Dimineaţa, noiembrie 1908 (Anul 5, nr. 1693-1722)
1908-11-25 / nr. 1717
Ami V— No. 1717 Mărfi 25 necembrie 1903 DIRECTOR CONST. MINE Abonamente cu premii: Un «n. ....... Lai 29 • Inni ........ ■ U $ Inni ......^. . . 0 TELEFON I Direcțiunea No. 1499 Capitali „ 1410 Provincie și Străinătate No. 1240 PUSUCITATGAJ CONCEDITA EXCLUSIV Agenției cu Publicitate CAROL SCHULDER A Co. BUDREȘTI ■ *r. Karsseorgrevlcl ia—TrlMon |j| Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 1103XC%3CCGXCCCCX3&£%wCwwî0 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI Telegrame Hific frico_ Igore IMPORTANTE DECLARAȚII ALE UNUI MINISTRU TURC 'Sofia, șs Noembrie. — „Vecerna Posta“ publică un interview sensațional pe care l-a avut corespondentul Său cu ministrul Nurandughian, fostul delegat otoman pentru tratativele turco-bulgare. Ministrul a declarat următoarele: — La o înțelegere complectă intre Turcia și Bulgaria nu s’a prutut ajunge,cu toată bunăvoința ambelor parti. Ar fi nedrept să se afirme insă că misiunea d-lui Laptșef ar fi rămas fără nici un efect. D. laptșef, pentru care am perfectă stimă, a reprezintat aci, cu mare tact și inteligentă interesele tării sale. Împreună cu el însul am reușit să curățim terenul de o mulțime de chestiuni nivel în ritigiă cari ar fi putut impedica mersul normal al tratativelor și ar fi putut da loc in viitor la dezagramente. In ce privește chestiile bănești, a spus ministrul turc, Bulgaria prin declararea independenței sale și Turcia prin angajamentele sale față de Europa, se găsesc amîndouă într'o situație foarte delicată. Bulgaria nu vrea să audă măcar despre capitalizarea tributului. Deoarece comisiunea pentru controlul tributului nu s’a mai întrunit de mulți ani, Bulgaria pretinde prescripțiunea tributului. — Și nu are dreptate? Întrebă ziaristul. — Nu pot spune că are dreptate, replică ministrul. Pe de altă parte, continuă d-sa, Europa a prezintat corupturile sale Turciei, care se află acum intre ciocan și nicovala. Este pentru noi o misiune grea de a insista pe Ungă Bulgaria ca să plătească și ea partea sa din aceste campturi, cu atât mai mult ca cit Bulgaria are o mare responsabilitate pentru faptele sale. Cine este vinovat pentru toate aceste dificultăți? Europa. Și ea va trebui să inlesniască acțiunea atît a Turciei cit și a Bulgariei. Eu cred că Europa ar putea consimți la o conversiune a datoriei publice bulgare și să- avanseze sumele necesare pentru achitarea datoriilor către Turcia.• Ziaristul observing că Bulgaria are 700.000.000 lei datorie consolidată, 100.000.000 datorie flotantă, și că o conversiune și un nou împrumut ar însemna un jug apăsător pentru Bulgaria, ministrul a răspuns: — Conversiunea este numai o formulă, nu un faliment. Bulgaria ar avea de plătit atunci S sau cel mult 1 la sută dobîndă, iar nu acum plătește Turcia. . —Credeți că Europa ar consimți să avanseze Bulgariei bani în asemenea condițiuni — — S’ar putea lucra în acest sens la Sofia și Constantinopol, dacă Bulgaria ar consimți în principiu. — Să plătească deci 500.000.000? Bulgaria nu se îndură a plăti nici 200.000. 000 lei. — Turcia pretinde mai mult, răspunse Nurandunghian. După compturile Europei, Turcia cere 30.000. 000 lire (peste 600.000.000 lei). Dar dacă această cifră se pare exagerată s'ar putea lua ca bază cifra minimală de 200—250 milioane. Adaug Insă că toate acestea sunt vederi personale ale mele nu ale guvernului meu. A întrebat la urmă dacă crede că se vor mai relua vreodată tratativele, ministrul a răspuns: — Nu există nici un motiv ca negocierile să fie rupte pentru totdeauna și sper că peste puțin timp se va putea ajunge la o înțelegere amicală. — Dobrogeana. UN EXPOZEU AL BULGARIEI Sofia, 23 Noembrie. —■' Azi dela orale 10 jum. pînă la 13 a fost în audiență la țard. Liapschef care a continuat a-șî depune raportul asupra misiunei sale la Constantinopol. La orele 3 p. m. s’a ținut un consiliu de miniștri. Se zice că, acest consiliu s’a ocupat cu redactarea unui expozeu către Cameră asupra relațiilor turco-bulgare. * Se afirmă că tratativele cu Turcia vor fi reluate imediat după deschiderea parlamentului turc. Din Reichstagul german Berlin, 23 Noembrie. — Reichstagul a Început prima citire a legei asupra lofurilor. Ministrul tezaurului, d. Sydow, a declarat că exercițiul financiar al anului 1907 s’a încheiat cu un deficit de 13 milioane (exclusiv și deficitul produs într’un anumit capitol de impozite reprezentând șapte milioane). Starea financiară a exercițiului 1908—1909 arată un deficit de 112 milioane trei sferturi mai mult decît defcitul prevăzut. Se prevede că rezultatul definitiv al exercițiului 1909 va arăta că situațiunea s'a îngreuiat cu 80.800.000 de mărci. I. Speb, deputat din centru, regretă marile cheltueli făcute și se declară în contra construcțiunei pripite a nobilor tipuri de vase. Oratorul mai declară că este interpretul maselor populare exprimîndu-șî dorința ca întreaga afacere în privința Marocului să fie aranjată într'un mod pașnic fără pagube pentru Germania. In această afacere spune d. Speck, politica noastră n’a reușit de loc. Oratorul termină constatînd cu satisfacție cu guvernul german a imbrățișat cauza credincioasei sale aliate Austro-Ungaria. (Aplauze). DEPUTATUL BASSERMAN ASUPRA SITUAȚIEI Deputatul liberal Basserman amintește discursul marsșalu ni englez Roberts, care era plin de fantezie; dacă Anglia vrea să întroducă sistemul militar; obligatoriu, o felicităm; dar noi, germanii, nu primim să fixăm o normă ca bază pentru construcții navale reciproce; trebui ca imperiul german să mențină constructiunile praeciate. In privința afacerei de la Casablanca, oratorul aprobă in general atitudinea guvernului german; iar în privința evenimentelor din Turcia, d. Basserman se plînge de hărnielile și de manoperile mincinoase îndreptate în contra Germaniei; s’a afirmat chiar ca ambasadorul german sfătuește războiul Totuși, să sperăm că toate simpatiile de odinioară nu au fost distruse în Turcia. Chestiunea e de a se ști dacă simpatiile germane pentru Turcia constituțională au fost exprimate la timp cum au făcut Franța și Anglia. Tocmai în acele zile critice, ambasadorul german Rosea de la Constantinopole: el a fost surprins de către evenimente. — Tot așa s'a întimplat cu proclamarea independenței Bulgariei și cu anexarea Bosniei: am fost găsiți nepregătiți, ceea ce a produs o vie agusție in Turcia unde se blamează violarea tratatului de la Berlin. Totuși, de mai mulți ani Bulgaria se arată cu total independentă de imperiul otoman, iar în ceea ce privește Bosnia și Herzegovina, aceste două provincii erau considerate de mult ca două provincii austriace- O altă politică a Austo-Uegariei nici nu putea fi. In ceea ce privește conferința puterilor să sperăm că pacea universală va fi menținuta. In orice caz, Germania trebue sa rămînă credincioasă triplicei. De asemenea în Italia această idee a fost recunoscută exactă și politica externă a Italiei va rămîne aceeași. Deputatul Scheidemann declară că politica germană în Orient Europei a dat faliment și *el așa și nu Maroc, iată, a încheiat deputatul rezultatul politicei noastre externe. Ședința a fost ridicată. O ÎNTRUNIRE A CECHILOR Praga, 22 Noemb.— Cechii naționaliști și socialiști au anunțat pentru niine o întrunire la Hotivac, localitate în apropiere de Praga dar în afară de teritoriul declarat sub stare de asediu. Poliția a luat întinse măsuri. CONTELE TRUBETZKOI ȘI ROMÂNIA într-o conferință publică pe care a ținut-o contele Trubetzkoi la Petersburg, asupra politicei Rusiei în Balcanici s’a exprimat astfel asupra Romîniei: „După războiul din 77, diplomamația rusă, punînd chestiunile de amor propriu în primul rînd, căută să distrugă ultimele rămășițe ale tratatului de la Paris, cînd se luă Rusiei partea de sud a Basarabiei ce se alipi Romîniei. Dar, noi ne-am gîndit la omorul propriu al Romîniei ale căreia trupe s’au luptat atît de vitejește alăturea de ale noastre și cari au adus servicii mari comandanților ruși. Noi nu am cugetat că prin aceasta vom îndepărta de noi tînărul stat ce abia își cîștigase independența. Mai mult încă, prin alipirea acestui mic teritoriu, care pentru noi nu are nici o importanță am fost obligați a aproba ocuparea militară a două provincii de către Austria, acele provincii de unde a plecat prima scînteie a răscoalei ce aduse războiul. Austria, fără a trage un glonț, primește o mare sporire teritorială și alte avantagii, ce erau justificate în fața Europei, ca crearea unei contrabalansări Rusiei și a reducerea influenței acesteia asupra slavilor din peninsula Balcanică“. LEGEA INVĂȚĂMÎNTULUI INSOBRANIE Sofia, 23 Noembrie.—Eri Camera a ținut ședință dela orele 3 d. a. pină la orele 1 jumătate seară, la ordinea zilei fiind legea asupra învățămîntului. A vorbit ministrul instrucției publice, care a spus că partidul democratic de la putere are de scop democratizarea învățământului în țară și în acest sens a întocmit proectul de lege, care, la sfârșitul ședinței, a primit aprobarea parlamentului. — D. REGELE PETRU ȘI REGELE ITALIEI Belgrad, 23 Noembrie. — Se zice că prințul Alexandru al Serbiei, care se află actualmente la Nizza, va pleca la Roma pentru a înmîna regelui Victor Emanuel o scrisoare autografia tatălui sau, regele Peta,, a,,,,—,t— ■ ■——ia,,!, j •îe MIȘCAREA PAN-SIABI DIN RUSIA Petersburg, 23 Noembrie.—Subsecretarul de stat de la externe, Za rkov, a plecat la Moscova. Se zice că această călătorie e în legătură cu mișcarea panslavă din Rusia . Călătoria a fost determinată de acțiunea întreprinsă de către consulul sârb din Moscova, care înrolează voluntari pentru războiul sîrbilor cu austriacii. TURCIA ȘI DECLARAȚIILE LUI TITTONI Constantinopole, 23 Noembrie, — Manifestațiunea făcută de d. Tittoni, în favoara tinerilor turci, a fost primită cu satisfacțiune în cercurile politice locale. Aceleași cercuri sunt dezamăgite însă de declarațiunile din Cameră, prin care Tritoni afirma că Italia nu va părăsi tripla alianță. INTERVENȚIILE UNUI DIPLOMAT ITALIAN Constantinopole, 23 Noembrie. — Ambasadorul italian a făcut demersuri pe lîngă Poartă, pentru ca să se îngădue descărcarea, în Tripolis, cu trei vapoare italiene, încărcate cu mărfuri austriaca. . Toate demersurile acestea au rămas zadarnice pini in prezent. PhliP — Viitorii lauriați — O telegramă din Stockholm anunță că premiul Nobel pentru secția de medicină și de fiziologie va fi decernat anul acesta profesorului Mecinikof, savantul subdirector al institutului Pasteur din Paris și doctorului Ehrlich, directorul institutului de terapeutică experimentală din Frankfurt. Premiul pentru chimie va fi atribuit profesorului Rutherford din Manchester, iar cel pentru fizică profesorului Max Plank de la universitatea din Berlin. Premiul pentru literatura va fi decernat, probabil, poetului englez Sawinburne. . Ehrlich Profesorul Ehrlich, în vîrstă de 58 de ani, a reluat descoperirea profesorului Mecînikof asupra fagocitozei și s'a ocupat mai ales cu studierea imunizațiunei. El a experimentat proprietățile imunizante, ale unui mare număr de microbi și bacili, și s-a ocupat în special cu aplicările terapeutice ale imunizării. Swinburne Algernon Charles Swinburne s-a născut la Londra la 5 Aprilie, 1837. Și-a făcut studiile la universitatea din Oxford și și-a complectat educația în Italia. Două comedii publicate în 1861, „Mama reginei“ și „Rosamonda“, trecură aproape neobservate. In 1866 „Poemele și baladele“ lui ridicară așa de violente polemici că editorii lui retraseră cartea din circulație. Cu încetul, renumele îî veni; el fu consacrat cel mai mare poet englez contemporan. A dat în vileag numeroase poezii: o odă asupra „proclamatei republicei franceze“, întipărită de un viu sentiment republican; alte două serii de „Poeme și balade“, „Cîntece de primăvară“, „Vacanța de vară“ etc. Dintre tragediile lui trebue citat: „Maria Stuart“, „Marino Fabrio“, „Locrine“, „Surorile". Mai multe încercări critice: „Notițe asupra Charlottei Bronte". ..Studiu asupra lui Shakespeare“, „Viața lui Victor Hugo“ avură un mare succes. Mecînikof Născut în apropiere de Karkof, în 1815,. Mecînikof n’are decît 63 de ani. Profesor de zoologie la Odessa în 1870, părăsi Rusia pe la 1882 plecînd la Messina, în Italia, unde a făcut primele sale descoperiri despre fagocitoză. In 1890, Pasteur îl chemă la Paris și-l avu ca colaborator și prietre T - Priot.M rrile lui se înmulțesc. In anii din urmă, s’a ocupat cu o întreagă serie de lucrări extrem de interesante asupra florei intestinale și bătrineței, asupra avariei, a apendicitei și altele. Rutherford s-a născut în 1871. Premiul Nobel îl e acordat pentru a răsplăti frumoasele lui lucrări asupra radiului și radioactivităței. Savantul chimist a descoperit în 1903 că sărurile radiului degajează, în prezența aerului, un fel de vapori cărora le-a dat numele de „emanațiune“. Mai in urmă, în colaborarea cu sir William Ramsay, el constată că emanațiunea radiului se transformă în helium. Această descoperire capitală a fost baza unor frumoase cercetări făcute de sir William Ramsay asupra transmutarei metalelor. Mecanik of CONGRESUL SOCIALIȘTILOR UNGURI Budapesta, 23 Noembrie.—Astăzi a început congresul extraordinar al socialiștilor din Ungaria. PĂLMUIREA UNUI PROFESOR DE CĂTRE STUDENȚI Paris, 23 Noembrie. — Profesorul Thalamas de la Sorbona, a fost pălmuit pe catedră, de către studenți. Thalamas și-a creat un nume prin lucrările istorice ce a publicat cu privire la Jeana d’Arc. Ca profesor de gimnaziu, Thalamas dezlănțuise o vie mișcare împotriva sa, prin lucrările ce a publicat asupra fecioarei din Orleans, așa că din cauza reputației ce-și creiase în‘ sinul familiilor patriotice, el fusese nevoit să se retragă din slujba sa. El afirmase că Jeana d’Arc se distinsese mali mult prin calitațile-i războinice, decît prin virtuți. Voind să înceapă erl un curs la Sorbona, Thalamas fu întâmpinat cu strigăte ostile de către studenți. Un student, Real del Salle, j sări asupră-i și-I trase două palme. In mijlocul unui zgomot enorm, studenții au pornit apoi să manifesteze în fața statuei fecioarei din Orleans. TOLSTOI ȘI ANEXAREA BOSNIEI Budapesta 23 Noembrie -port,1 cîteva zile apare la Londra ,și la New-York, în acelaș timp, ultima scriere a lui Leo Tolstoi, cu privire la anexarea Bosniei și Nerzegovinei. O doamnă din înalta societate sîrbă rugase pe marele scriitor ca să facă așa că glasul sau, în această afacere care pasionează întreg poporul sirb să Re a” zis cit mal de”" rie PATRIARHUL IOACHIM Acest patriarh, după cum ne anunță telegramele, a exprimat intenția de a stabili juridicește pe ce bază s’a făcut secularizarea averilor mânăstirești din țără, pentru a ridica pretențiuni asupra dreptului de posesiune a acestor averi. Ilii î ilicilor din Mia Proectul d-lui ministru de război și privitor la reînființarea tăbăcăriei de la Bucovăț nemulțumește și agită pe tăbăcari, patroni și lucrători, deoarece se lovește în interesele lor. Spre a preîntâmpina lovitura ce se pregătește, comitetul executiv al clubului meseriașilor a lansat un manifest prin care chiamă la o întrunire pe toți tăbăcarii din Capitală, întrunirea de la clubul meseriașilor La apelul clubului au răspuns eșî un mare număr de lăbarari, trunindu-se la orele 10 diminierija în sala cea mare a clubului. A prezidat d. Anghel Petrescu, care a arătat scopul întrunirei. D. Ghiță Mihăilescu, arată pericolul la care sînt expuși atît patronii tăbăcari cît și lucrătorii prin reînființarea tăbăcăriei de la Bucovăț. Mai ales, lucrătorii ar fi lăsați pe drumuri,căci la zisa tăbăcărie ar lucra deținuții pe prețuri derizorii. D. Iosif Scaerrer, spune că meseriașii tăbăcari,rebuesc să se ridice ca un singur om, și să protesteze pe căi legale și în liniște contra proecturui d-lui ministru de războiu. Dacă nu vă veți mișca, însemnează că starea de lucruri care se creiază vă convine, și dacă se va realiza proectul tăbăcăriei de la Bucovăț, atuncea nu vă rămîne decît să luați „cupra“ și ferăstrăul la spinare și să vă duceți să tăiați lemne, dacă veți găsi unde. D. Gh. Stănescu, delegatul clubului. Și în împrejurarea de față clubul își face datoria și de aceea v’a chemat ca să vă arate pericolul reînființarea tăbăcăriei de la Bucovăț. La 4 Decembrie a. c., este licitațiune pentru cumpărarea peilor și a taninului necesar fabricei în chestiune, trebue dar să prevenim ministerul de război și ca să nu facă greșala de a cumpăra acel material și să revină asupra înființărei fabrice de la Bucovăț, căci rămîn pe drumuri miie de lucrători, și sute de patroni se ruinează. Odată materialul cumpărat, statul ar risca sute de mii de lei și cu mare greutate s’ar putea schimba un fapt consumat. Trebue să batem la ușile celor mari, să le arătăm greșeala ce se face expunîndui-se o breaslă întreagă la mizerie; de asemenea să le mai spunem că ministerul nu poate reînființa tăbăcăria de la Bucovăț, căci statul nu poate fi nici negustor nici fabricant. Moțiunea.— Comitetul de rezistență Se aclamă apoi următoarea moțiune : " „Mseriașiî tăbăcari întruniți azi, 21 Noembrie 1908.. .și luînd în discuție proectul ministerului de război și de a reînființa tăbăcăria de la Buf ...vă ț am constatat în urma discuțiunilor, cum că reînființarea acestei fabrici este un pericol, care lovește în existența tuturor meseriașilor tăbăcari. „Pentru aceste motive am luat hotărîrea, de a duce o luptă contra înființărei acestei fabrici, formînd în același timp un comitet de rezistență care împreună cu comitetul executiv al clubului meseriașilor să ia măsurile ce vor crede de cuviință în această chestiune". In comitetul de rezistență s’au ales următoarele persoane: Gh. Mihăilescu, Gh. Crivăț, Mișu Eugeniu, Gh. Dumitrescu, Nicu Eugeniu, Remus Gheorghe, St. Constantinescu, Frantz Kratochwil, Ghiță Florescu, Tudorache Stănescu, Iosif Theil, Iosif Scherrer, Gh. Nicolaescu, Ion Jitaru, Kristache Ionescu, Dumitru Nicoli, Șt. Ștefănescu, Alex. Nedeanu, Gh. Blaier, Fani Cleterman, Pandele Ciamis, Alex. Pascu Căciulă, Alex. Țancovici, Petre Coina, Dumitru Tănăsescu, cari împreună cu comitetului executiv al clubului meseriașilor vor duce lupta“. întrunirea s’a terminat la orele 12 m. Mîine seară comitetul de rezistență se întrunește la d.Ghiță Mihăilescu, iar Joi după amiază la orele 2, are loc în sala „Jignița“ o mare întrunire a meseriașilor tăbăcari, la care va lua parte mai mulți patroni. Casiu ITALIA SI AUSTRIA In ultimele zile atenția era îndreptata asupra Italiei, care trebuia să-și clarifice atitudinea față de aliata sa Austria. Tițiani trebuia să se exprime asupra, aliatului sau Aehrenthal și asupra manifestațiilor antiaustriace din Italia. Din discursul pe care Va rostit Tittoni, și pe care lam anunțat la timp, s’a putut vedea care este atitudinea Italiei în chestia con, J.ttctuazăălsmi £&,^*—i— Tittani și Aelrentliai cum pregătește d. Vîrnav alegerile județene — Alegerea delegaților dintre funcționari — D. Vîrnav s’a înapoiat la postul sau. Prefectul de Constanța lucrează din răsputeri în vederea alegerei noului consiliu județean. De la rezultatul acettei alegeri depinde rămînerea sau izgonirea d-lui Vîrnav din capul administrației din Constanța. De aceea d sa face tot cl,î stă prim putință, spre a asigura reușita oamenilor săi. Numai că d. Vîrnav procedează în așa fel, că trece peste dispozițiile lege și ține seamă numai de bunul său plac.Illata e pildă de felul cum operează prefectul din Constanța: D. Vîrnav știe că în special elementul românesc din Constanța nu-l poate suferi și de aceia s’a hotărît ca pe acel element să-l anihileze în alegere. D-sa a chemat pe subprefect și le-a dat instrucțiuni de felul cum să procedeze la alegerea delegaților, iar subprefecții s’au executat. Rezultatul s’a văzut. Dintr’o plasă, unde elementul romînesc reprezintă 80 în sută din populație, au fost aleși ca delegați șapte primari,..4 ajutoare de primari, 9 turci și 6 nemți, din totalul de 41 delegați. Primarii și ajutoarele stau la dispoziția prefectului și în acești slujbași comunali are deplină încredere. Comunele unde s’au ales acei delegați sunt: Palfi zul, Thechir- Ghiolul, Cara-Omarul, Hasancea, Omurcia, Cargalîc, Murfatlar, Caramurat, Pazarlia, Cibadin, Cio Cracul și Carol I. Preectul de Constanța știe totuși că arta din legea electorală oprește ca primarii, notarii, perceptorii,cum și orice funcționar public să fie aleși delegați, iar legea de organizare a Dobrogei spune lămurit că acolo, unde nu e prevăzut altfel, legile țarei sunt aplicabile. Supunem, la cunoștința d.lui ministru de interna modul cum prefectul de Constanța își pregătește reușita la alegerea dela 30 Noembrie, pentru, consiliul județean și credem că vreun membru al parlamentului se va alarma de aceste abuzuri strigătoare. R. P. Scandalurile din Camera austriacă Președintele Camerei, Weis Kirschner, care a fost atacat în mod violent, în ședința trecută a parlamentului austriac, de către deputații cehi. Președintele Weiskir ohner Furtul din calea Griviței In Cursul zilei de erl un furt de bani s’a săvîrșit în calea Griviței No. 193. Victima acestui furt este d. Gh. Mihăilescu, antreprenorul economatului gărel ’ de Nord. Păgubașul s’a prins circumscripției a 17-a, arătând ca autor al furtului pe un lucrător dela C. F. R., cu numele Christache Stoinescu. Hoțul s’ar fi Introdus în cantor unde erau banii prin forțarea ușei, furînd suma de 70 lei. Circumscripția respectivă a luat măsuri pentru prinderea pungașului. — d. întrunirea stuenților în șiinte de stat uri la orele 3 p. m., a avut loc întrunirea studenților în științe de stat, la sediul asociației studenților în științe de stat, din str. Imprimeriei 38. , A prezidat d. loan, P. Sillescu, «care începe prin a arăta demersurile făcute pînă în prezent, în vederea reorganizarea școalei su sperioare ,de științe de stat, și transformarea ei în „Academie de Comerț și științe de stat“.• După aceea s'a complectat co ]mitetul asociației prin alegerea I d-lui Ilariu Bîrlogeanu, ca secretar de ședință. w La această întrunire a asitat *i d. G. G. Mironescu, profesor la drept și științe de stat. D-sar’am interesat în de aproape de merisul asociațiunei, și de mișcarea Studenților în științe de stat. A ] arătat nevoia și frumoasele resultate ce ar da o mai strînsă la Igătură între studenți și profesori, j și a promis concursul d-saiene I lângă ceilalți d.nî profesori, pen I tini ca .și d-lor să dea sprijin stat «lenților, în mișcarea ce au între» ‘ prins . Totodată, d-sa, a binevoit să doneze pentru biblioteca asociației, lucrările d-sale, întrunirea s’a terminat la orele 6 p. m., anunțîndu-se cea viitoare pentru Duminecă 30 c., clnd vor fi invitati să ia parte și alți d-nîi profesori. __ _____ NUVELELE „DIMINEȚEI “ Omorît pe degeaba de Ioan Adam Era în zori.. Viforniță ca aceea nu apucasem. Mai ales cînd am dat pe zare, te rupea de șale, nu alta. Vîntul aducea așa cîte un vîrtej de omăt și numai ți-l arunca în față, de să te înădușe. Gerul aspru frigea obrajii. Nori albinețî și scămoșii îmbrobodeau fața cerului. Vînzuleala de fulgi îți lua ochii. Caii spintecau cu anevoie troenele. Erau una de apă. Cînd sania da cu bourul în vre’un bolovan înghețat, sărea de ne hurduca mărunlgele în noi. Ajunși la poala pădure, vifornița părea că mai contenise. Numai pe deasupra copacilor trecea cite un vast sec, de o tristeță înduioșetoare. Copacii negrii, goi, ce #ăiau întinsul curat al omătulii, sămănaț cu niște dungi închise, trase în neordine pe o față de hîrtie. Am mers o bucată așa la vale, pe lîngă marginea pădurei, apoi făcînd la stînga am intrat în plinul codru. De amîndouă părțile drumului, copacii ne făceau strajă. Aici zăpada cade agale, legănîndu-se lenos printre crengile desfrunzite. Genele mi s bătute în omăt de de-abea văd și cum sunt încotoșmat ca la drum, nu mă pot întoarce decît cu tot trupul. Calea e grea. C’o săptămînă înainte omeții se desghețase, drumurile curgeau zina cu pîraele. A ținut așa vre-o două zile și’ntr’o noapte numai dă un piu de ger de sleiește apele din mers. Peste ghețuș a început iar să ningă, încit drumuri era nemn lunecos; caii potcoviți cam de multișor, lunecau de să se desghine, ți se rupea inima de milă, cum se umbla priioarsele în toate părțile. ’ Ne-am dat jos. Eu țineam de dinapoia săniuței și omul ducea caii de dirlogi. Mergeam mai mult tăriș. Povîrnișul se lăsa în loc, drept în jos. * Imunul era văgăunos, calea s’a mîncat tot cîte pleacă, pîn’ce-a rămas acum adîncă ca un fund de apă, încă un pripor și scăpăm ua loc mai trăgănat. Peste coama pădurei, vîntul tot mai vînna. Ramurile pline de policin, în atingere, par pase uscate ce se lovesc în de ele. Ajungem pe tăpșan. Caii suflați greu de pe ei se ridica un nour de aburi. — Mai este mult? — Numai o văgăună, da cea mai a dracului. Pornim din nou. Potcoavele tocite, în bătae cu bulgării bocnă de înghețați și cu rădăcinile ce șerpueau drumul, pocneau răsunînd strașnic în urma codrului amorțit. Caii strănută puternic, pipăind pămîntul cu copitele ca să se sprijine. Izirtopul se lasă prăpăstios în loc. Amețești cînd privești tocmai în fundul lui. Ca să nu lunec,mă agaț de crengile copacilor ce se înclină peste drum; picioarele-mi fug înainte, iar corpul rămîne spînzurat de cracă, bănănuind în aer. Greu drum. Cum mergeam așa, cât odată înapoi. Prin ploaia de fulgi, zăresc un corp de piatră, plîntat în pămînt pe marginea ridicată a drumului. Se cunoștea că-i pus anume, de mînă de om. — Ce-i aceea, bade? — Apoi ține loc de cruce, dragă doamne. — Da cine-i îngropat acolo ? — Ehei, aici i-o poveste întreagă,—dar mult de-atunci... Și cum câta să-mi spue istoria mai departe, calului din dreapta îi lunecă picioarele și cade pe șezut, mergînd o bucată bună așa, tîrîș. Am scăpat noi teferi și din primejdia aceea. In vale am hodinit. Omul ostenit răsufla din greu. Eu uitasem de toate, mă gîndeam numai la poveste. Ei apoi ? Ce? — Cu piatra ceea, ce-a fost? Omul își scoate căciula din cap, își netezește părul, apoi rămîne pe gînduri, — cercînd parecă să răscolească cenușa trecutului. — Pop este o vorbă , tot răul purcede de la pahar și de la muere. La noi în sat trăia un gospodar bunișor, nu așa de cuprins, dar nici de mîncarea cîinilor nu era el. Avea însă o femeiușcă, de cît nu-i găseai păreche, nu atîta de frumoasă pe cil de șmecheră. Cam umbla ea așa... huși marginea. A zăbzit-o dinsul odată, de două ori-a tăcut. O ia el întîi cu vorbe bune , că nu-i frumos pentru o gospodină, așa și pe dincolo... ași, vorbia butucilor. Nu rămăsese băetan în sat, cu care să nu se fi avut de bine. La urmă bărbatul a mai bătut-o, a alungat-o — da degeaba. De la un timp a lăsat-o de capul ei, că dă, vorba ceea, mai lesne ii-i să păzești un cîrd de epuri, decît o muere. Om muncitor de altfel, n’am ce zice, dar ce folosel cu o mînă aduna și dînsa cu zece împrăștia. într’o vreme a luat femeea și darul beției ș’apoi de-aicî ticăloșie... De unde și pînă unde, se pripășește pe la noi prin sat un om din lumea lui Dumnezeu, — tot să fi avut ca la treizeci de ani, să nu spun minciuni. De altmintrelea frumos el, spătos, plin de miez, se cunoștea c’a trăit bine românul pe unde a fost. Slujea la boerul din sat. Cum se face, s’ajunge cu femeea creștinului celuia,că numai acesta rămăsese nevînturat de dînsa. Muerea dracului dă de gustul lui și nu se lasă de dînsul in ruptul capului. Bărbatu su cuminte, își cală de treabă. O lasă pe dînsa in boii ei; voia să vadă și el la ce capăt o s’ajungă,-închidea ochii și înghițea noduri. Orifica la douăzeci de ani, de atunci , într’o zi de tîrg, omul lasă nevasta acasă și el pornește la Negrești cu boii de vînzare. Cînd pleacă, îi dă in grijă, să-șî mai bage mințile-n cap. Jîn de-a-ndoasele, toată ziua n'a mai eșit din crîșmă. Lumea zice c’a stat și ibovnicul ei așa ^ pîn’pe la o ’toacă, pe urmă, după ce și-au șoptit ceva la ureche, el a plecat! Ba cică cânta și cinstea tot norodul. A doua zi, a venit veste în sat, că Iordache a Sărarului, e mort in codrii Bude’i. Ne-am luat cu toții butuc ș’am pornit să-l vedem, că fusese om bun și te doare inima cînd auzi cîte ceva de românul voinic, cuminte și săritor. D’a l’emeea prefăcută, îl bocia de cît tremura frunza pe arbori. Nu ne dumeream anume cine să-i fi pus capăt zilelor. L’am găsit întins pe iarbă, împroșcat tot de sînge, pleacă mai la vale de trupul cel de piatră. Aman îl mai hăcuise ! Pieptul lui era tot potmicălit de împunsături. Și cum căzuse pe semne cu capul de rădăcina copacului, îî crăpase tîmpla stîngă, — ori că l’o fi pălit cu ceva acolo, anume n’oi putea ști. Cămașa îî era scoarță. Căciula picase ceva mai la vale. Ședea întins, cu capul venit sub el. — Și nu s’a aflat cine l’a răpus ? — A venit cercetare pe urmă. Mama mortului, știa că noră-sa se are de bine cu pribeagul cela și-l propune pe dînsul. După ce l’a mai chinuit, el spune la judecată că muerea l’a pus la cale să-l omoare, ca să-i iee banii de pe boi și pe urmă să trăiască cu dînsa. — Haide că vin oamenii stăpînirea să ridice și pe nevastă. Cînd colo, pe ea o găsesc spînzurată în podul căsoaei. Oricum, tot necuratul, avea să aibă parte de dînsa, cruce de aur cu noi și cu toată lumea... — Dar cu banii, ce a făcut Biharul ? — Cu ochiul dracului ? ehehe !.. n’a avut parte... Cînd a venit doctorul, s’a pus să desbrace mortul, pentru spintecare, a găsit în opinca din piciorul drept două hîrtii de cîte o sută și patru gălbenași bătuți: — paralele de pe boi. Acu, ori că de frică, ori că nu i-a venit prin gînd, dar Biharul n’a cătat și-n opinci... L’au îngropat acolo, unde vezi straja de piatră. Vifornița contenise. Soarele obosit, cu fața spălăcită, se ițește tînjitor într’o destrămătură de nour. Am pornit, îmi era frică de pădure. Cucît vedeam că se luminează înainte, simțeam că mi se iea greul de pe suflet. IOAN ADAM Mîine Marin Sîmba do AL. CASAEAN Mișcarea dela Industrie Pe ziua de 1 Decembrie s’a făcut următoarea mișcare la ministerul industriei și comerțului: Verificatorul de măsuri și greutăți el. III Mănescu Vasile de la Roșiorii-de-Vede este transferat, după cererea sa, la București, In locul no fi creat. Verificatorul-ajutor Bărbulescu Dumitru de la Brăila, este înaintat verificator cl. III și însărcinat cu conducerea biuroului de măsuri și greutăți din Roșiori de Vede. Verificatorul-ajutor provizoriu Voiculeț Ioan, de la Craiova, este transferat, după cererea sa, la Ilrăila. Rănirea din Cernavoda CERNAVODA, 23 Noembrie. — An seară, la orele 11, lucrătorul Ștefan Ștefan a fost împușcat în abdomen în prăvălia lui Iani Ceacalopol. Poliția a sosit imediat la fața locului și a dispus transportarea rănitului la spital. D. dr. Sarchi, avizat, a dat îngrijirile necesare rănitului, care a declarat că a fost împușcat de Aristide Ceacalopol. Poliția a dechis o anchetă. Săptămâna aceasta Amintim de la Junimea din Iași (ca an indice alfabetic al numelor propriu) de G. FANÜ