Dimineaţa, noiembrie 1907 (Anul 4, nr. 1337-1366)
1907-11-26 / nr. 1362
Anul IV.—No. 13625 PUBLICITATEA: COMNCEDITA EXCLUSIV Agenției de Publiciate CAROL SCHULDER & Co. *<Kurtstr, str. Kannrievici NI.-Trascn 3/4 Birourile ziarului: -----Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR CONST. MILLE AB OK ABIENTE: € U premii Udad ••••»•• Lei 26 6 luni •••••••« H11 & luni •••••••• ■ | Telefon | rrr" 5 îi" |B’ «l» I ch un ^ jj străinătate Kg. 1241 OOC05X»5KCCCCCî»MaOMOCCCC MO APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI ocaccooTcckc^onorao & am ^uni 26 Noembrie 1907 8BS57B§3838jiij3 Institut internațional de Higiena Roma, 24 Noembrie.—Conferința internațională pentru înființarea unui institut internațional de higienă a terminat în ședința de ci cercetarea statutelor și alegerea biroului. S’a numit apoi o comisiune însărcinată să redacteze proectul convenițiunei internaționale la care se vor anexa și statutele. Conferința se va întruni din nou azi pentru a studia proectul de convenție. Julius Just și croații Budapesta, 24 Noembrie. —Am anunțat că președintele Iulius Just a fost invitat de deputații croați să viea Budapesta pentru a pune capăt scandalurilor provocate de vicepreședintele Camerei. Președintele Just a răspuns că pînă Marți nu poate veni. Procesul Harden Berlin, 24 Noembrie.—Procesul lui Harden se va judeca, după cum am anunțat, în ziua de 16 Decembrie. A fost citat și d-rul Hoffmann, consilier sanitar și medicul de casă al lui Moltke. O dispariție misterioasă Berlin, 24 Noembrie. — Se discută foarte mult dispariția soției unui locotenent, anume Irena Colberg. Ea plecase Luni la Dresda. Acum cîteva zile ea plecase de la Dresda la Berlin, dar n’a sosit aci. Din Paris se telegrafiază că a fost văzută pe acolo. Se crede însă că telegrama nu e adevărată și tinde să încarce cercetările. Logodna prințului Bulgariei Berlin, 24 Noembrie.—Cu privire la logodna prințului Ferdinand al Bulgariei, „Berliner Tageblat“ scrie că principesa Eleonora nu face parte din ramura domnitoare a casei princiare de Reuss, așa că prințul Ferdinand nu poate pretinde că a intrat în legături cu familia împăratului Wilhelm. Berlin, 24 Noembrie.—„Vossische Zeitung“ scrie că de cînd prințul Boris a emunci nenorocire într’i mini — 500 lucrători pieriți într’o mină •arpată — Fairmont (Virginia), 24 Noembrie. — In minele societăței Onest Mines Coal Company Fairmont mai multe sute de mineri au fost acoperiți prin surparea minei, provenită din cauza unei violente explozii de pulbere. Se socotesc victimele ca la 500. S’au scos mai multe cadavre. Colonie, 24 Noembrie.—Cu privire la catastrofa din minele Fairmont „Koelnische Zeitung“ primește următoarele amănunte: Sunt temeri că din cei 700 muncitori cîțî s’au scoborît în mină aproape 400 au rămas morți în mină Explozia a fost atît de puternică încit pe o întindere colosală s-au simțit zguduituri puternice. Bucăți foarte grele de ter au fost aruncate pe o distanță enormă. După prima detunătură femeile minerilor precum și un mare număr de copii au alergat la locul dezastrului. Linia telegrafică e deranjată, din această pricină au sosit pîn’acum puține știri despre catastrofă Ultimele știri adeveresc că 400 mineri au căzut victimă, și numai 100 au reușit să se salveze. * In apropierea minei se petrec scene groaznice. Femeile și rudele victimelor vor să intre îu orice preț în mină. Autoritățile au mult de luptat pentru a opri pe cei de mai sus de la o moarte sigură. Din împrejurimi au sosit ajutoare, sunt însă temeri că orice ajutoare sunt de prisos acum. Jalea și disperarea populației font de nedescris. Un incendir în mina prăbușită Londra, 24 Noembrie. — Daily Telegraph primește următoarele ambnunte asupra catastrofei: Numărul victimelor este de cel puțin 500, dintre care cei mai mulți cu siguranță că au rămas morți pe loc. Nenorocirea aceasta este cea mai mare din cite s'au întîmplat în America pînă acum. Pe o distanță de mai bine de 10 mile s'a simțit efectul zguduiturei. 'toate casele din împrejurimi, de pe această distanță au avut geamurile sparte, I ,VI .V. n, -7» * Mineri vecini și experimentați declară că e cu neputință ca să mai poată fi scos din mină vreun lucrător in viață. Noaptea tâeziie a sosit știrea că s’ar fi produs un incendiu violent, așa că acum sunt mai puține speranțe că va mai putea fi salvat cineva din mină. trecut la altă confesiune decît cea catolică, se știa că prințul Ferdinand nu se va putea căsători cu o prințesă catolică din familie domnitoare, pentru că s-ar opune la aceasta papa. A fost vorba să se căsătorească cu o principesă ortodoxă. Se vorbea chiar de prințesă Helena, fiica marelui duce Vladimir, care la 1902 s-a căsătorit cu prințul Nicolai. Această căsătorie nu are nici o însemnătate politică. Prin ea prințul Ferdinand nu dă decît o prințesă Bulgariei și o mamă copiilor săi. * Schwerin, 24 Noembrie.—Prințul Ferdinand al Bulgariei pleacă miine de ani. Logodnica sa va rămîne la castelul din Schwerin. In cercurile aristocratice se afirmă că logodnica suveranului Bulgariei e o femee cu sentimente alese și cunoscută pentru binefacerile ei. O nouă piesă a lui Victorien Sardou Paris, 24 Noembrie.— Aseară a avut loc la teatrul Port. St. Martin repetiția generală a nouei piesa a lui Victorian Sardou „L’Affaire du poisson“. După ani de zile de experiențe în comedie bătrânul poet s-a reîntors iar la medrama istorică. Noua lui piesă se ocupă cu rolul istoric pe care l a jucat d-na Montespan în procesul otrăvitoarei Voisin în timpul lui Ludovic XIV. Coquetin joacă cu măestrie rolul abatelui Uripart, un personaj inventat de poet, iar Darby rolul d-nei Montespan. Președintele Fallieres care trebuia să ia parte la repetiția generală n’a putut veni din cauza unei indispoziții. Raporturile dintre Japonia și Statele Unite Berlin, 24 Noembrie. — Ministrul de războiu al Amendei Taft a declarat unul ziarist cu privire la raporturile dintre Japonia și Statele Unite următoarele : Cercurile guvernamentale ale celor două state trăesc în cele mai bune raporturi. Faptul că America și-a trimis vapoarele de războiü la oceanul Pacific nu constitue o demonstrație față de Japonia. Cauzele acestei dispoziții sînt de ordin cu totul intern. « Procesul Nași Roma, 24 Noembrie. — Noul președinte al tribunalului face tot posibilul să zădărnicească planul fostului ministru Nași de a prelungi procesul cît mai mult. S’a luat dispoziția ca Nași să nu poată conferi la locuința lui cu amicii săi și vechii apărători, permițindu-i se să vie în legătură numai cu noul său apărător. Starea financiară a principesei Luiza de Coburg Paris, 24 Noembrie.—Principese Luiza a Belgiei duce acum o viață cu totul retrasă la Paris. Ea nu vizitează teatrele și toată distracția el se mărginește la escursuri cu automobilul in societatea fostului locotenent Mataschicî. Principesa care are actualmente 50 de ani pare foarte bătrînă, și părul ii e cu desăvîrșire cărunt. In străinătate și la Paris sunt în circulație numeroase polițe de ale prințesei a căror valoare se ridică la un milion. Cea mai mare parte din aceste poliți sunt la scadență. Tatăl ei refuza cu desăvârșire plata acestor datorii, și plănuește chiar să desmoștenească pe princrsă. In împrejurările în cari trăește si este cu neputință sa poată răscumpăra bijuteriile mamei sale. Un milion de lucrători reîntorși” din America Londra. 24 Noembrie. — Reîntoarcerea lucrătorilor din America în Europa ia dimensiuni considerabile. Pînă la 28 Noembrie au părăsit America 447.000 lucrători emigrați cu timpul din Europa. In curînd vor reveni în Europa încă o jumătate milion lucrători. Cu toate greutățile ce întîmpină o călătorie in timpul ernel, mulți se reîntorc acum acasă pentru că au intențiunea ca la primăvară să plece din nou în America. Cu toate acestea frigurile acestei emigrări par anormale. Actualmente se află în drumul spre Europa 200.000 lucrători din cari o treime italieni. Din Camera italiană , — Expunerea financiară — Roma, 24 Noembrie. Ministrul tezaurului făcînd expunerea financiară anunță că exercițiul 1906—907 va lăsa un spor activ de 87 milioane și prevede că exercițiile 1907—908 și 1908—909 vor lăsa de asemenea sporuri respective de 51 și 42 milioane. Ministrul anunță o serie de măsuri legislative de ordin intern și social pe care guvernul le va depune. Ministrul adaugă că tezaurul public dispune de un fond de 478 milioane dintre cari 422 în aur și 56 argint. Ministrul relevă îmbunătățirea situațiunei băncilor de emisiune și declară că momentul a sosit de a se modifica legea relativă la băncile de emisiune în raport cu condițiunea lor schimbată și cu cerințele meteu sporite ale economiei naționale. Ministrul depune un proect de lege prin care se dă băncilor de omisiune o mai mare elasticitate în ceea ce privește limitele circulabunei extraordinare permițându-se o mai mare circulare de hîrtie neroeacoperite de rezerve metalice. (Vir aplause). Tratatul de comerț italorus Roma, 24 Noembrie.—Senatul a aprobat cu 76 voturi contra 6 tratatul de comerț cu Rusia. Din Maroc Berlin, 24 Noembrie.—Societatea germană de cablograme află din Tanger că consulul Franciei la Safi ar fi amenințat că în caz de debarcare de material de răsboiu, va interveni militărește în favoarea trupelor sultanului Abdul Aziz dacă partizanii lui Musai Hafid ar opune rezistență. Europenii din Safi văd într'o atare intervenire nedibace și parțială un pericol pentru dînșii.Accidentul unei archidu cese Budapesta, 24 Noembrie.—Azi dimineață o trăsură a curiei în care se afla mica arhiducesă Sofia, fiica arhiducelui Iosif, și care mergea la institutul Sacré Coeur, însoțită de un aghiotant, contele Tolnay, Va ciocnit cu o altă trăsură cu un a.t Geamurile trăsurei regale au fost sparte. Arhiducesa nu a avut decît o ușoară contuziune. Boala regelui Oscar Stokholm, 24 Noembrie.—Starea regelui Oscar al Suediei este foarte îngrijitoare. Regele zace de mai multe zile, fără a-și mai da seama de cele ce se petrec în jurul lui.* Berlin, 24 Noembrie.—Din Stockolm se telegrafiază ziarului „Berliner Tage bist“ că s’au ivit grave complicații în boala regelui Suediei. Medicii sînt alarmați de scăderea forțelor pacientului. Aseară i se făcuse ceva mai bine. Regele Oscar în agonie Stockholm, 24 Noembrie— Regele nu-și capătă cunoștiința decît din timp în timp și pentru puțină vreme. Stockholm, 24 Noembrie.—Buletinul asupra boalei regelui publicat azi dimineață spune că puterile suveranului bolnav au scăzut mai ales în ultimele 24 ore. In cursul nopței regele nu a avut cunoștință deplină, activitatea inimei a scăzut, pulsul este neregulat 89 pulsațiuni pe minut iar respirația se face cu greu. D. Gaston Deschamps asupra scriitorilor romîni Paris, 24 Noembrie D. Gaston Deschamp, critic literar al ziarului „Temps“ consacră azi articolul său săptămînal diferiților scriitori romîni vorbind de George Bengescu, autorul unei bibliografii franco romane, de d. A. Xenopol, autorul istoriei românilor, de d. Pompiliu Eliade, autorul luerărei „L’Influence Franșaise sur l’esprit public en Roumanie“. Moartea unui cunoscut pictor Viena, 24 Noembrie. —. Cunoscutul pictor istoric August Eisenmenger a încetat subit din viață azi după amează în al 78 lea an al existenței sale. Asupra omorului politic din Belgrad Belgrad, 24 Noembrie.—Tribunalul de primă instanță a anulat deciziunea judelui de instrucție care a emis o ordonanță de neurmărire în chestiunea asasinatului fraților Milan și Maxim Novakovici. Tribunalul declară că’instrucțiunea nu a stabilit dacă înainte de a se fi recurs la arme s’a epuizat toate celelalte măsuri de restabilire a liniștei. Eliminarea unor studenți ruși Kiev. 24 Noembrie.—Agenția Westnik află că 719 studenți al universitate! au fost eliminați pînă la începutul noului an școlar pentru că au luat parte la întruniri oprite. Cei eliminați au însă dreptul a se înscrie în alte universități. Pentru același delict s-a eliminat studentele tuturor cursurilor superioare pentru femei cu escepțiunea unui singur curs. , Revizuirea programelor partidelor portugheze Lisabona, 24 Noembrie.—Cu ocaziunea unei întruniri a progresiștilor care va avea loc în ziua de 8 Decembrie s. n., o comisiune va fi numită spre a revedea programul acestui partid și a-1 pune în conformitate cu trebuințele actuale ale națiunei. ■ v ”' ' ' ”. Se pare că și partidul regenerarei va proceda în același chip. „Diabul Popular“ organul acestui partid, arată pericolul care resultă din neconvocarea corpului electoral și spune că ținîndu-se seamă de drepturile constituționale grava criză actuală s’ar atenua. Mersul holerei în Rusia Petersburg, 24 Noembrie.— Agenția Westnik află că epidemia de holeră care este în descreșterea actualmente a făcut de la 27 Noembrie la 3 Decembrie 60 victeime din 109,cazuri constatate. De la izbucnirea epidemiei au avut loc. 117.940, cazuri dintre cari 5656 urmate de moarte. Sentința în procesul revoltei de la Mladivostok .Vladivostok, 24 Noembrie.—Agenția Vefetnik află cu privire la ultimul grup de revoltați din fortăreață și vasele de rasboi, că tribunalul militar a condamnat pe 21 marinari la pedeapsa cu moarte, pe 24 la munca silnică, 6 la incorporare într’un detașament, de arestanți- Doi locotenenți au fost condamnați la perderea drepturilor și la incorporare într’un detașament de arestanți pe timp de 3 și respectiv un an. Deputații romîni în parlamentul austriac Viena, 24 Noembrie.—Avind prilejul unei convorbiri cu deputatul Simionovici Fam întrebat asupra zvonului ce circulă cu privire la o eventuală intrare a românilor în clubul creștin social. deputatul m- a răspuns că știrea nu corespunde adevărului. Românii nu pot intra în clubul creștin social pentru că sunt naționaliști romîni. Cum însă majoritatea parlamentară va trebui să se constitue în curînd,romînii au intrat în consfătuire cu creștinii sociali cu privire la viitoarea lor atitudine, pentru a lucra de acord cu creștinii sociali în chestiuni de interes comun. E vorba deci de o cooperare și nu de contopirea ciubucului cîltn cm cel creștin social.—Mrd. Preș. Navay. — Se poate atunci cînd e vorba de aplicarea regulamentului Camerei, dar deputatul Popovici nu se poate opune dispozițiilor președintelui Iliu Maniu.— Doresc ca regulamentul Camerei să fie aplicat cum trebue. Președintele n’a așteptat ca deputatul Ponor’ci să-și sfirșească în fraza începută și Va întrerupt. Trebuie să aștepte întîî sfrșitul frază și apoi să-i atragă atenția să nu critice dispozițiile preșidente ale Cînd atmosfera Camerei e atît de agitată, se așteaptă ca președintele sătingădite pe oratori a-și termina cel puțin pazele. Pînă acum naționalitățile n'au luat parte la discuția ordinei de zi. Președintele. — Vă atrag atenția să nu vă depărtați de chestie. Iulie Maniu. — Ajung tocmai la chestie. Preș. Novay.— Vă aștept deci să terminați fraza. Mauiu.—Dar pe viitor naționalitățile sprijinite de minoritate vor lua cuvîntul în orice ocazie. Tumultul—suspendarea ședinței Preș Navay. Am atras de două ori atenția d-lui Ștefan Pop să nu se depărteze de chestie. Ștefan Pop. Numai odată. Navuy. E posibil ca din cauza zgomotului produs de croați să nu se fi auzit. Dar notările stenografice pot dovedi că pictorul s’a depărtat de subiect și după două observații i-am retras cuvîntul. Puteți controla pentru a vă convinge că eu nu îngrădesc libertatea cuvîntului. Șefan Pop. Ger cuvîntul pentru a vorbi cu privire la paragraful 221 din regulamentul Camerei. Vreau să fiu obiectiv. Navay. La acest paragraf nu puteți fi dorit subiectiv, de acea nu vă dau cuvîntul. • Deputatul croat Ștefan Zigorac se ridică și cere cuvîntul. Președintele Navay Îi atrage atenția să nu vorbescă asupra paragrafului 12 din legea din 1867, Zagorac. Cer permisiunea Camerei. Franz Supilo cere cuvîntul.Din strigă se aud strigăte: „La loc! la loc !“ Președintele. Ce doriți? Supilo declară în limba croată că vrea să vorbească în chestia la ordinea zilei. Președintele cere avizul Camerei pantru a trimite pe Franz Supilo în fața comisiunei de imunitate, pentru atitudinea sa provocătoare. (Majoritatea aprobă propunerea). Ștefan Pop. Să fe pui la vot (croația aplaudă). Președintele. A fost majoritate. Ștefan Zagorac. Cer cuvîntul, vreafi să vorbesc. Președintele. Vă atrag din nou atenția să nu vă depărtați de la chestie. Dușan Popovici, strigă : Aceasta e o infamie și adaugă citeva cuvinte în limba croată. Președintele II cheamă la ordine. Ștefan Zagorac continuă să vorbească. Președintele îi ia cuvîntul. Croații produc un mare zgomot și sar de la locurile lor amenințând pe președinte. Se aud strigăte: „Asta e o infamie !“ In zgomotul asurzitor președintele suspendă ședința. Redeschiderea ședinței.—Trupul guvernului pentru votarea compromisului Ședința de azi a avut un sfîrșit senzațional. In momentul cînd urma să se stabilească ordinea de și pentru ședința viitoare se ridică deputatul independent Paul Holtsy și propuse ca avîndu-se în vedere interesele vitale ale țărei, Camera să fie ședință și mîine Duminică, deoarece deputații croați împedică, ca proectul autorizarei să devie lege. f.Iuliu Maniu aprobă propunerea, declară însă că Ungaria fiind o țară creștină, Camera deputaților ar trebui să dea exemplu pentru respectarea Duminicii. Victor Asschutz declară că deși e religios e de părere că patria trebue servită și în zi de sărbătoare. Deputatul Dușan Popovici vorbește contra și cere să se controleze dacă deputații sunt în număr. Președintele declară că Camera are dreptul să hotărască timpul consfătuirilor sale și amintește că este un precedent cu ținerea ședinței Duminică din vremea morței împărătesei Elisabeta, Croația se abținură de la vot și în vreme ce părăseau sala, fură numărați. Rezultatul a fost că în sala de ședință rămaseră 102 deputați, număr care constituia majoritatea. Ședința viitoare fu hotărîtă pentru mîine Duminică, orele 10 dimineața. Mare parte din deputații croați pleaca azi la Agram. Croații nu vor lua deci parte la ședință și e probabil că mîine profstul autorizației va fi votat fără croați, cu un drept de timbru de 10 centime efectele publice de 100 franci și cele inferioare circulînd în Franța și cecurile, cu un timbru proporțional. Camera a continuat în ședința de după amiază discuțiunea legilor financiare care a fost votată cu 76 voturi contra 95. Disjoncțiunea articolului relativ la textele asupra alcoolului a fost combătută de ministrul finanțelor. Deoarece a mai rămas a se discuta jumătate din articolele legei financiare, Camera a hotărît a ține ședințe și mîine. Ședința este apoi ridicată. Noul amănunte Ultima oră telegrafică ==fio Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA ȘI BUDAPESTI^ M scene furtunoase in Camera ungară — Deputații croați și romîni opriți să vorbească.—Trucurile guvernului pentru votarea compromisului — Budapesta, 24 Noembrie.— In parlament au avut loc azi din nou scene furtunoase, în care au avut rol și deputații romîni. După amiază la orele 2 fără un sfert, deputatul Ștefan C. Pop începu să vorbească declarînd că proectul autoparagraf pentru autorizarea guvernului să voteze compromisul nu e demn de ordinea zilei. Oratorul vorbi apoi de latifundiile provocate de emigrări. Vicepreședintele Navay, care ține locul președintelui atrage atenția oratorul să nu devieze deja subiect. Ștefan Pop. Der permisiunea să mă depărtez de subiect ! Președintele Navay întreabă Camera dacă permite aceasta oratorului. Cum în sala de ședință deputații naționaliști și croați se aflau în majoritate cererea sa admisă. In aceeași clipă însă răsunară în culoare clopotele pentru chemarea deputaților în sala de ședință, pentru a se putea respinge cererea oratorului. Se născu atunci un zgomot asurzitor și cuvîntul președintelui nu mai putu fi auzit. Președintele întrebă din nou Camera dacă admite cererea lui Ștefan Pop. Camera respinse cererea. Croații se abținură de la vot, și făcură un zgomot infernal. Deputatul Dușan Popovici strigă: Am fost în majoritate ! Președintele Navay, ceru avizul Camerei pentru a trimite pe Dușan Popovici, în fața comisiunei de imunitate pentru atitudinea sa provocătoare. Camera admite. Deputatul Popovicî continuă : — „D. președinte nu mi-a permis. Președintele.— Deputatul Popovicî se depărtează iar de subiect. Îi iau cuvîntul. Hotărârea e primită cu aplauze din partea stinge. Croații și naționaliștii protestează. St. Popovici.— Cer cuvîntul In ordinea de zi, vreau să mă explic. Președintele îl întrerupe și îl ia cuvîntul pentru că critică procedarea președintelui: „Vă rog reluați-vă locul și vă atrag atenția ca pe viitor să nu mai criticați dispozițiile președințiale. Popovici. — Nu-mi reia și locul vreau să vorbesc și să mă explic. Președintele. Nu vă dau cuvîntul pentru că iar nu vorbiți în chestia care e la ordinea zi ei. Ștefan Pop.—Aceasta e o adevărată censură. Discursul deputatului Iuliu Maniu Se dă cuvîntul deputatului român Adiu Maniu. Iuliu Maniu. — Nu încape nici o îndoială că dispozițiile președintelui nu pot fi supuse criticei, dar faptele lui pot fi criticate. De la cercul primilor secundari —Conferința d-ln profesor Bogdan Duică— Aseară la ora 5 și jumătate d. profesor Bogdan Duică, a ținut la cercul profesorilor secundari din calea Victoriei, conferința sa asupra educației morale, după pedagogia lui Matthias. Conferențiarul, cu citații și plastice exemple, arată diferitele sisteme de pedepse prin școale și rezultatul acestor pedepse. Desvoltă mai multe teorii ale lui Matthias. Insistă asupra teoriei că dacă avem o convingere bună trebuie s-o urmăm. De asemenea trebue de făcut observațiuni asupra copiilor cari au darul de a exagera adevărul sau de a da cîmp liber imaginației. D. Duică încheie închinînd conferința lui Matthias celui mai de seamă dintre pedagogi.* După această conferință de profesor C. Șonțu a vorbit profesorilor despre acțiunea acestora de a întocmi un memoriu și a-i inmîna d-lui Haret ministru de culte. Prin acest memoriu se vor arăta in amănunțime toată starea profesorilor și se va cere dela d. ministru îmbunătățirea apartei. Ședința s’a ridicat la ora 7 seara. G. R. Din Camera franceză Atentatul din Giurgiu O fată trage asupra amantului ei un foc de revolver fără a l atinge GIURGIU. 24 Noembrie.—Astă seacă la ora 8 și jumătate, fata Anastasia Predescu a atentat la viața tînărului Gh. Truică birjar, trăgînd asupra lui un glonte de revolver. ( Iată cauzele cari au determinat acest atentat și împrejurările in cari s’a comis. Fata Anastasia Predescu avusese relațiuni de dragoste de mai mult timp cu tînărul Truică. In ultimul timp aceata iI promisese că o va lua de soție. Nu s’a ținut însă de cuvînt, pretextând că părinții lui se pun la această căsătorie — și a căutat deci să evite orice întîlnire cu fata. Ea văzind că iubitul ei nu se ține de vorbă, a plecat la București, unde a intrat la magazinul d-nei Rălișteanu. Gheorghe Truică, dacă nu o voia că nevastă, dorea însă să trăiască în concubinaj cu ea. Se duce deci la București și promițindu-i din nou că o va lua de soție, o convinse să se întoarcă la Giurgiu. Fata a venit în Giurgiu la 26 octombrie, a trăit cu el vre-o 15 zile, apoi a fost din nou părăsită. Disperată, ea luă astă seară un revolver calibru 5 și veni în piața Carol I, pe urmele lui Truică. Văzîndu-l în prăvălia d-lui Schenider trimese pe un băiat să-l cheme afară. In acel moment cînd Truică deschise ușa ca să iasă în stradă, fata trase un glonte de revolver asupra lui. Truică n’a fost însă lovit. Glontele s’a oprit într’un galantar de unde a ricoșat, fără a atinge pe nimeni, din fericire. La zgomotul detunăturel, au sosit la fața locului directorul poliției, d. Dumitrescu și sub-comisarul Ștefan Rădulescu. Fata văzînd că nu l-a putut atinge s’a dus de s'a predat poliției. Aci d. substitut de procuror Nicolae Penculescu, și d. polițai C. Ionescu au luat primele declarații atît ale fetei cît și ale tinerilui și ale martorilor. Fata e in etate de 16 ani și a încercat in luna August sa se înece, aruncîndu-se în canalul Sf. Gheorghe tot din cauza acestui tînăr.— Idem, am pus citeva amănunte interesante asupra vieții pe care o ducea Popescu de doi ani de zile, amănunte cari vor explica delapidarea. încă în 1905, pe cînd era retribuit numai cu 80 lei pe lună, Popescu închinase la Oțel Splendid un apartament pe care ’l plătea treizeci de lei pe zi. Mai tîrziu logodindu-se cu o domnișoară dintr’un oraș din Moldova, Popescu își aductfa din cînd d in cînd logodnica la București pe care o instala în luxoase apartamente, fie la otel metropol, fie la Capșa, fie la Continental. Și comluxul acesta reclama mari cheltueli, Popescu a delapidat bani dela Barou.• Pe la toate aceste oteluri Popescu sa recomanda sub numele de Popescu Muscel, magistrat pe acele vremuri. A mai făcut apoi împrumuturi de bani la casa Blanc din Capitală, împrumuturi în sumă de 700 lei, tot pentru a putea face față vieței luxoase pe care o ducea. Ancheta parchetului va incepe, după toate probabilitățile, de abia Luni.—p. m. Ciocnire de trenuri T.OCNA, 24 Noembrie. — trenul mixt 28 î, care sosește din Palanca la ora 11.33, în stația Căiuțî s'a ciocnit cu trenul mixt 289. Trenul 289 manevra afară de stația Căiuți, cînd trenul 284, sosind, s’au isbit între ele, tampoanele mașinelor sînt sfărîmate și un vagon a deraiat. Frânării Niculescu și Zamfir au fost ușor răniți. Alte accidente de persoane nu sînt. Trenurile au întîrziat două ore.—Florescu. In jurul delapidărei de la Barou Sesizarea parchetului.— Baroul se constitue parte civilă.—Viața lui Popescu — împrumuturile de bani Asupra delapidărei de la Baroul Capitalei sîntem în măsură de a da noul amănunte. El i s’au trimis parchetului două adrese; prin una din adrese Baroul cera darea în judecată a secretarului Popescu și se constitue parte civilă 3000 de lei, sumă la care s'a evaluat pînă acum delapidarea. Prin a doua adresă se cere delegarea comisarului palatului de justiție ca să deschidă dulapurile cu registre. Se crede, însă, că suma delapidată ar fi mai mare decit cea constatată pînă acum.* In legătură cu delapidarea aceasta, CONCERTE Palatul Ateneului.—Al 2-lea concert de muzică de Cameră al „quartetului Carmen Sylva “. Frumos succes aseară la Ateneu pentru quartetul „Carmen Sylva“. Concertul a început cu quintetul de Schuman , la piano, d. Nance. Cu deosebirea partea a doua a făcut adîncă impresie. Octetul de Mendelsohn (dublat) a fost de asemenea mult apreciat. D-ra Sola Jelen a obținut aplauze cu aria din „Mireasa vîndută“ de Smetana și cîntece de dragoste de Divorak. Are o voce destul de frumoasă și nuanțează inteligent. Lume multă, care a plecat in cea mai bună dispoziție. Capriccio De la Liga Culturală — Conferința d lui Iorga — Aseară, în fața unui public destul de numeros—compus în majoritate de studenți, militari și doamne—d. Niculae Iorga a început să vorbească despre înflurirea fatalităților geografice asupra războaelor purtate pe teritoriul nostru, făgăduind ca în cursul viitoarelor conferințe să complecteze expunerea acestui subiect. D. Iorga începe cu partea de est și sudvest a teritoriului nostru, arată punctele pe unde treceau vechii năvălitori, arată greutățile unui atac dinspre partea Dunărei, trece către vest și nordvest, ca să sfirșească cu Nistrul, despre care spune că e un admirabil păzitor al teritoriului basarabean..—FI. Răspunsul Senatului la mesagiul tronului Ia ședința de erî a Senatului, d. Al. C. Constantinescu, raportor, a prezentat textul proectului de răspuns la mesagiu. Răspunsul începe prin a-și exprima bucuria că regele a venit în persoană să deschidă sesiunea ordinară a parlamentului. Se arată apoi că Senatul, conștient de adevăratele interese ale națiunei, își dă seama de nevoia ca toate clasele sociale ale acestei țări să fie strîns legate între ele. De aceea va da tot concursul operei de reforme întreprinsă prim manifestul dela 12 Martie dat în numele regelui. Mai departe proectul de răspuns parafrazează mesagiul. ȘTIRILE NOPȚEI Atentatul din str. Călușel Timplarul Nae Costache, de ani 52, cu locuința în str. Călușel 31, a fost rănit aseară pe la orele 7, ca un gloata de revolver în brațul stîng. Rănitul și soția acestuia bănuesc ca autor al acestui atentat pe un funcționar de la regie, anume Ștefan Mihăescu vecin cu el. D-nii inspector Palade și comisar Tătaru dela circ. 10, cari au întîmpinat cazul, au deținut pe cel arătat ca făptuitor al crimei. Nae Costache a fost transportat la spitalul Colentina unde a fost reținut spre a i se extrage glonțul care i-a perforat mușchii brațului. BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE Marți 27 Noembrie 1907 — Discuția legei financiare —Flirtul din casa lui Tunderii! Paris, 24 Noembrie.—Camera în ședința de azi dimineață a continuat discuțiunea legei financiare a disfunctiunei. Im articolul legei prevede a se taxa 30 pagini de text — Copertă colorată --■ [UNK] [UNK] [UNK] ■ --=» 20 BANI IN TOATA TRR»