut ex­plozie și au comunicat focul la întregul atelier. Dîndu-ne alarma au sosit la fața lo­cului pompierii de la posturile „Cometa“ și „Bulevard“ împreună cu cele două mașini cu aburi. De asemenea au mai venit ajutoare și mașini cu abur de la Regie și fabrica de bere Luther. Panica a fost mare, de­oarece prin apropiere se află multe stabilimente in­dustriale, cari au un depozit materii combustibile și inflamabile. După o muncă de trei ora și jumă­tate, focul a fost complect localizat. Circumscripția 22-a anchetează ca­zul, spre a stabili responsabilitățile. Pagubele sunt destul de mari și nu s’au putut încă evalua. — d. Serbarea de la regim. 21 , la orele 10 a. m. la cazarma reg. 4 llcov No. 21, a avut loc solemnitatea k depunerea jurămîntului recruților conti­n­gent­ului 1907. Toți recruții îmbrăcați în mare ținută / împreună cu toți ofițer­i superiori și*, inferior­ al regimentului* erau de față. ‘ Numărul recruților era de 400.­­ Sala era spendin împodobita cu mii de steaguri și ghirlande de flori. Serviciul divin a fost oficiat la orele­­ 10 și jum. de părintele Archimandrite­i S­­rapion, confesorul garnizoanei. Muzica regimentului sub­ comanda șe­fului de muzică Buiuc, a intonat „ru­­­găciunea“. Răspunsul la serviciul Divin a fost dat de corul soldaților bacalaureați. După aceasta d. colonel Solacolu co­­­­mandantul regimentului ținu o caiuț­ă­ziastă și patriotică cuvîntare, arâtînd­­ importanța jurămîntului prin care sa i infiltrează tuturor recruților menirel­i pentru cari sunt chemați. Serbarea s’a terminat cu reprezenta­­­­rea teatrală „Santinela“, dramă în două­­ acte do maiorul Conta.­­ Piesa s’a dat din inițiativa d-lui ma­ior Dumitrescu. Serbarea s’a terminat la orele 12 și­­ jumătate. Incendii cerești Mira celi.—Stelele variabile.—Hipo­­tezele savanților. Cerul cu minunățiile lui este prea vechitt și prin urmare prea banal, pen­­­­tru aceia cari nu-i cunosc mai de a­­proape și mai ales pentru cer, cari toată­­ viața lor nu caută decît senzațiuni put­e­rnri noul. Cu toate acestea se petrec și în cop ' multe lucruri noul, nu toate stelele, cele cîntate de vechii poeți sînt azi la fel. ’ Zilele acestea mai cu seamă se pett­e­trece ceva extrem de interesant și care­­ poate atrage atențiunea și celor cari nu­­ privesc cerul decît dacă sunt agricultori sau actori de provincie... ba și atunci­­ observînd numai norii. Mira Ceti Printre cele trei mii de stele ce se­­ văd pe cerul emisferului nostru, este una numită Om­icron sau Mira Ceti (Sfi­­­­nunea Balenei) din constelațiunea Ba­­­­lenei. Acum o jumătate de an, această stea­­, nu mai exista pe cer, adică nu se mai­­ vedea cu ochii liberi. încetul cu încetul, Mira Cetl a înce­­­­put să strălucească ca o stea mică, u­­i­milă, apoi din ce în ce, a ajuns cît o­ stea din Cloșca cu pui (Pleiadele), apoi­­, din ce în ce mai mare, astfel că u­ț­­ prezent strălucește ca o stea din Ghenf­­ mare.­­ Cu ajutorul unei hărți cerești, ace ®­"? Stă stea poate fi găsită de orișicine l pe la orele nouă seara spre sud. Mira Ceti este observată incă din se­­­colul al XVII-lea cu interes; și fiecare­ an ea trece prin aceleași faze ; după ce strălucește ca o frumoasă stea, lumina, el descrește, pînă ce se pierde ca totul , și numai înarmat cu o lunetă mai poți­­ descoperi frumoasa stea de odinioară.­( In anul acesta, Mira Ceti este ma­­i strălucitoare ca Dic­odati ; o singură­­ dată, in 1779, strălucirea ei a întrecut­­ pe cea de azi.­­ Dacă te gândești că orice stea este­­ ab­soare ca soarele nostru, mai mare] sau mai mic, la depărtări de milioane­­ de kilometri, nu poți decît să răm­î în­ , mărmurit față de transformările soarelui . Mira Ceti­­s. * Stelele variabile ! Astronomi! și astăzi încă sînt foarte­­ încurcați, cînd este vorba să explice­­ cauza acestor miraculoase transformări. I­ar apoi nu singură Mira Cetl dispare j și apare din nou pe cer, sunt sute și­­ sute de stele, cari cînd sînt vizibile,­­ cînd sînt invizibile, sau cîteodată stră­­­­lucesc ca stele de prima mărime, iar i cste odată abia se mai văd. Aceste stele­­ au primit cu drept cuvint denumirea J îIa otnvriirilo­r de variabile. ‘ Hipotezele savanților Unii astronomi, între cari și FLmma­­­­rion, susțin că acel sori, ca și soarele nostru, la anumite epoce, se acopăr ca­pete, micșorîndu-și astfel lumina. Soa­­­rele nostru, e­­ drept, că se acopere și el cu un maximum de pete din 11 în 11 ani, dar noi nu putem să constatăm slăbirea luminei lui. Singura consecință ce se observă de pe urma maximului de­ pete solare, este o ușoară ridicare a temperaturei planetei noastre, iernile fiind mai puțin riguroase. Alți astronomi cred că Mira Cell de exemplu, nu este un adevăr­a­t soare, ci grupuri de meteoriți, cari se învîrtesc­ unii în jurul altora ; cînd se ajung­ unii pe alții, meteoriții se aprind și dau­ o lumină mai mare; depărtîndu-se, cioc­nirile între meteoriții unui singur grup, dau o mai slabă lumină. *­­I Oricare ar fi explcațiunea acestor­­ fenomene, pentru cei cari nu sînt as­­­­tronomi, faptul acesta este foarte înte­ *­resant.­­" Peste cîteva zile, Mira Cell va începe­­ să se micșoreze, pînă ce peste o lună­­ sau două va dispare cu totul. f v * Citiți în pagina 6-a Amorurile Regelui Belgiei după documente apărute în ziarul „Le Peuple“ din Bruxelles Prețuri reduse pentru cititorii noștri la „Iis­uS . . Drama religioasă de d. RADU D. ROSETTI AMA í*tJ NT K IN C­ÂR­P­UJU J&.I­ARUL BL .-te . 99 ii: ’•iz

Next