Dimineaţa, decembrie 1907 (Anul 4, nr. 1367-1394)

1907-12-08 / nr. 1374

Anul IV.—No 1374 5 mmmm. DIRECTOR CONST. MILLE ABOSAMKMTE: CU Un an.* • • « « • . Lei 20 6 luni •«(••«•» țț H 3 luní ^ Tplpfnn /Pffl,r" ta|l!,ala ,4|1D 1 ciciuii ( proai|1|!je ?j străi|,ăfi!(8 He 12jH OOICICCCCvCCCCCCCCOXCCCvCCCCOCCCO APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI 0ü»5»CCCCCCCÍCÍCCCC^^/ %H-'f Ü PUBLICITATEA: CON CEDHTÄ EXCLUSIV Rgențieî de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. Bucurași), Hr. ÍJUítontílti II.-Telefon 314 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 S'mbătă 8 Decembrie 1907 Din Camera ungară — Deputați croați pedepsiți de co­­misia imunității — Buda­ Pesta, 6 Decembrie. — In șe­dința de azi a Camerei deputatul Ho­­dervary, din partea comisiunei de imu­nitate, a depus raportul in privința con­duite­ deputaților croați Franța Supilo și V. Popovici. Comisiunea stabilește că cei doi de­putați de mai sus au provocat tumult în Cameră neținînd seamă de apelurile la ordine din partea președintelui. (Voci: Nu este adevărat !.). Hedervary, intirupindu-șî citirea ra­portului, se adresează către deputații croați atrăgîndu-le atenția asupra ati­tudine­­lor nepermise de a vocifera și împedica ori­ce dezbateri. Comisiunea de imunitate propune ca deputatul Frantz Lupillo să fie pedepsit a cere scuze înaintea parlamentului. In ce-l privește pe deputatul Popovici gă­­sește că vina lui este mai mare și de aceea propune escluderea lui dela șe­dințele Camerei ce începe dela 20 De­­cembrie până la 15 Ianuarie (Voci : Pentru timpul vacanței !) Hedervary ține să adauge apoi că comisiunea de imunitate va proceda cu cea mai mare energie, în special con­tra deputaților croați, pentru a putea readuce pe cei turbulenți la respectul adunărei.­­ Deputatul Mazuranici, care face parte din comisia de imunitate și care a fă­cut opinie separată în chestia celor doi deputați croați, cere cuvîntul pentru a se explica asupra raportului. Se produce un incident din cauză că deputatul Panian strigă : — Acesta e raportul lui Wikerle! Președintele îl cheamă la ordine și apoi dă cuvintul lui Mazuranici. Acesta arată că deputații Supilo ș­i Popovici nu au comis nici un­­ fapt pentru care ar merita să fie pedepsiți. Președintele Îi dăduse cuvîntul lui Supilo, și fără ca a­­cesta să fi rostit vre­un cuvint neper­­mis­i­a interzis de a mai continua. Ma­zuranici se exprimă in limba croată. El cere să se treacă pur și simplu la ordinea zilei fără să se ia in conside­rare raportul comisiunei de imunitate. Spune că e rușinos ca o majoritate atit de imensă să recurgă față o minoritate atît de infimă la m­jloace brutale și ne­demne. Se produce un zgomot imens. Preșe­dintele îl cheamă la ordine și cu greu restabilește liniștea. După ce­ Mazurani își terminase cu­­vîntarea pregotiiuiel- ii cheama la ordine pentru modul cum s’a exprimat. Se pune la vot raportul comisiunei și se primește cu mare majoritate. Frantz Lupillo, supunîndu-se decizi­­unei Camerei, cere scuze parlamentului pentru modul cum s'a exprimat și spune că n’a avut intenția de a ofensa pe nimeni. Se repetă din nou­ incidentul că pre­­ședintele Just declară că-i este permis a întrebuința limba croată, și vice-pre­­ședintele îi interzice aceasta, amenin­­țînd cu comisia de imunitate. Intervine atunci în discuție primul ministru Wekerle și spune că cunoaște tendința acestor domni. Nu e vorba aci­te drepturile de a întrebuința sau nu o limbă, e vorba de atitudinea croaților care vor să terorizeze parlamentul. Ten­dința aceasta nu le va reuși. Spune că se vor lua măsuri severe contra acelora cari tulbură lucrările parlamentului. Supilo cere cuvîntul, care nu i se a­­cordă însă. El strigă că fiecare are drep­tul de a vorbi. I se răspunde că deciziu­­nile comisiunei de imunitate nu se pot critica. *• Se trece apoi la ordinea zilei. Weberte provocat de Polony Budapesta. 5 Decembrie — la ședința de azi a Camerei primul ministru Web­erte a atacat pe acei cari trăesc din onoarea altora. In culoare primul ministru a declarat unor persoane că prin această aluzie a sa n’a lăsat neatins și pe Pollony. Acesta aflînd despre cele spuse de Weckerle s’a dus la dinsul și i­a certut socoteala întrebîndu-l dacă la vizat sau­ nu și pe el. Weccerle s’a mul­țumit sa facă un gest cu mina fără să răspundă nimic. Po­lony i-a spus atunci: Dacă tu ți-ai permis să mă atingi ai comis o calomnie nedemnă. Se asigură că Polony va trimite încă azi martori lui Wekerle. Wekerle și cota-parte Budapesta, 6 Decembrie. — Ca­mera a terminat discuțiunea gene­­nerala a proectului de lege fixînd cota-parte. Președintele consiliului, dr. A. Weckerle, luînd apoi cuvîntul a jus­tificat printr’un lung discurs spo­rirea cotei părți, arătînd avantagiile compromisului, constitue actualul guvern. E posi­bil însă ca actualul prim ministru să fie sacrificat. Criza ministerială se datorește în mare parte atitudine! <­­rului Lueger. Scandalul din Paris Paris, 6 Decembrie.­Telegramele au­ anunțat despre marele scandal din Bel­leville. Poliția a făcut azi percheziții la un mare fabricant bine cunoscut în lu­mea financiară, amestecat în chestia conruperei de minore. Fabricantul a încercat să se sinucidă tăindușî arterele dela mînă. S’au mai făcut percheziții la multe persoane sus puse. Sînt iminente arestări senzaționale. Cutremur de pămînt Avellino, 6 Decembrie.­ Un puternic cutremur a fost simțit aseară la orele 8 și 25. Pină acum nu se cunosc pa­gubele produse. Agitația studenților greci Atena. 6 Decembrie. — Agitațiunea studenților s’a liniștit. Universitatea a fost închisă pentru 15 zile. Totuși ea va relua cursurile după sărbători. Regele Spaniei și chestia Marocului Madrid, 6 Decembrie.—R­egele a pri­mit pe d. Regnault, ministrul Franței în Maroc, ș­i ia exprimat profunda sa recunoștință pentru deplina înțelegere care există între Franța și Spania in chestia Marocului. Judic într’o piesă de Riche d in Paris, 6 Decembrie. — In curînd se va juca la teatrul Sarah Bern­hardt o piesă a lui Jean Richepin, în care va apare și Judic. Sarah Bernhardt i-a oferit cele­brei artiste rolul bunicei din piesă. Proces interesant Paris, 6 Decembrie.—Direcția zi­­arului le Journal l-a dat în jude­cată pe cunoscutul scriitor Octave Mirbeau, pentru faptul că în unul din ultimele sale romane el descrie în culori defavorabile ziarul și per­sonalul redacțional de la le Jómnal. Criza din Belgia Brita­liei, 6 Decembrie.—Deciziunea Pa­rtidului liberal în afacerea Congo a produs o mare criză. Guvernul ”spera piiă eil că va putea găsi ru finul opo­ziției destule voturi pentru a avea o ma­jor­tate Guvernul n’a întrunit însă decît 30 voturi. Sa crede că guvernul va demisiona. Procesul Nași Roma. 6 Decembrie.—Dezbaterile asupra legalității sau nelegalități dispoziției Senatului pentru aresta­rea fostului ministru Nași au durat 5 are. In urma propunerea lui Matovan care a fost primită cu mare ma­joritate 239 contra 91, arestarea lui Nași se declară legală. Pentru moment e încă liniște la Trapani și în Sicilia. Camera seniorilor și com­promisul Viena, 19 Decembrie.— Camera seniorilor a adoptat, după toate ce­tirile, compromisul cu Ungaria. Toți oratorii au adus laude gu­vernului pentru că a izbutit să a­­ducă la îndeplinire această operă care va garanta nu numai desvoltarea economică a celor două state, dar va întări încă puterea și prestigiul monarhiei. Logodna suveranului Bul­gariei —Principele moștenitor contra casă­toriei tatălui său,­ Sofia. 6 Decembrie.—In cercurile po­litice de aci se vorbește mult de nemul­­ț mirea principelui moștenitor Boris I ț» de logodna tatălui său. Logodna prințului Ferdinand trebuia să aibă loc încă de mult. Ea a fost însă încontinu­u minată pentru că cel donr princ­ipî Boris și Cirill erau contra. Se pare însă că Cirill a început să să se impace cu această idee, în schimb prințul moștenitor Boris e foarte încapă­ți­nat. După cum anunță „Balkanska Tri­buna“ ministrul Stankov a fost zilele trecute la Varna pentru afaceri private. In realitate insă ministrul l-a dus să convingă pe prințul moștenitor Boris de necesitatea căsătoriei tatălui sau. Ministrul a fost foarte bine primit de principe. Cînd a început însă să vor­bească de logodna tatălui său­, princi­pele care are acum vîrsta de 14 ani, a început să plîngă spunînd într’una : „Nu, nu vreau !“ El a luat apoi fotografia mamei sale pe care a sărutat-o plin­­gînd. Numai cu multă greutate princi­­pele a putut fi liniștit. La curte toată tum­ea se ocupă acum să cîștige pe principe în favoarea vii­toarei sale mame vitrige. Principele e foarte posomorit, nu vor­bește mai de­loc și plinge des.—Did Invenții ungurești Budapesta, 6 Decembrie.—Deprinși cu sirițe de senzație pe cari le colportea­ză de o vreme diferite ziare ungurești în sarcina romînilor, înregistrăm astăzi probabil o nouă invenție ungurească, tot atît de neverosimilă ca și cele de pină acum. Știrea e publicată de ziarul ..Magyar Ország“ în baza unei comunicări a co­respondentul său din György­i Szent- Miklós.­­ "." " -După această comunicare 600 de țărani romîni prevăzuți cu arme și ciomege ar fi atacat localitatea Olah-Bratiș, unde ar fi bătut pe muncitorii unguri ră­nind mortal cîțî­va din ei. Țăranii romîni, spune ziarul ungu­resc, s’au împărțit apoi în grupuri de cît­e 10—20, atăcînd locuințele din cari au gonit pe unguri. După cum afirmă ziarul s’ar fi orîn­­duit o anchetă. Afacerea episcopului Parvi Praga, 6 Decembrie.—Ziarul ,,Csas“ spune că nu corespunde adevărului știrea că papa ar fi orînduit o anche­tă în afacerea episcopului Parvi cu prilejul rolului sau la măcelul de la Cernova. Ziarul adaugă însă că nu t­rebue să se creadă că în contra episco­pului Parvi mi se va primi o mișcare serioasă. In cercurile înalte proceda­rea epicopului Parvi nu e aprobată, dovadă e faptul că în capul acțiunei contra lui se află episcopul Maier, care e preot la Hofburg în Viena, și re­prezintă părerile cercurilor înalte. Că însuși Parvi își socotește situația foarte serioasă e dovadă că a făcut un memoriu pe care l-a trimis cancelaria­­tului cabinetului. Pînă în prezent n’a sosit încă nici un răspuns asupra acestui memoriu. Procesul Olga Molitor — Lirs.den.au Karlsruhe, 6 Decembrie. — la marea sală a Curtei cu juri a început azi ju­decarea procesului de calomnie inten­tat de către Olga Molitov baronului Karl Lindenau. Fiind adus în fața juraților acuzatul fu apucat de un tremur nervos și în­cepu să plîngă. Mai tirziu se liniști sfor­­țîndu-se cu mare greutate să se stăpâ­nească și privind cu ochi mari publi­cul și martorii. A produs mare impresia apariția d­ l"’ Olga Molitor. Ea a venit în costum de doliu și trăsăturile feței îi trădau o mare luptă sufletească. În ședințele i-a oferit un joc pe es­tradă îngă apărătorii ei. Intre martori se afla și soția baronu­lui Lindenau. Citirea actului de acuzare a durat foarte mult. Președintele a descris apoi faptul arătînd că acuzarea se bazează pe doua scrisori pa cari baronul Lindenau le-a scris d­reî Olga Molitor. Președintele. Dv. ați scris acesta dou­ă scrisori ? Lindenau. Da, eu le-am scris. Președ. In timpul­­ instrucției au­ de­clarat că aceste scrisori n’au­ fost scris din spirit de răutate ci din dragoste Pe urmă a­ți căutat însă să pre­zen­tați toată afacerea sub aspectul unei simple glume. Lindenaa, Procesul Hsu­m­ a zăpăcit cu desăvîrșire. Imi umblați lucrurile în cap de cro­deam­ să-mi voiu piarde mintea. Multă vreme am fost chinuit da vi­ziuni bolnave. Președ. Asta scuză insă prea puțin purtarea d-v. Lindenau. Dacă președintele nu vrea să dea crezămînt cuvintelor mele nu voia mai vorbi de loc. Puteți să înă condamnați, prea puțin îmi pasă. N sînt om rau, nu sînt atît de rați pe cu­ mă credeți. La aceste cuvinte baronul Lindenau începu din nou să plîngă. Dezbaterile continuă. America amenințată cu o grevă moastră Londra, 6 Decembrie. — Ziarulu „Dayli Telegraph“ i se comunică e. America e amenințată de o mon­stră grevă a funcționarilor cailor ferate. 25 mari societăți cari sînt stă­­pîne pe toate liiniile ferate ameri­cane au respins cererile lucrătorilor s Hotărîrea definitivă va fi luată cu direcții abea la 21 Decembrie. In cazul cînd această hotărîre va rămîne negativă, greva va izbucni în aceeași zi. Această grevă amenință America cu ruină, dat fiind faptul că noul continent a suferit în­deajuns pe urma ultimei crize financiare.—Dr. Un proces al ziarului „Tribuna“ Budapesta, 6 Decembrie.—Din Arad se comunică: Cu prilejul măcelului­­ din Pănade, „Tribuna“ din Arad a apărut în dou­a conlim­îrnd un articol amănunțit asupra celor in­îm­plate. Pentru acest articol parchetul din Oradia Mare a dat în judecată pe redac­­torul acestui ziar Anton Popa, care a fost asculut azi de judecătorul de in­strucție. El­ a negat vinovăția lui declarînd că cele publicate au fost scrise în baza comunicărilor sosite ziarelor ungurești din Budapesta și Arad. —Popa a cerut citarea de martori și a protestat contra procesului ce i s’a in­tentat. Expoziție romînească în Viena Viena, 6 Decembrie.—Erî s'a des­chis aci o exposiție de lucru de mina organizată de representanța societăți­lor „Munca“ și „Albina“ din Bucu­rești. Expoziția a fost vizitată de nota­bilii coloniei române. Primarul dr. Lueger a promis și el vizitarea acestei exposiții.—Drd. întrunirea socialistă din Viena Viena, 6 Decembrie.—Azi a avut loc aci întrunirea de protestare a social­­democraților, în contra condamnare! deputaților socialiști din Rusia. întru­nirea la care au luat parte peste 2000 (social-democrat! s-a ținut la sediul muncitorime!. A vorbit și deputatul ro­mân Grigorovici care a atins și partea națională a luptelor proletariatului ro­mân. Datschinsky a fost de­ asemenea pri­mit cu unuit entuziasm. El a declarat, că înfrîngerea social-democrației în Rusia se datorește faptului că poporul nu e atît de bine organizat ca în Aus­tria. S-a primit la întrunire o telegramă de salutare din partea studenților po­lonezi. O afacere senzațională în Portugalia Lisabona, 6 Decembrie.­La Paredes, locotenentul de artilerie Diaeme și doi complici au fost dați judecatei sub in­­culpațiunea de falsificare a titlurilor datoriei interne portugheze, vinzînd 3500 titluri false. Au fost citați 500 martorii. Această afacere emoționează mult po­­pulațiunea portugheză. Procesul va ține vre-o 10 zile. Din Macedonia Viena, 6 Decembrie.—Ziarului „Pol­litische­­ Corespondenz“ i se comunică din Salonic. La 14 ale acestei luni autoritățile din Seres au înconjurat o casă în care se afla adăpostită o bandă. La perchezi­ția făcută în acea casă au fost găsiți 5 greci cu căpitanul lor Sterio. La 12 ale acestei luni au fost uciși de către turci 2 bulgari din satul Svaeț­­­vrac Din satul Vissan, a fost răpită de o bandă bulgară fiica unui țăran bulgar, ca pedeapsă că tatăl ei a refuzat să dea o sumă hotărâtă pentru comitetul mace­donean. Boala țarinei Petersburg, 6 Decembrie.—Țarina e bolnavă de zece zile și stă la pat. Asu­pra boalei țarinei se comunică că din simptomele indispoziției stomachale de care suferă, se constată o ușoară In­toxicație. Cercurile bine informate a­­tribue această boală stărea puțin hi­­genice în care se află bucătăria țarului. De altfel se știe că acum cîtva timp țarul s’a îmbolnăvit din același cauză. O moarte misterioasă Budapesta, 6 Decembrie.—S’a anunțat prin telegrame anterioare despre moar­tea misterioasă a medicului militar Me­­zaros. Se știe că puțin timp înainte d­e moartea lui, s’a văzut eștind din casa lui o femee. Poliția a căutat să afle cine este a­­cea femeie. Azi s’a prezentat o femeie la poliție și a declarat că ea a fost la d-rul Mezaros, care­ o trata de mult timp. Venind era la dansul doctoral n’a primit-o spunînd că e bolnav și că se simte foarte rau. Femeia a rugăti să­ se păstreze secretul asupra numelui ei, deoarece e femee măritată și nu vrea să se facă vorbă în jurul ei. Din parlamentul Austriac Viena, 6 Decembrie.—‘Astăzi s’a pre­zentat pentru prima oară în parlamen­tul austriac noul deputat socialist Dat­schinsky. In onoarea lui deputații socialiști au ve­nit la Cameră cu cocarde roșii la bu­tonieră și i-au făcut vii aclamații. Deputatul Baks­zinky, al cărui rol în ședința furtunoasă de acum două zile este cunoscut, a cerut cuvîntul dînd explicații asupra conduitei sale. El declară că atitudinea pe care a a­­vut-o este datorită unei enervări regre­tabile. N’a avut intenția de-a ofensa pe nimeni, cu atît mai puțin de a lovi. Regretă tot ce a s­pus și a făcut, cu­rând scuze celor în drept. Președinte­le ia act și anunță că deschiderea De­­legațiunea va avea loc Vineri. Se trece la discuția proectului de bud­get. Moartea subită a unui mi­nistru rus Petersburg, 6 Decembrie.— Ministrul comerțului și industriei, d. D. A. Phi­­lossofov, membru al consiliului impe­riului, a încetat subit din viață în tim­pul unei reprezentațiuni de gală la tea­trul „Maria“. Flota americană în ocea­nul Pacific Milan, 6 Decembrie.—Luigi Bassini redactorul ziarului „Corriere de la Sorra“ a trimis ziarului său prin telegrafie fără fir au amănonțit raport asupra plecarei flotei americane în apele oceanului Pa­cific. Raportul cuprinde și declarațiile unui distrus personagin politic care a spus ca America treime să aibă o pu­ternică flotă pe oceanul Pacific pentru a apăra insulele de un eventual atac și va fi în continuă activitate și gata pen­tru ori­ce eventuală surprindere. Asupra portului unde se va duce flota americană după visitarea portului St. Francisco, interlocutorul ziaristului italian n’a voit să spue nimic.—Drd. Nota puterilor adresată Portei Constantinopol, 6 Decembrie.—‘Poarta ferind acum de­ curînd cabinetelor eu­ropene să intervină pe lingă statele res­pective balcanice pentru ca ele să facă să înceteze mișcarea bandelor Înarmate în acele state, a primit de la aproape toate cabinetele răspuns că Turcia este sfătuită a pune și dîn la capăt acțiunei bandelor procedînd cu toată energia în acest scop. Im­bunătățirea stărei mate­riale a armatei rusești Petersburg, 6 Decembrie.—Un rescript imperial către ministrul de, războiu spune că una din principalele preocu­pări ale împăratului este întărirea for­ței iu­d­ilare. împăratul a decretat pînă a­cum o se­rie de masuri tinzînd la îmbunătățirea situațiunei și traiului soldaților și re­cunoaște necesitatea de a se îmbună­tăți și situa­ț­iunea materială a ofițeri­lor. Rescriptul spune că este absolut ne­cesar de a se spori solda ofițerilor chiar cu începere de la 14 Ianuarie 1909. Rveorganiza­rea flotei rusești Petersburg, 6 Decembrie.­­ Mi­nistrul marinei a alcătuit două pro­ecte pentru reorganizarea flotei ru­sești. Primul proect cuprinde nu­mărul și t­pul vaselor de război, a căror construire va dura 5 ani. Al doilea proect se va realiza mai tîrziu și prin el Rusia va deveni cea mai mare putere maritimă eu­ropeană.—Drd. Un muzeu Sarafoff Sofia, 6 Decembrie.—Admiratorii lui Sarafoff au hotărît să prefacă locuința lui într’un muzeu macedo­nean revoluționar. Groaznică explozie într’o mină — 500 de mineri îngropați, de vii — Pitsburg, 6 Decembrie — O explozie s’a produs într’o mină de cărbuni a societăței „Coal Company“. 500 mineri au fost îngropați in mine; sunt temeri că toți au­ dispărut. Dintre mineri era BOO unguri. Explozia unui­ depozit de dinamită­­ a Palermo — 26 de morți — Palermo, 6 Decembrie.­Explozia un­uii depozit de dinamită într-un magazin de arme a provocat pră­bușirea casei în care se afla ma­gazinul zguduind întreg orașul. Geamurile tuturor caselor au fost sparte pe o rază de 500 metrii. Sunt 20 morți și sute de răniți. DIN MAROC Scuze făcute Franței Tongsr, Dec.—Ministrul de externe , exprimat log­emnul Franța­ regretele sultanului Musat-Abdel-Azis pentru ati­tudinea lui Ben Issnassen, căruia i-a fâcut observațiuni severe. Sultanul plânuește a trimite în re­­giunea Trifas un reprezi­ntcant perma­nent prin care se va evita noul inci­dente. Supunerea unui nou trib Paris, 6 Dee.g­e­neralul Liautey a tt-lf.gr afiat că o delegațiune a tribului Beatara a declarat că este gata să pri­­nipasc­ă condițiinile impuse. Un număr oarecare de indigeni au in­­ceput a plăti era în natură indemnită­țile cerute. Programul guvernului austriac Viena, 6 Decembrie. — Camera deputaților citind discuțiunea bud­getului provisoriu­, președintele con­siliului a rostit un discurs foarte a­­plaudat declarînd că reconstituirea cabinetului în conformitate cu re­zultatul alegerilor a avut de scop să asigure o cooperare a tuturor partidelor ce sunt gata a menține parlamentarismul și existența statu­lui Președintele consiliului desvoltă apoi programul viitor al guvernu­lui și insistă asupra necesității de a se tranșa înainte de toate ches­tiunea națională. Anunță intre alte proecte o reformă a sistemului de impozite. Inmormintarea regelui Oscar Stockolm, 6 Decembrie.—Azi în amiazi, au avut loc Itinerariile re­gelui Oscar. Au fost de față la ceremonie regele și regina Suediei, regele și regina Danemarcei, prin­cipi­ suedezi, principii străini prin­tre care și principele moșteni­tor al României, mai mulți de­legați speciali între care ministrul Turciei. Regina văduvă nu a asistat la îngropare, fiind bolnavă, fiul și generalul Wartensleben și con­tele Wedel. Președintele face cunoscut că prințul Filip de Eulemburg nu va fi citat să apară decît atunci cînd se va găsi in­dispensabilă apariția sa. Dintre medici specialiști au apărut : d-rul Hoffmann, consilierul sanitar Kles­berg, consilierul sanitar Moli, profeso­rul Eulenburg și d-rul Magnus Furstel. Specialistul Halda pe care l’a citat Moltke s’a scuzat că nu poate apare în ședința de azi, anunță încă că va apare in ședința de mîine. Interogatorul lui Harden Președintele procedează la interoga­torul lui Harden. Acesta arată că s’a născut la 20 Octombrie 1861,­­ du confesie evanghelică, căsătorit. A urmat gimnaziul francez, și pentru motive personale a părăsit școala. Fu atras cu putere spre teatru, unde n’a rămas însă mai mult decât trei ani. La 1888 iși începu activitatea de scriitor. La 1892 înfință revista „Zu­kunft“. Incident de incom­petință înainte de a se intra la fondul pro­cesului apărarea ridică un incident de incom­petință. Apărarea invocă articolul 16 din procedură. Consilierul Bernstein se asociază la acest incident și după ce invocă mo­tivul pentru declinarea de incompetință roagă ca președintele, avînd în vedere starea lui Harden să se pronunțe cît mai curînd asupra acestei chestiuni. Procurorul într’o lungă cuvîntare a­­rată ca nefondat incidentul și cere res­pingerea lui. După o lungă deliberare incidentul se respinge și se intră în fondul pro­cesului dîndu-se citire actelor de acu­zare și articolelor încriminate. * In interogatorul ce i se face, Harden declară că nu a avut intențiunea să adu­că o ofensă contelui Moltke, căci are convingerea că Moltke n’a comis nici­odată acte de homosexualitate, a voit numai să spună că Moltke nu ținea la femei. Mîine vor fi interogați contele Otto Moltke, care a predat odată lui Harden provocarea la duel a contelui Kuno Moltke, apoi Kuno Moltke, principele Eulenburg și d-na Ellbe. Aci circulă zvonul ,că după ascultarea lui Moltke și­ a prințului Eulenburg Harden va da amănunțite explicații în baza cărora s-ar putea ajunge la o împăcare. Un plebiscit asupra lui Harden Viena, 6 Decembrie.­­ Numărul viitor al ziarului „Morgen“ cuprinde un interesant plebiscit asupra lui Harden. Cei mai mari scriitori și cugetă­tori ai Europei și-au­ trimis părerii lor asupra lui Harden. Bjornson scrie și el rînduri entu­ziaste asupra lui Maximilian Harden spunînd între altele că Harden are toate calitățile necesare unui erou. Pentru convingerea lui el a trecut peste ori­ce, cu dorința șah­ului de a numi un nou minister. Mulțimea adunată de șah­ și alcătuită în special din bandiți și ucigași amenință orașul cu un mare pericol. Poporul și parlamentul Teheran. 6 Decembrie.—Agenția Reu­ter află că pe timpul ședinței Parlamen­tare s’au tras cîteva focuri. Atunci, un mare număr de popor s’a adunait din toate părțile în jurul parlamentului, fiecare fiind înarmat. Parlamentul a primit din diferite o­­rașe ale țarei telegrame prin cari i $e făgăduește concursul. îmbunătățirea situației Londra, 6 Decembrie.—Telegramele sol­site spre seară spun că situațiunea sa, Teheran s’a mai liniștit. . .­­' Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL fie la care sponse@nții noștri speciali fiind LOMBRA, PARIS, BERLIN, HIERA și BUDAPESTA Criza ministerială din Austria Viena, 6 Decembrie.— „Abend­blatt“ anunță că este un lucru definitiv stabilit demisia cabine­tului Deck. După dorința Coroanei demisia nu va avea loc însă decît după în­trunirea D­el­ega­ți­u­n­ei. E probabil că va fi însărcinat tot Beck cu formarea cabinetului, in care caz se poate ca el să re­ Procesul Harden Berlin, 6 Decembrie.­ După cum se știe procesul Moltke-Ha­rden, care urma să se judece Luni, a fost­ amînat pentru azi, din cauză că Harden e bolnav. Deși Maximilian Harden e încă și acum greu bolnav, deși medicii i-au interzis să părăsească patul, el a apărut azi îna­intea judecătorilor săi. Harden are înfățișarea mult schim­bată. Cei cari l-au văzut la prima în­f­ățișare a procesului aproape nu o mai recunosc. A slăbit mult și e foarte pa­­lid. Se vede imediat că e greu bolnav și că îi vor trebui mari sforțări ca să poată lua parte la dezbaterile procesului.­­Președintele, vădit emoționat, cu multă bunăvoință i se adresează lui Harden în­,trebîndu-l dacă crede că va putea suporta dezbaterile și dacă va rezista emoțiunilor cari i-ar putea cauza pro­cesul. Harden răspunde că speră că va pu­tea suportă, dar nu garantează. Președintele Lehman promite că va conduce dezbaterile în așa mod, în­cit ținînd seama de starea lui Harden, să-l cruțe de orice agitațiune. Ii permite lui Harden să ia loc la masa apărăto­rilor săi, și cum sănătatea nu-i permite să stea mult în picioare, îl dă voe să răspundă la întrebările ce i se vor face, fără a sa mai ridica de pe scaun. Avocatul Kleinholtz dă cetire unui certificat medical prin care se certifică cum că starea sănătăți­i lui Harden se prezintă astfel în­cît el nu va putea a­pare la proces decît cu primejdia unei foarte serioase agravări a boalei de care suferă. Martorii Se face apelul martorilor. Intre martorii cari răspund la apel scrisoare a deputatului Schillinger Viena, 6 Decembrie.­Deputatul Schi­llinger, care a propus în Camera aus­triacă senzaționala moțiune contra uno­gurilor, a adresat ziarului „Pester­loyd“ o scrisoare în chestia moțiunei pe care el a propus-o. Schillnger arată că moțiunea pe care a propus-o nu este rezultatul unei in­trigi, cum vrea să insinueze ziarul. Ett a fost un produs al convingerilor sale și nu a intervenit nici un fel de partide și mai cu seamă social-creștinii, ca să-l determ­ene a prezintă această moțiune. Masacrele de la Cernova, persecutările contra nemaghiarilor Vau silit să pro­­pune acea rezoluție, și nu poate de­cît să se bucure că ea a găsit o primire atit de simpatică din partea parlamentului. Prin moțiunea prezentată el nu și-a ex­­primat de­cît dorința de a vedea Ungă­­ia intrînd pe calea dreptăței și a uma­­nităței. Atît timp cit avem o armată comună cu Ungaria, atit timp cît avem repre­zentanță diplomatică comună, atît timp cît Sancțiunea Pragmatică mai durea­ză, eu nu pot considera Ungaria ca un stat străin de al nostru Și ca atare nu voi­ permite să mi se tăgăduiască drep­­tul de a vorbi de afacerile Ungariei. Ar trebui ca să nu avem în noi nici o picătură de singe—continuă Schilinger, ca să tăcem asupra crimelor ce se­ comit asupra fraților noștri­ din Unga­ria. Dacă asemenea fapte se petrec din Turcia, imediat curg notele de protesta­­re ale puterilor străine, cari au dreptul de a interveni. Cu atît mai mult avem, noi dreptul de a interveni cînd fapte de asemenea natură se petrec on iară cu care noi facem un singur trup. Eu nu sunt dușmanul națiunilei unga­re, dar sunt adversarul hotărît al siste­mului practicat. Nu vom­ retracta deci nimic din mo­țiunea mea, or­i­ce ar zice Wekerfe­st, Beck­ termină Schilinger. .a .a * Ziarul „Pester Lloyd“ publicînd scri­soarea de mai sus, o însoțește de o scurtă notiță, în care spune că dă în vileag scrisoarea lui Schilinger numai pentru ca să se poată vedea cît de mare este rătăcirea spiritelor din parlamentul austriac. Brava situație din Persia Berlin, 6 Decembrie. — „Berliner Tagebl’it“ află din Teheran că șahul Persiei a declarat reprezentanților pu­terilor streine, că va face tot posibilul pentru a evita vărsări de singe. Președintele parlamentului întrebat declară că situația este într'adevăr gravă, dar liberalii speră să poată duce lucrurile la bun sfîrșit. El pri­mește silnic numeroase telegrame din provincie, prin care mii de oameni se exprimă cu simpatia pentru parla­ment. Dacă șahul vrea räzboiu, a spus președintele parlamentului, poporul este gata. Pe cînd membrii parla­mentului și partizanii acestora sunt oamenii de seamă cu țării, cei cari înconjoară pe șah sunt indivizi pe a căror credință nu se poate pune nici un temeiu. Pentru moment cazacii sunt acei cari impun, dar pe credința lor nu te poți bizui mult timp. Șah­ul se înarmează Berlin, 6 Decembrie.—Ziarului „Ber­liner Tageblat“ i se comunică din Te­heran . Produce mare senzație faptul că un funcționar austriac al șah­ului, probabil cu învoirea ambasadorilor, a eliberat din depositul pus sub supraveghierea sa unul împuternicit al șah­ului mari can­tități de arme și înm­ițiuni. Șah­ul ordonă bombar­darea parlamentului Berlin,­­1 Decembrie. — Din Teheran se anunță că in cursul nopței trecute șah­ul a ordonat cazacilor să bombar­deze parlamentul,atacînd fără cruțare persoanele ce se gă­sesc acolo.—Ordinul acesta ar fi avut ca urmare un măcel general. Comandantul cazacilor a declarat însă că trupele sunt insubordonate și refuză să meargă în fața parlamen­tului. Șah­ul a declarat apoi că-și va retrage oamenii dacă și celelalte partide vor face ace­lași lucru. Cum însă partidele nu au încredere unele în altele nu și-au­ retras oamenii. Parlamentul se ocupă acum Alte știri telegrafice Viena, 6 Decembrie. — Cu prilejul zilei onomastice a țarului Nicolae, a a­­vut loc azi la Schoenbrun un dineu de curte la care au fost invitați membrii ambasadei ruse. După dineu monarh­al s’a întreținut­ în parte cu fiecare oaspe. S'a putut constata cu această ocazie că monarh­ul se află pe deplin resta­bilit. * Cluj. 6 Decembrie.—Episcopul refor­mat din Transilvania Georg Bartók a încetat azi subit din viață în urma unui atac de apoplexie. * Berlin, 6 Decembrie.—Principele Lu­dovic de Bavaria a fost numit „­­­ls, suite“ în al doilea batalion naval. Telegrame din țară CONSTANȚA, 6 Decembrie. — Azi rog. 9 călărași șî a serbat patronul și cu această ocaziune au depu­s jur­îmîn­­tul și recruții. După ce s’a oficiat un serviciu religios de către confesorul ga­n­zoanei, preotul Ridulescu, recruții a depus jurămintul fiind față de ge­­neral Culcer comandantul diviziei, co­lonel Dărăscu comandantul regimentului și ofițerii superiori. S’a servit apoi șampanie, iar trupei s’a servit o masă și viu.­­ D. maior Sănătescu comandantul batalionului 5 vinători, împreună cu o delegație de ofițeri a plecat la Bucu­rești spre a duce un dar micului prin­cipe Nicolae. Darul se compune dintr-un costum complect de vinători împreună cu echipamentul complect. — Iosif Șaraga, a fost condamnat la 15 zile pentru bancrută simplă.— Dan Bazarul societăței „Tibișor“ Era după amiazi la orele 4, s’a des­chis bazarul societăței .,Tibișor“ în etr. Corabia. Au fost de față principesele Maria, Elisabeta și multa doamne din înalta societate. Acest bazar, care cuprinde obiecte de artă de­ o rară frumusețe, este în­ființat din inițiativa d-nei C. C. Arion. La acest bazar, doamnele membre ale societăței își pot furniza obiecte de co­ dorii pentru sărbători. Principesa Maria a cumpărat mai multe obiecte, de asemenea și doam­ne c­a membre ale societății.­­ La orele 5 și jumătate principesele­ Maria și Elisabeta au părăsit bazarul. Societatea „Tibișor“ a comandat tin străinătate obiecte în valoare de mii lei. Bazarul este deschis bători. -pînă

Next