Dimineaţa, decembrie 1908 (Anul 5, nr. 1723-1750)
1908-12-08 / nr. 1730
Antii V— No. IT •' PUBLICITATEA | CONCEDIITA EXCLUSIV rjertutaî de Publicitate CAROL SCHULDER & Ce. BOCEEȘn ttte. Karascorjievici !9“® efe#cn Ei* Birouri!›, ziarului: Str. Sărindar Mo. 11 O COCOCOCOC. '‘^^^^OCCvOCCCOCCCOC va pare zilnic cu cele din urma știri ale nopiei A^WAWW Telegrame niUe lui Firmifiană al Bulgăriți E sau nu 0 țar? — Solia, 8 Decembrie.— O impresia penibilă a produs aici mesagiul sal* lanului către parlamentul carcase si anume pasagiul în cars, vorbindu--sa de azil Ferdinand al Bulgariei, nu se menționează acest Uliu de țar. * Pe de alta parte, azi fiind ziua onomastică a țarului Nicolae al Husiei, s’a oficiat în capela rusească din localitate un serviciu divin. Cu această ocazie, cind sa făcut pomenirea numelui lui Ferdinad al Bulgariei, nu i s’a dat de asemenea titlul de tar și aceasta din ordinul formal al reprezentantului Husiei. Suveranul nici nu a fost astăzi în localitate, ci la vînătoare. Recepția de la palat, care se făcea da obiceiul în fiecare an, în seara sf. Nicolae, nu va avea loc anul acesta. Toate aceste fapte dovedesc că actul de la 22 Septembrie nu sa vede a fi în adevăr consolidat.—D. STOLIPIN VORBEȘTE DE SĂRĂCIA POPORULUI Petersburg, 6 Decembrie. .— Duma. — Primul ministru Stolypin zice că nu se poate planta drapelul unei libertăți aparente numai pentru clasele superioare fără a se cugeta și la clasele inferioare. Avem datoria de a scăpa poporul de sărăcie, de ignoranță. O puternică posesiune individuală este necesară pentru renașterea împărăției noastre pe temeiul principiilor puternice monarhice și este un obstacol mișcării revoluționare. Toate silințele guvernului trebue să fie îndreptate spre ridicarea forțelor productive ca unica sursă a bunei stări în țară prin favorizarea muncii individuale și a posesiunii individuale. CIOCNIRI LA GRANIȚA AUSTRO. SIRRA Londra, 6 Decembrie. — Agenția Reuter află că Miercurea trecută un număr de 50 de soldați austriaci sub comanda unui căpitan au trecut granița sîrbă pengă localitatea Mocragora și s’au dedat, la escese, trăgind mai multe focuri asupra unui funcționar vamal, lingă Lipova. Asemenea incursiuni s’au mai repetat și altădată. . Guvernul sîrb declară că dacă asemenea treceri se vor mai repeta, el nu poate fi făcut răspunzător dacă sârbii vor ataca pe soldații austriaci. DEMISIA GUVERNULUI PORTUGHEZ Lisabona, 6 Decembrie.— D. de Amaral va prezenta astăzi regelui demisiunea cabinetului. Criza provine din aceea că d. Vilhelma, șeful partidului regenerator, a retras cabinetului Amarat încrederea grupării sale. DISCURSUL LUI ISWOLSKY Petersburg, 6 Decembrie.— Șefii grupărilor din Dumă au decis să fixeze pentru Vinerea viitoare discuțiunea budgetului afacerilor străine în ședință plenară. Cu această ocaziune, ministrul de externe Iswolsky va vorbi de politica externă. (A. R.) EUROPATKIN ASUPRA EVENIMENTEOR DIN BALCANI Berlin, 6 Decembrie. — Ziarului Berliner Tagblatt i se telegrafiază din Moscova că ziarul octobrist Golos Moskwi publică un interview pe care corespondentul sau din Petersburg l-a avut cu generalul Kuropatkin în chestiunea anexărea Bosniei și Herzegovinei. Intereviewul prezintă o deosebită însemnătate pentru că el reflectează starea de spirit a cercurilor conducătoare ruse față cu evenimentele ce se desfășoară acum în Balcani. Kuropatkin spune: Știți că Rusia se preocupă de soarta slavismului și urmărește de aproape acțiunea unei puteri așa de mari ca Austria în Balcani. Nu trebuie să uităm că legăturile Austriei cu Peninsula Balcanică datează de sute de ani înainte de amestecul nostru in Peninsulă ca protectori ai populațiunilor slave. Interesele Serbiei și ale Muntenegrului nu sunt identice cu ale Rusiei, dar soarta Serbiei nu poate fi indiferentă pentru noi. Căci s’a vărsat mult singe rusesc pentru cucerirea independenței Serbiei. In ultimul timp am văzut cu "arere că Serbia nu poate progresa "și nu se poate dezvolta un chip mulțumitor., Ne-am dat seama atunci că e o datorie pentru noi să nu lăsăm ca această țară să fie înăbușită de împrejurări protivnice progresului ei. Rusia are tot interesul ca prin ridicarea panslavismului să ridice o barieră împotriva expansiunea pangermanismului în peninsula Balcanică, în dauna statelor slave. DIN CAMERA AUSTRIACA Viena, 6 Decembrie.—La sfîrșitul ședinței de azi se va termina discuția asupra proectului de împuternicire pentru încheierea convențiilor. Se așteaptă cu nerăbdare voia Camerei prevăzîndu-se că guvernul va întruni cu greutate majoritatea. Maes priimi pfe finatei prin PRINCIPELE NIKITA VEDE SITUAȚIA DESPERATA Londra, 6 Decembrie.— Din Gelinge se anunță: Principele Nikita a primit ora în audiență pa corespondentul ziarului „Daily Mais“, căruia i-a făcut următoarele interesante declarațiuni: — Prin anexarea de către Austrie a Bosniei și Herzegovinei, Muntenegrul a pierdut tot ce avea mai bun: speranța care dă viață națiunilor. Atîta tena cu Austro-Ungaria ocupă numai, cele două provincii s’a putut spera că va veni o vreme cînd se vor realiza idealurile unei Serbii mari. Azi nu le-a mai rămas muntenegroni ior alta de făcut, decit să se retragă in munți și să piară în cea mai neagră mizerie. Aceasta dacă cumva nu vor ridica armele și nu vor căuta să-și schimbe soarta printr’un războia. Eu ași vrea bucuros să evit războiul. Dacă lasă puterile mari, și în special Anglia, căreea i-am promis că deocamdată vom rămâne în liniște, an va căuta la Conferință să vă vra un ajutor, atunci nu ne va rămîne de făcut asta decit să apucăm armele, deși avem prea puțină speranță să ești învingători. Muntenegrul cere pentru anexarea Bosniei și Herzegovinei să i se acorde Spizza și Antivari; este însă foarte probabil că Austria nu va admite nici una din aceste două cereri. Mării ®n Mlishiini Meri — Suspectarea atitudine: Angliei — Budapesta, 6 Decembrie. — Partea dela urma a conferinței orientalistului Vámbok, conține unele lucruri foarte interesante, cari trebuesc relevate. Conferențiarul spune că Austria a procedat la anexarea Bosniei și Herzegovinei, mai mult de nevoie, decit de bună plăcere. A determinat-o la această misterioasa întrevedere de la Reval. Nimeni nu știe ce s’a petrecut acolo, se păstrează cel mai mare secret, cu toate acestea a fost vorba de Austria, și baronul Aehrenthal a fost obligat să facă ceia ce a făcut. Atitudinea Angliei contra Austriei nu se poate tăgădui. Baronul Aehrenthal a știut de mul aceasta, el urmărind de aproape acțiunea diplomatică engleză, al cărei admirator este. In special s’a pus în evidență acțiunea partidului liberal englez care pînă acum a lucrat totdeauna contra Turciei. Vambék pune apoi într’o lumină curioasă acțiunea lui Buxton, președintele comitetului balcanic. Acesta la rugat pe dânsul, nu de mult, să fie la Londra o conferință contra Turciei, ceea ce e însuți, bineînțeles a refuzat. Azi, Buxton, nu se știe cum, a devenit cel mai mare apărător al Turciei (Ilaritate). El arată apoi că e o mare greșală a se crede că Turcii tine într’adevăr atât de mult la Bosnia și Herzegovina. Liberalii englezi spun pretutindeni că ei nu se gîndesc însă că tinerii turci nu văd cu ochi buni așa ceva. Buxton declară că a primit nu de mult o scrisoare din partea unor tineri turci cari se exprimă că ei nu ar primi Bosnia și Herzegovina chiar dacă li s’ar face cadou. PAPA PIUS DATUDECATEI Budapesta, 6 Decembrie. — Din Satmare se anunță că Andreas Mezlemy, o rudă a defunctului episcop catolic Iulius Mezlemy a dat în judecată pe toți acei cari au primit legate prin testamentul defunctului, cerlnd în acelaș timp anularea acelui testament. Intre cei cari au primit levate este însăși Papa Pius care a primit 300 ducate. Plîngerea lui Mezlemy se îndreaptă și contra Papei cărui Îi cere restituirea acelei sume. OCUPAȚIILE REGINEI BULGARIEI Sofia, 6 Decembrie.—Regina Eleonora a întreprins un turneu în țară, pentru a vizita spitalele și instituțile de binefacere.—D. BURSA DIN STRĂINĂTATE Viena, 6 Decembrie.— Ministrul agriculturiei și-a făcut evodarea de seamă despre starea agricolă a Angliei. Din această cauză la cursul cerealelor se observă o scădere de 5 heleri. Budapesta, 6 Decembrie.—La bursă prețurile sunt susținute, CAMERA ITALIANA ȘI AUSTRIA - Roma, 6 Decembrie.— In timpul ședinței de eră a Camerei, extremă, stingă s’a dedat la manifestatiuni contra Austro-Ungariei. Guvernul a protestat insă contra acestor manifestații. AMBASADORUL AUSTRO-U UNGAR LA TOKIO Budapesta, 6 Decembrie. Șeful de secție din ministerul de externe, baronul Kati, care, după cum se știe, a fost numit ambasador la Tokio, a sosit aci. El a avut mai multe întrevederi cu ministrul președinte și cu ceilalți miniștri^ de la cari și-a luat rămas bun, urmînd să plece la postul său. MIȘCĂRILE FLOTEI AUSTRIACE Gattaro, 6 Decembrie. Flota austriacă care se află în apele dalmatine este comandată de vice-amiralul Ziegler. Vasale au primit ordin să facă patrulă între Antivari, Cattaro și Ragusa. De Crăciun nu se va acorda concediu nici unui soldat. RĂSPUNSUL ANGLIEI LA NOTA AUSTRIEI Berlin, 6 Decembrie. — In cercurile oficioase nu se cunoaște nimic din conținutul notei Rusiei adresată ca răspuns Austro-Ungariei. Se consideră însă ca adevărate versiunile presei engleze cum că Istvolsky, înainte de a expedia nota, a avut o conferință cu ambasadorul Franței și cel al Angliei. * CIOCNIRE DE VAPOARE Stettin, 6 Decembrie.—O ciocnire de vapoare s’a înttmplat pe Marea Nordului. Din cauza ceței vaporul „Frederike Müller“ s’a ciocnit cu un vas suedez, care a început să se scufunde. Opt persoane s’au înecat. Au fost salvate 7 persoane, intre cari și căpitanul vasului. Vaporul ...Frederiko Müller“ a suferit mari avarii. AUSTRIA ȘI PROECTELE UNGARIEI Viena, 6 Decembrie. — „Neue Freie Presse“ scrie următoarele cu privire la tratativele ce se fac acum in chestia proectelor militare : De doi ani de zile se ocupă cercurile militare competente cu acest proect. Punctul de vedere al ungurilor se găsește acceptabil și el nu atinge într’u nimic ideia unității. Ziarul spune că un timp scurt se va lua o deciziune definitivă în această chestie. INTERVIEW CU ȘAHUL PEHSIET Petersburg, 6 Decembrie. — Corespondentul din Teheran al ziarului „Novoie Vremia“ a avut un interview cu șahul Persiei, care i-a declarat că prietenia Rusiei față de Persia este în afară de orice îndoială. Șahul e ferm decis să conserve reformele introduse și să persiste ■pe calea aceasta, cu toate dificultățile ce le întimpină din partea revoluționarilor, învinuirile ce i se aduc că e împotriva acțiunei de reforme sunt neîntemeiate. Crede însă că nu e bine să se procedeze în chip prea violent, căci nici eri rezoluțiile prea brusce n’au dat rezultate bune. Reformele trebuesc introduse treptat. Persia va avea o Constituție imediat ce vai fi în stare a o înțelege. Șahul se va feri să convoace un al doilea parlament revoluționar. ANGLIA ȘI RUSIA IȘI IMPART PERSIA Londra, 6 Decembrie.—„Daily Telegraph" în articolul său de fond se ocupă de evenimentele din Asia și pregătește opinia publică pentru împărțirea Persiei. Numitul asiat arată că singură această soluție ar putea să aiusă capăt frămîntărilor din imperiul persan și precizează chiar că într’o eventuală împărțire Rusia ar lua parisa de Nord, iar Anglia teritoriile de la golful Persic pînă în interiorul țărei, cum și partea sudică. „Daily Telegraph“ arată că Rusia va începe chiar in cursul săptămînei viitoare acțiunea sa de cucerire. Știrile acestea produc mare senzație. BOICOTUL DIN TURCIA Viena, 6 Decembrie. — „Wiener Algemeine Zeitung“ anunță că mișcarea boicotului a rămas neschimbată. Guvernul nu a reușit să diminueze această mișcare. Cu toate acestea se poate prevedea, spune ziarul, că nu va dura mult și boicotul va înceta. Dacă lucrul se va întîmpla, se va putea deduce că guvernul a fost și el implicat, in această mișcare. AFACEREA STEINHEIL Paris, 6 Decembrie. — Figaro dă știrea că Alexandru Wolff a fugit în Anglia. Daca faptul se confirmă, atunci susținerile d-nei Steinheil în privința lui Wolff vor veni iarăși pe tapet. Remy Couillard a fost astăzi ascultat din nou .S’au găsit oarecare contraziceri între depoziția lui de azi și cele de mai Inaint Cîrsd l’au făcut atent asupra acestui fapt, el s’a arătat disperat. D-na Wolff a intentat acțiune de divorț soțului sau. In curînd în foița „DIMINEȚEI“ senzaționalul roman de actualitate rest îns din Paris SAU Misterei © Afacerel Steeinstal ipaliul •^51?.^wrr.-fr,j, r^T ^ Intre Olanda și Venezuela borii fi, pentru a-șî uita de sănătate după o telegramă ősi la azi, pare înă că el ar fi aleis a nu se mai întoarce în parte. Pînă în prezent , se știe încă precis care va fi ■firșitul acestor onflicte. In 24 ore nsă se așteaptă dezlegarea acestei chestiuni care preocupă acum optia publică. Tot ce se știe precis pînă acum, după ultimele telegrame cari ne-au sosit în cursul nopței, este că în toată Venezuela au loc demonstrații furtunoase contra Olandei. In ce privește conflictul cu l’rdwri, ’Soluția lui depinde de întorsătura pe care o va lua-o conflictul cu Olanda. ale Venezuelei. Se afirmă chiar de unele agenți telegrafice din străinătate cum că Venezuela ar fi declarat războiul Olandei. Pină acum însă știrea pare a nu se confirma. Pentru orice eventualitate fiota olandeză este concentrată. In acest timp președintele Venezuelei, Castro, se află în Europa la Venezuela are acum conflicte cu mai multe state, în special cu Franța și Olanda, In ce privește Olada, conflictul este mai grav pentru că acel al mai multe vase Diplomații și tonul misagiului turc Berlin, 6 Decembrie.— „Berliner Tageblatt“ află din Constantinopol. Cercurile diplomatice sunt nemulțumite de tonul Biesagiului, din cauza atacurilor pe cari la conțins la adresa Bulgariei și a Austro-Ungariei. Diplomații spun că aceste pasagii ale mesagiului nu sunt menite a înlesni înțelegerea dintre Turcia și Austria și ele au fost introduse numai pentru a face efect asupra poporului. MIȘCAREA DIN VENEZUELA New-York, 6 Decembrie... Se află din izvor competinte, că trustul asfaltului sprijină revoluția din Venezuela. Ei distribue revoluționarilor puști, munițiuni și bani. Guvernul Statelor Unite declară că e gata a recunoaște noul regim din Venezuela, imediat ce se va alcătui. Ziarul „Tribune“ află din Venezuela cä Castro nu se va mai întoarce în patria sa. Berlin, 6 Decembrie.— Din Washington se telegrafiază ziarului Berliner Tageblatt că nu este sigur cum că președintele Venezuelei ar fi declarat războiul Olandei, și că chiar dacă aceasta s’a întîmplat, este probabil că nu va avea urmări practice. * ® MOARTEA UNUI ZIARIST Bolomia, 6 Decembrie.— A încetat din viață unul din cei mai distinși ziariști italiani—Hugo Pesci. El s’a născut la Florența, în 1846. NOUL MINISTRU DE RĂZBOI AL STATELOR UNITE New-York, 6 Decembrie..— Președintele Taft a numit pe senatorul Knox ca ministru la departamentul războiului. Taft va întreprinde, la 25 Ianuarie, o călătorie la Panama. In această călătorie, președintele va fi însoțit de două cuirasate. Convenția Austro-Raffe îQn Viena, 6 Decembrie.— Chestiunea împuternicirea guvernului pentru încheierea convențiilor ceaneroase, n’a fost încă tranșată. Agrarienii nu vor cu nici un preț să o acorde. Lueger n‘a putut decide pe creștinii sociali să votezi pentru lege, așa în cât s'a luat hotărirea ca deputații din partiției sau să votase cum vor voi. Pentru lege s’au declarat numai deputații orașului, polonezii, italienii și romtim. NAVIGAȚIA AERIANA Londra, 6 Decembrie.— Se telegrafiază din Paris că acolo s’a pus bazele unei societăți al cărei scop este de a se înființa o legătură regulată între Paris și orașele învecinate, prin curse aeronautice. Patru baloane mari sînt în contrucție. PRETENȚIILE COMPANIEI C. F. ORIENTALE Șofia, 6 Decembrie.—Se comunică din Constantinopole că compania orientală a căilor ferate nu numai că n’a cedat în pretenițiile sale, ci Ie-a și sporit cerind și despăgubiri pentru schimbarea și ta afișl traficului companiei, modificare ce nu convine acesteia. Pretențiile companiei se ridică acum la 60 de milioane de lei. Compania e convinsă că guvernul bulgar tărăgănează înadins lucrurile,, pentru a aștepta Împrejurări cari să-i scape de răspundere.—C. FELICITĂRI SULTANULUI Constantinopol, 6 Decembrie.—Cu ocaziunea deschiderea parlamentului, sultanul a primit peste 360 telegrame de felicitare din străinătate. Sultanul a răspuns în mod personal regelui Eduard exprimîndu-șî mulțumirile sale sincere pentru prieteneștele urări ce i-a adresat cu această ocaziune și formulînd speranța că prietenia anglo-turcă nu va fi prin nimic zdruncinată. 1 Colecta „ națională a „Adevărului Pentru ajutorarea luptei romînilor de peste uniați Sebastian Korsazi fost deputat 100 lei Comitetul de redacție al ziarului „Democratulconservator“ din Găești 50 „ Dr. Elin Antonini (Craiova) 40 „ Nicolae Constantinescu, comerciant din Bucuregii cal. Hallovai 80 „ Un fost inspector școlar 10 1V .. P. Crstoia (Săeși) 5 a l-na CI. I. P. Cretoia (Găești) 5 „ moi I. P. Cretoia „ 5 „ scolar I. P. Cretoia „ 5 „ nailo Georgescu, tipograf București 2 „ 362 lei Listele precedente 5824 „ Total 6126 lei Sinuciderea oficiantului poștal Ogrezeanm —Roni amănunte T.JIU, 6 Decembrie.—Vineri dimineața, la orele 7, un cantonier din gara Craiova a găsi la o distanță de 20 metri de pară cadavrul unui necunoscut bine îmbrăcat, tăiat de tren. Săpaiele trecuse peste partea stingă a corpului, pe care a retezat'o împreună cu capul. Died alarma, s’a putut constata identitatea cadavrului a perserna lui Ilaralambie Ogrezeanu, dirigintele oficiului telegrafo-poștal din orașul nostru. Nenorocitul plecase la București în seara de 80 Noembrie pentru a stărui la direcția poștelor să nu fie mutat din localitate, după cum se zvonise. La început, s’a crezut că e un accident nenorocit; această bănuială a fost risipită cînd făcîndu-se Percheziția cadavrului, saft parti două scrisori din care una închisă, adresată soției sale. De aci s’a dedus că e sinucidere. Cauzele nu se cunosc. In tot orașul nu se vorbește de altceva decit ,numai de acest fapt, fiecare atribuind sinuciderea unor motive felurite. * Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor a cerut telegrafic parchetului de Gorj să sigileze casele cu bani pînă la sosirea unui reprezentant al săi. Cadavrul, aflăm în ultimul moment, la ora 12 încă nu fusese ridicat după linie. El va fi transportat la morga orașului Craiova. Vă vomü tine în curent cu cele ce se vor descoperi. — Cor. ' Mîine Ochiul dracului de IOAN ADAM Scandal studențesc în Grecia Universitatea din Atena a fost zilele din urmă teatrul unui mare scandal. D-ra dr. Panaiotath, fiind numită privat-docentă la această universitate, venise să-și fie prima ei prelegere asupra bactereologiei. Printre asistențî se gäseau reprezentanți ai celor mai înalte cercuri științifice din Atena. Abia însă d-ra Panaiotatu se urcă pe catedră și se produsa un inel imens. — La bucătărie! strigau unii. — Nu-î trebue Greciei sufrageta ! vocif erau alții. --- La copii e locul d-tale! — Jos cu emanciparea femeilor ! Și țipete tot de asemenea natură rasunau prin sala de cursuri. In zadar se căzui rectorul să restabilească liniștea, căci nu reuși, ba dimpotrivă, provocatorii scandalului își întețiră strigătele. Nu se vedea altă soluție decît ca prelegerea să fie ținută în mijlocul tumultului. D-șoara Ganaioitatu ținu piept vociferărilor cu un curagiu demn de laudă și se poate zice pe bună dreptate că prima femee privat-docent din Graicia și-a cucerit locul cu sudoarea frunții. Toată presa ateniană condamnă scenele acestea, ceea ce e o dovadă că și în Grecia emanciparea femeilor își are partizanii ei. ALEGERILE DIN CAPITALA Canditajlî conservator- democrați Luni 8 Decembrie Í9Ü8 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premiis Un an ....... . Lei Si fi lan! ........ »12 S tanî................................. $ TELEFONt Direcțiunea No. 14S8 Capitali „ 1410 Provincie ți Sirünätate No. 1.240 ’ctrtfV NUVELELE „DIMINEȚEI^1 I i' ,V .. , ■' Victima pălăriilor moderne — Fantezie umoristică —’ .de VISILE POP. Un amic cunoscut ca om cu idei foarte originale, povestea următoarea întîmplare, pe care o redau aci, sub rezervele cuvenite, deoarece n’ași dori să se acrediteze in public ideea că eu le am născocit, adică, mai perteau că eu sunt atit de nebun iicit să inventez asemenea elucubrații. Fără să gindesc că mă poate paște vreo nenorocire, mă oprisem în fața unei vitrine cu cărți, cînd auzii la spatele mea o convorbire dusă în limba franceză. In secunda aceasta, am simțit ceva care mă gâdila la gît în partea dinspre care veneau glasurile. Cum nu vroiam sa mă dau în spectacol, să mă vadă cineva atît de familiar pe stradă cu niște domnișoare, m'am dat la o parte, fără să mă uit într’acolo, prefăcîndu-mă că nu am observat această familiaritate. Dar abia am lăsat ceva mai mult loc, și m’am simțit din nou atins, dar de astă dată nu mai eram gîdilat în mod delicat, ci cu o putere care m’a făcut să mă uit în lături, să văd cine își permite o astfel de glumă cu mine. Eram cît pe aci să scot o exclamație de groază, văzînd un fel de suprafață plană, ceva cu flori pe ea, asemeni unei cîmpii în mijlocul căreia pe o movilă s’ar fi plantat cele mai variate flori. In primul moment, am crezut că a căzut firma prăvăliei, Că s’a oprit pe capul cuiva și că mă atinsese și pe mine. Eram gata să mulțumesc lui Dumnezeu că scăpasem atît de ușor cu viața, cînd firma făcu o mișcare gata să-mi rupă gulerul și îndată am descoperit că sub plăcinta aceea colosală, se afla o domnișoară. începui să strig „ajutor“ întinzînd mîna să scot fața de sub ceea ce îi căzuse în cap, dar o voce subțirică îmi strigă: — „Ce domnule! crezi că sunt chioară? vrei să buzunărești lumea ! ?“ Buimăcit de această apostrofă pe care nu o meritam, mi-am retras mîinile și, cu gîndul să las o nenorocită în plata domnului, mi-am aplecat capul și am descoperit că biata fată era acoperită pînă peste ochi de ceea ce căzuse în cap. Domnișoara mă privea cu o supărare explicabilă. Biata fată era in dreptul ei să creadă că eu văzînd-o complect orbită de rotonda aceea de flori, care căzuse pe ea, gata să o strivească, vroiam să o buzunaresc. Era să mă indignez însă mila a fost mai tare decît supărarea ce sm resimțit în acest moment, am lăsat orice necaz la o parte, m'am strecurat pe sub rotondă pînă lingă capul fetei, și am ridicat puțin în sus, bine înțeles menajîmiu mi puterile pe cît puteam, pentru a nu mă nenoroci la rindul nud. Cum trăgeam sau, mai bine zis, împingeam, de curioasa roondă, in sus, am simțit că ea se agățase de părul fetei atît de tare. Incit. îl ridica cu totul în sus. In secunda următoare, domnișoara drept mulțumire că am vrut să o scap de o strivire, și deci o moarte sigură, m’a pocnit piste ochi cu o umbreluță. Atribuiam pentru un moment această lovitură faptului că biata, fată nu putea să mă vadă bine.vedeam că un gest al ei de desnădejde, o împinsese să mii lovească atît de crud, și apreciimi disperarea ei, mi-am zis că treime să zoresc cu opera mea de salvare Dar n’am apucat bine să mai smuncesc odată în sus de rotonda aceea, și o nouă lovitură m’a surprins oprindu-mi mișcării ce făceam. Fata începu să strige — „Pălăria, săriți că îmi strică pălăria!“ Nenorocita, îl căzuse rotonda în cap îi turtise pălăria și acuma se plîngea că eu îi stric pălăria. Trebuia să o ajut dar cît de repede chiar și în contra voinței sale, mai ales cînd știam din experiență ce avere reprezentau pălărie. IJși eram păturas de admirație pentru fata aceasta, care mai presus de viața ei pune pălăria, nu m’am oprit decit cînd am auzit-o strigînd: •— „Mizerabile! ce vrei să îmi strici pălăria, te dau pe mina poliției“. Abia acuma m’am oprit și aplecîndu-mă ca să pot privi domnișoară în față, i-am spus foarte respectos: , "■" — „Mă ertați d-șoară, nu vă supărați, am vrut să vă scap de sub rotonda asta care v’a căzut în cap“. — „Dar ce domnule! mi-a strigat d-șoara indignată „asta e o rotondă ? — „Pardon! se poate sa nu fie o rotondă, dar desigur că ar putea fi numită astfel. Totul e să vă pot scoate de sub coviltirul acesta, care amenință să vă turtească. — „Ce, asta este pentru d-ta un coviltir, domnule? să-țî fie rușine!“ Purtarea această ciudată a domnișoarei m’a zăpăcit cu teiul și ei, am binguit. — „Mă ertați, credeam... dar aveți dreptate, cu florile astea, aduce mai mulți a baldachin rto cît a coviltir“. — „Să-țî fie rușine domnule că vorbești astfel de pălăria mea“. — „Care pălărie d-șoară?“ am întrebat-o eu uimit. — „Care? nu vezi domnule, pălăria mea, asta de care aî zmuncit“. -----„Coviltirul, baldachinul, vreau să zic rotonda asta, e pălăria d-taie ? Fata, pe care o crezusem copleșită sub greutatea acelei întinderi ce avea pe cap, m’a privit de sub coviltirul ei cu un aer atît de mustrător, încît am crezut că eu am să fiu copleșit, cu toate că n’aveam nici o rotondă de flori pe cap. Tînăra a plecat, iar ea am ru*mas gînditor, neputînd crede că ceea ce văzusem avea dreptul să fie o pălărie. Și tocmai mă purtam cu gîndul să mă duc la un amic al meu, un doctor, ca să vâna ■ dacă nu cumva am înebunit, cînd simțit din partea opusă că cineva îmi zgîrîe umărul. M’am întors repede și abia am avut timpul necesar să mă dau In lături ca să nu fiu în drumul altui coviltir, care umbla, nici mai mult nici mai puțin, să-mi roadă umărul. Am sărit în lături la timp ca sa nu se trice umărul meu de coviltirul care mă amenința și cin I să mă dau încă un pas înapoi:„am simțit că de la spate se silește ceva, să-mi tac capul. M’am trîntit repede la pămînt și am văzut una din aceste monstruoase pălării deasupra mea, iar dintr’o margină a pălăriei curgea singe. Era sîngele meu nevinovat, pe care îl absorbise pălăria în treacăt, după ce cu o simplă mișcare îmi rupsese cîțiva milimetri sau miniametri, așa ceva, de carne din ceafa mea. Văzînd că-mî pierd sîngele din cauza acestei întîmplări, n’am mai stat la îndoială, ci am sărit în Primul tramvai ce mi-a eșit un drum, ca să dau fuga pînă la un spital. Insă, spre nenorocul meu conductorul m’a oprit de a mă urca în tramvai și m’a dat cu sila jos sub pretext că nu mai are loc, deoarece o cucoana care se urcase cu o stație mai înainte, ocupa și umplea tot vagonul cu pălăria el și acuma nu mai putea nici să iasă, nici să facă lob, altora. Bietul conductor, se văita ca un "nenorocit, spunînd că pentru ziua aceea tramvaiul era, pierdut, de oare 00, trebuia dus la direcție ca să-l desfacă, și numai astfel să se scoată pălăria și cucoana din vagon. Ca să nu mor pe stradă, am luat repede o trăsură, însă cînd am intrat la doctor, am dat și aci, peste o altă pălărie cari se agita în ușă să intre. M’am aplecat pe jos, m’am urît pe brînci și abia așa am putut, intra dar aci mi s'a înfățișat un spectacol și mai grozav. La doctor intrase cu ceva mai înainte o cucoană cu o pălărie modernă și cum făcuse o mișcare mai vioae din cap, pălăria ei se învîrtisă ca un ferestrau circular și retezase o parte din falca bietului chirurg. Chiva interni se căzneau acuma să-l clipească la loc, tocmai pe cînd intram eu. Dintr’o simplă aruncătură de ochi, am ghicit ce grozăvie se întîmplase și am vrut într’un moment de justă indignare să apostrofez cucoană, pentru că mă lăsă fără chirurg din cauza pălăriei sale asasine. Dar srăina nici nu a vrut să audă pînă la cap doleanțele mele, ci s’a apropiat și de mine, și fiindcă nu avem încotro să fug, de atingerea cu pălăria eî, a înaintat pînă ce mi-a atins brațul meu cu bordul pălăriei și dintr’o simplă mișcare a capului mi-a retezat mîna din umăr. Am vrut sa dau cavalerismul la o parte și să mă reped la cucona ca săi pedepsesc pălăria, dar în loc să aștepte măcar ca eu să încep ostilitățile, cucoana s’a răsucit odată cu pălărie cu tot în jurul ei, imprimînd astfel pălăriei sale o mișcare rotativă. Atîta a fost destul ca acel coviltir s’o antreneze și în virtutea inerției s’o învârtească și pa ea ca pe o sfîrlează în jurul ei. Am zot cum un infern s’a avîntat spre cucoană ca s’o ofstească și m’am gîndit să’l salvez, dar nici n’am avut vreme să trimit după un popă, ci cî era prea tirziu, pînă să’l spun eu „stai că te omoara“ bietul nenorocit a fost atins de acest ferăstraîn “circular și ■ l’am văzut cum s’a despărțit în doua, tăiat de la piept. Infernul a cărui parte superioară divorțase de partea inferioară, a căzut acolo jos în două raze fără să scoată măcar un oftat. O mască de la institutul de caritate vroind să coase repede pe intern la loc a fost făcută bucăți. In secunda următoare, un servitor și-a dat duhul tăiat in două ca o felie de brînză. La interval de cîteva secunde a fost tăiat și un student care tocmai în ziua aceia avusese gîndul funest să dea odată într’un an pe la cursuri. Cîtîva bolnavi, cari trebuiau să moară de medicamentele spitalului vroind să fugă afară, au găsit pacea eternă numai grație contactului cu această rotundă rotativă. Și cum eu vedeam cu groază momentul în care pălăria avea să mă prefacă și pe mine în carne tocată, am început să strig după ajutor, cît mă ți•X parcuri 10 Decembrie în fascicule ilustrate a 5 bani: CAVALERII CRIMEI ................de PUIU ALEXANDRU SCU