Dimineaţa, iunie 1909 (Anul 6, nr. 1897-1923)
1909-06-10 / nr. 1904 (1905)
HOTEL KUBLER — Bulevardul Ghica — Dessfitaț: 300 aî. — 6O camere nou mobilate Lumină electrica. — Băi, etc. — Restaurant. — Pensiune cu luna. Informațiuni: până la 15 Iunie, Café Kühler, București, Str. Academiei 51 Cumpărați: CITI de mușamanI?IIPIN f?Q64 DAW și specialitatea „IlMlüLIDO SiCI SpJtgR Zablae (țoluri) Pînză de Jută și ambalagiu) fire dejută Fabricatul: ferelingie-Jute Fatscken-Viena (18 fabrici reunite de Jută din Austro-Ungaria) (Producțiunea anuală circa 60 milioane franci valoare) Pentru Lista depozitarilor din București și din țară, precum și pentru orice informațiuni a se adresa la: Agentura și Desfacerea Produselor Fabricelor Reunite de Jută din Austro Ungaria MENDEL , SPITZER, Strada Lucaci 6, București 1908 s 12.000 bolnavi au gasit vindecarea și ușurarea boalelf ior la aceste renumite băi de nămol, natural calde și radioactive în cele«r.f.alt-Fad a?t‘sohis »p* anul., floțeiiipi moderne «8« nrimul r»rig și pensiune după alegere. PROSPECTE: INrecția Băilor idstycsi (Pistyan) Ungaria, nota Budapesta 3 ore direct cu accelerat"^. MASIVE de SCniS tig li ipiilliuniimtiiitiMis |Tni«Q10 tașine de scris construite mi- Ulliwwlu roai din oțel,avînd toate piesele aranjate pe bile T”".»CIUS IMEDIAT și XECONTEMIT Vir.luIL—— Tot ce inteligența omenească a putat concete pentru cont IV jp instruirea unei adevărate mașine bune de scris, care să coresc NIP AI fundă tuturor necesităților, s'a adaptat la marinele de scris - CEL MAI DESĂVÂRȘIT SUCCES MECANIC - CATALOAGE ILUSTRATE la CERERE — calități superioare — La Băile CALIMAHESTI Marele Hotel Iașii Se va deschide lui Iunie a. c. Nori construit, cu tot confortul cerințelor moderne.—Situat în cea mai frumoasă pozițiune înconjurat de parcuri bine întreținute. IDAPAMPUP frumos mobilIU hablubulate și bine îngrijite, fiecare luminate electric și cu instalație de apă la lavoit. —■ Ascensor— 2 Automobile la dispoziția unor clienți pe excursiuni. In Corpul clădiri hotelului se află un Sanatoriu sub direcțiunea unui eminent doctor specialist, RESTAURANT rang, în hotel cu buicătărie română, germană și franceză. Curățenie exemplară. Serviciu conștiincios. Prețuri moderate. Pentru informațiuni sa poate adresa de pe acum la Administrația Hotelului Vasin, Călimănești. Traverse de fier 23 bani Kilogram în vagoane complecte Direct De la fabrică mai eftin Fabrica Carl Cohen — Calea Griviței 191 — Soarele intestinului Diaree (adulți și copii), Dizenterie, Colite, Apendicite, Constipație, Furunculoza (coși) și Eczema cînd sînt în legătură cu infecțiiunile intestinule se tratează admirabil cu LACTOFEIMENT Aprob. de Dirept. Serv. Sanitar zilnic proaspăt preparat purtăm în Laboratorul dr. G. Globin 5, Str. I. C. Btătianu. Telefon 13/63 Flaconul 2 lei.—Provincie 2.50 l — pentru mandat poștal sscris de la unitățile noastre medicale Vindecări numeroase Dr.OMSCH De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului fournier Specialist în: Boalele de Piele și Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoriei 120 (ltngă bis. Albi Copsult. 8—10 a. m. și 2—5 pm. ComilAȚI Losuri Clasa I-a ale Loteriei Române de stat la Colectura Principală CASEI Ele SCHIMB nt. o. nem 10, Lipscani, IO — București cu prețul oficial de: 1/1 los le! 12 1 4 los Lei 3.— 1/2 „ * 6 1/8 „ „ 1.50 Comenzile se primesc și prin poștă. Tragerea va avea loc la 19 iunie 1909. Dr. minifiM Fost chirurg la Spitalul Colțea Medic oficial al stafianei CALITOANEȘTI-CĂCIULATA S’A STABILIT pentru Vară in această localitate Informațiuni comerciale încasări de efecte Agentură © Comision P. BALLO C. POPOVICI & Comp. — IAȘI — Societate în comandită. Birou autorizat și controlat de Camera de Comerț și Industrie din Iași. Garanție depusă Lei 8000. Casa de agentură liftier București, str. Carol 38 Et. I execută orice comisioane de natură comercială atât în București cit și în provincie, asemenea preia în consignație contra provision depozite de ori ce fel de mărfuri spre vînzare. Telefon 23136 Traverse de Fier și CHERESTEA vinde ne mai pomenit de eft in Societatea „Muntenia“ Strada Sevastopol No. 9 București. Tramvai Buzești pînă la Biserica Dulgheri. — Telefon 5/98. RSTHZI: 9 (22) Iunie 1909 Qtenesi Giul Patriardoi, Catolic: Paulina, MEMEXTQ AgtwRIH. — Teat* «unitatite deschise. Judiciare. — Toate tribunalele deschise. Espo*itiș._ In rotonda Ateneului expoziția pictorului Băngilă. SPECTACOLE Grădinii Ambasadori.— Trupa sub conducerea d-lor Const. J. Nottara și Niculescu-Buzati. Se va juca Divorțul din Puiu cu plopi, comedie în 3 acte localizată de d. Emil D. Fagure, Parcul Otetelișanu. Compania lirică romina de sub conducerea d-lui Const. Grigoriu. Se va cânta P-ra Tost, operetă în 3 acte tradusă de d-nii P. Gusty și Emil D. Fagure, Grădina Ragea. — Cinematograf Pathé Fréres. Grădina Blanduziei.—Trupa artiștilor Teatrului National. Se va juca Madame X, comedie In 3 acte. Parcul princiar. — Debutul cupletistului Emil Demetrescu și al tenorului I. Corescu. Cinematograf. Teatru de varietăți Imperial, str Clmpineanu 16.—In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program artistic, nou și foarte varia. Debutează S. Bernardo, primul și cunoscutul cupletist și comic român. Iulian, comic român cu originalul sau program de scene de mahală-Mlle Pouselte, étaile de Paris. Volemeu, comic german, și alți artiști și artiști angajați anume: Duminicile și sărbătorile Matineu cu intrarea grafe Teatrul Bulevard. — Reprezentatione dată de transformistul Francardi. Sala Volta (str. Doamnei No. 7).— Zilnic, reprezentațiuni de cinematograf. Grădina „Moara Roșie“.—In toate serile teatru de varietăți. Muzeu Muzeul zoologia (șoseaua Emeret). Deschis Duminica și sărbătorile, de la 16 dim.-4 & ăi 8l Joi de iu U dim—3 d. a. — Muzeul de geologie și paleontologlie. (Universitate). — Pinacoteca Ctatului (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).Ateneul român, (vizitarea localurilor ți colecțiilor sale). Deschis In fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a., Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de antichități, (Universitate). Deschis Duminica și Joia dela 11 dimineața pipă la 3 da., iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie, In toate zilele iatre aceleași ore. Muzeul etnografic «1 de artă națională (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). Deschid Joi și în zilele de sărbătoare dela orele 10 dimi pînă la 5 d. a. fictivitatea societăMțesofoana Pentru dezvoltarea culturei gindacilor de mătase, s’a înființat în anul 1905, din inițiativa reginei o societate cu numele de „Țesătoarea“ Pînă in anul 1905, exista în țară cultura gindacilior de mătase, însă aceasta se făcea de către săteni, numai spre a-ț satisface cerințele casnice. De la această dată regina IIT.iltîr.ci această sonetr a a cantat a face din această cultură nu o cultură propriu zis casnică, ci o cuiteta intensivă de inclusive națională pentru răspândirea acestei culturi, societatea a înlocuit și aceasta după multă insistență, sămînța indigenă prin cea străină. Această sămînță este mult superioară cetei de la noi prin faptul că o gogoașă din sămînța străină dă 1200 metri fir, pe cînd o gogoașe indigenă dă abia 200 metri fir. Această sămînță a fost distribuită pe la săteni, absolut gratuit. Astfel 1906-1907, s’a distribuit 3000 kg. sămîntă la 45.000 cultivatori. In anul 1908 cantitatea s'a redus, dîndu-se numai la 18.000 de cultivatori Aceasta din cauză că cel l’altî cultivatori nu s’au arătat dispuși a continua cultura. Instruirea cultivatorilor Instruirea cultivatorilor pentru o cultură mai rațională s’a făcut !n anii 1905-1906 prin cursuri ținute la școlile din Bîrlad, Ilfov, Dolj și alte județe, de către preot , Învățători, !0! Cum se recrutează sămînța Pentru a se putea avea o sămînță bună s’a crezut necesar ca, prin încrucișare de rasă, să se găsească o specie care să corespundă situațiunei climaterice a țărei. In acest scop societatea a înființat o stațiune de selecțiune la mănăstirea Văratec unde cu ajutorul a 80 pînă la 100 de maici, în fiecare an, se examinează sămînță microscopicește și apoi se pune în distribuire. In 1907 s’a produs aproape 70 kilograme. Tintarea gogoșilor Săteni își vînd produsul lor direct unei case din Italia, cu care societatea a făcut un contract, obligindu-se ca acea casă să cumpere, în fiecare an, la anumite centre din țară, 50.000 kgr. de sămînță. Prin acest contract s’a asigurat un debușeu pentru producre de gogoși, astfel că sătenii după un timp de 40 zile, cît ține creșterea gîndacilor, pînă la învelirea lor, se văd cu produsul lor realizat in bani. Instalațiunile societătii într’un local din strada Popa Lázár din Capitală, donat de către primărie, societatea își are instalate atelierele sale. In aceste ateliere societatea dă invățămînt gratuit fetelor de săteni și femee, de oraș, în meseria de țesut ,cu războiu de mînă și mecanic, de filat și de tricotagiu. Elevele sînt de două categorii: Bursiere și externe, iar clasificarea elevelor după capacitate egle de, ucenică, calfă și maestră, urmînd ca cu fiecare elevă sa urmeze un an. Conducerea atelierului este încredințată unei prim maestre asistată de una sau două maestre. Aceste eleve lucrează la iilatul cît și resboie sistematice. Societatea are instalate în atelierele sale, atît mașine de filat cît și resboie sistematice. Cu aceste mașine, firul este țesut din 6-10 gogoși și ese uniform, nu așa cum îl țes țăranii noștri, din 80 gogoși iar firul este cu noduri și neuniform. Tot în acest local se află și uscătoria de gogoși. Acest uscător servește a omorî crisalida, a usca gogoșile, făcindu-le în acest mod apte pentru a putea fi păstrate, filate sau exportate. Scopurile „Societăței Țesătoarei“ Regina înființînd aceasta societate a avut de scop: 1. De a procura cultivatorilor o sămînță bună în mod gratuit spre a se leprida de sămînta degenerată 2. De a procura producătorilor de gosmi de mătase un debușeu din vînzarea lor. 3. De a instrui pe cultivatori pentru o cultură mai rațională, conform progresului științei. 4. De a produce prin încrucișarea de rase și selecțiunea sămînță bună în țară. 5. De a instrui fete de săteni în țtlatul cu mașina modernă și țesutul, cu războaiele moderne, în scop de a creia o industrie casnică, ceea ce era ..canut“ la Lyon. 6. De a stărui a se înființa în țară fabric! de mătase,14 oarece consumul tăie în mătase este de 30 milioane pe an. In adevăr societatea a reușit în mare parte, rezultatele ei fiind cît se poate de mulțumitoare. Afară de atelirul centru, societatea mai are sucursale, conduse de absolventele școalei, în comuna Drăgănești (Olt) condus de d-ra Sevasta Popescu, Sandinești (Olt) conduse de d-ra Tarsița Frndateannu, Curcani (Ilfov) condus de Stefania Nițescu. De asemenea atelierul,Raiu“ al d-nei Laura Romanescu din dacora sa alipit la această societate. In mare parte succesele acestei societăți și datoresc d-nei dr. Zoe Rîmniceanu, presidenta societăței care se interesează foarte de aproape de mersul ei. In comitetul Societăței Țesătoarea tot mai face parte d-nele Alex. Gr. Cantacuzino, Alex. Barbu Catargi, Zoe Golescu, Ana Nica, Maria Racotta și Fany Seculieî. D. Brociner de asemenea a contribuit mult și contribuie chiar la prosperarea acestei joc- „Țesătoarea“.—G. C. Un Jumte și rar "Admirabila publicație „Biblioteca pentru tatî" va sărbători în curînd jubileul de 500 de numere. E un succes din cele mai rare nu numai la noi, dar chiar în occidentul cult, unde puține publicații similare au ajuns să înregistreze un progres așa de frumos. Cu acest prilej credem că vom face cititorilor noștri un adevărat serviciu, publicînd lista complectă a tuturor numerilor apărute pînă acum. Citiți, deci, in numărul de noi, CATALOGUL COMPLECT AL „BIBLIOTECEI PENTRU TOȚI“, de la No. 1.500.. Cum „Biblioteca pentru toți" este o enciclopedie complectă, cuprinzînd scrieri de toate genurile, sfătuim pe cetitori să consulte catalogul, în care, în deosebi d-nii învățători și profesori vor găsi o nesecată comoară de recomandat tinerime școlare. i Răsplata muncei M. S. Regele a semnat decretul prin care se acordă medalia .,Răsplata muncei“ pentru învățămînt cl. I-a chiar. General Toma Cobi^antipeșcu, din Galați, pentru ajutorul ce dă educațiunei fizice a tinerimei. Anton Raky, proprietar în Osseg (Boemia) pentru colecția considerabilă de minerale dată laboratorului de mineralogie de la Universitatea din Bucureșt. Ștefan Dobrescu, proprietar București, pentru că a dăruit un teren de 1500 m. p. pe care s’a clădit școala No. 32 de băeți(Grand). Clasa II. D-lor Buhociu L C., mustru la liceul din Galați și A. Schaefer, tot din Galați- ECOURI Băile Strunga din județul Roman se deschid la 15 cor. D.. prof. dr. N. Manolescu s’a și stabilit acolo și este la dispoziția pacienților, de ochi și urechi. Aflăm cu plăcere că cunoscuta publicistă d-na Marie C. Muche, din Tecuciu, soția poetului Const. Muche, colaboratorul nostru, a dat paștere unui nou băiat, Mircea Alexandru. Nașă va fi d-na Esmeralde Const. Racovitză, soția regretatului senator și farmacist C. Racovitză Stirijroltkie VASLUI, 7 Iunie.—Astăzi, cu trenul de 4, a sosit în localitate d. Al. Bădărăă, președintele clubului conservator-democrat din localitate, ales, în urma morte regretatului Dem. Donici, pentru a prezida o întrunire politică la care a luat parte, un foarte mare număr de membri. S'au rezolvat mai multe chestiuni de la ordinea zilei și s’au luat măsuri cu privire la viitoarele lupte electorale.—NAtun.. T.MĂGURELE, 7 iunie.—Azi s’a ținut la clubul liberal din localitate o întrunire intimă, la care a luat parte un mare număr de membri ai partidului liberal. Cor. Nouî perceptori fiscal* Au fost numiți perceptori fiscal d-pii: N. Iordănescu la Dîmbovița, în locul «lui C. Dumitrescu, demisionat. Marin Negoescu la Dolj, în locul. d-lgu Llujean. I. Popescu la, Gorj, la locul vacant. Faraschiv Popescu la, Teleorman, la locul vacant. G. Șimică la Vîlcea, în locul, d-lori G, Georgescu-L Georgescu la Teleorman în locul d-lui D. Bădulescu, demisionat, C. Gajea la Putna, în locul d-lui N Gager, demisionat-I. Mitoșanu la Dorohoiu, în locul d-lui G- Negurov, destituit. N Dumitrescu de la Vîlcea și Dobr' Mușețeanu de la. la,loițuita au fost lăsați In disponibilitate. Neîntreciste In calitate și construcțiuna s’au dovedit cele mai moderne PLUGURI ori Aburi Originale „FOWLSR” de ISO pînă la 24 cai putere nominal „Fraser“, furnizate după carera fară sau cu instalațiuni patentată de supraîncălzire (Heissdontpf), fără nici o difaranță de preț, cai cablu de oțel de 550 metri lungime, construite pe baza experiențelor noastre practice făcute in timp, de mai mult de 30 de ani in toate fârste din lume și introduse de 20 de ani, cu cel mai mare succes, și în Iominia, unde lucrează astăzi peste 60 de pluguri cu abuH QurGINALE „FOtKER“, funcționînd prin ardere de paie sau ori-ce alt combustibil. l*rin funcționarea lor sigură .și ie-ProwWl* elșe grătură pațfqt»ă ă, pr«dneîpde eg nijii șșșișye «»gutate de arătură zilnica- Toate aceste praguri au fost puse in funcțiune personal de I>-1 JULIUS SATOW Inginer specieviist Si voj»reses»!»»ti-g!»rs«ral «1 H-top JFHNW FOWLED Comp. București— Strada AltU.tȘ»XII, No. 6 NB.— Aproape intrăgă elită ă măritor proprietari romîni au cumpărat numai pluguri cu aburi ,, Original e-Fowler“ adresînd une scrisori elogioase și de deplină mulumire pentru perfecta lor funcționare neîntreruptă. Era iccident de tramway Chesterton (provincia Indiana), 8 iunie. In urma unei ciocniri între două vagoane de tramway, zece persoane au fost omorâte și douăzeci rănite, dintre care mai multe grave întrunire lucrătorilor cismari Erî seara la orele 9 au avut loc o întrunire în sala sindicatelor, convocată de către sindicatul lucrătorilor cizmari din Capitală, înainte de deschiderea întrunire corul sindicatului a intonat „Internaționala“ și „Sub steagul roș“. A prezidat de Jean Popescu. Au vorbit lucrătorii Tănase Ghițescu, I. Zamfirescu, Crețulescu din Ploești, Romanovski, Drăgănescu de la sindicatul croitorilor și Q. Dinescu : « Toți aț vorbit despre crearea cooperativei, greva lucrătorilor și alte chestiuni privitoare la breasla lucrătorilor cizmariîntrunirea a luat sfârșit la orele 11 seara. c Alb. m Știr» din Giurgiu GIURGIU. 8 Iunie.—Astăzi s’a’ ținut la primărie licitația, pentru împrimatele de cartare, negoe comuna. S’au prezentat mai mulți concurenți. Furnitura s’a adjudecat asupra d-lui Gh. Brălănescu, cu suma de 7200 lei.—idem. TIMPUL, Luni, 31 Iunie. sLn-In țară.— Timpul s’a încălzit pretutindeni; temperaturile maxime au fost cuprinse între plus 25 și 30 gr., ajungind 33 gr. la Calafat, iar cele minime au variat între 9 și 16 gr. Cele mai fabarite temperaturi au fost: 7 gr. la P.Neamț și 6’ gr. la Dorna. A mai plouat cîte puțin în cîte-va localități din partea de sus a țarei, asemenea la Babadag și Cîmpina Presiunea atmosferică s'a coborît cu 2 la 3 mm, fiind în mijlociu către 765 nm. Cerul este senin în toată țara și timpul liniștit, IN EUROPA Duminecă se iunie.— Depresiunea a dispărut și în locul ei s-a format un anticiclon, avînd centrul la 770 mm si la nord-vestul peninsulei Balcanice Temperatura a crescut mai peste tot; numai la centrul și sud-estul Franței a descrescut. In ultimele 24 de ore a mai plouat pe alocuri în Italia, Rominia și țările învecinate. Be iastra Grădina Ambasadori, — Pentru 1 a oraă, Divorțul din Putu cu plopi, comedie în 3 acte, localizată de. d..Emil D. Fagure. Am avut dreptate cînd am spus că Niculescu-Buzaü a călcat cu dreptul la grădina Ambasadori”. Inoaiptea unei grădini pline, noua comedie Divorțul din Puțu cu plopi a obținut aseară un succes care desigur va merge crescînd. La baza comediei Divorțul din Puțu cu plopi se află ideea aceasta că soții Rătescu (d. Niculescu-Buzaü și d-na Lucrezzia Brezeanu) fiind ruinați din cauza dispariției bancherului la care îșî aveau banii și neputînd intra în posesiunea unei moșteniri lăsată de o mătușe a d-nei Rătescu—deoarece testamentul spune că moștenirea se va da numai în ea? cînd d-na Rătescu nu s'ar mai afla în stăpînirea soțului —singura soluție posibilă e divorțul soților, pentru ca să intre soția în posesiunea moștenire și apoi să se recăsătorească. Soții, cari se iubesc, se opun la început, dar în cele din urmă convin să se facă un simulacru de surprindere a bărbatului ca să existe motivul legal de divorț. Situațiunea aceasta a celor două soți dă loc la scene de un comic irezistibil. Ele sînt conduse cu mînă de maestru, cu o disernțiune și un humor cari pun publicul într’o nespusă veselie. Soția supraveghiază, ca servitoare, pas cu pas pe soțul ei, ca nu cum va ispita să-l tîrască la greșeli ireparabile. In cele din urmă însă bancherul fiind prins, soțul vrea să oprească redactarea procesului verbal de constatare; soția însă, greșit convinsă, cere de-a binelea divorțul. In actul al treilea sîntem înnaintea tribunalului, în Camera de consiliu și asistăm la unul din cele mai frumoase acte de comedie cari '■’au scris asupra ședințelor de acest fel. Un șir neîntrerupt de hohote de ris însoțește jocul reînteetor al artiștilor. Interogatoriul judelui (d. Stănescu) răspunsurile părților, ale servitoarei, ale d-rei Fifița Sezon (d-na Ricoboni-Săulescu) ale fenomenalei guvernante engleze Miss Pampelton (d-ra Alexandrina Alecsandrescu) — toate aceste scene și personagii răspîndesc o viață și un comic cari au asigurat aseară noulei localizări Divorțul din Puțul cu fiion!un succes pentru care cea mai bună recomandațiune va fi părerea celor țari au petrecut atît de minunat. Adăugați la aceasta și accesul muzicei delicioase, și a cupletelor de toată nostimația cu cari d-na Lucrezzia Brezeanu și d- Niculescu-Buzat au cucerit nouă ablauze. Astă seară pentru a doua oară Divorțul din Puțul cu clopi. — Al. Accidental martar din Bacău BACAU. 8 Iunie.—Afiserel IȘmil Buichi, un vechiu alcoolic, fiind bem, și ducîndu-se să scoată apă din făntîna hotelului Drăgoianu a căzut înăuntru, rămănînd mort pe loc. Poliția cercetează.—Viorel. From Marie la lansa csitfand io BACAU, 8 Iunie.— Azi s’a început judecarea procesului privitor pe d. V. cozănescul și stoianovici pentru fraudele săvîrșite la banca Comerțului. Ședința se deschide la orele 12. Prezidează d. M. Costinescu, judecător, asestat de 4- sindic Leuca, ministerul public reprezentat prin d- procuror Mezipcescuiobrănescu este asistat de d-nii Pavly și Emil Rey. Stoianovici de avocatul Cancicov. Duă facerea formalităților, se naște o vie discuție dacă să fie admis sau nu. d. Radu Porumbaru ca parte civilă, reprezentînd Banca comercială. D. Porumbaru e admis. Ca martori au depus foarte mulți din acei cu cari Banca comercială avea legături, din cari rezultă cum s’au săvîrșit și cînd au fost descoperite fraudele cari au redus aproape cu totul capitalul Băncei comerciale. După ascultarea martorilor a vorbit de avocat Botez din partea Băncei cerînd daune de 96.000 lei —suma cu care a fost păgubită Banca. După pledoaria părței civile, ședința s-a ridicat, rămînind ca procesul să se judece, în continuare, Mercur, 10 Iunie.—V, Sinucidgr^ flia Tăzîău rüttiip» ti Hnssaisg Greva lacFliarilor cizmari Erî dimineața lucrători! cizmar! grevișt! s’au întrunit în sala sindicatelor. Tot erî dimineața s’au mai pus în grevij. 3Q lucrători din atelierul d-lui Lupan. Ei cer ca patronii să revie asupra deciziunei de a închide atelierele la 20 iunie cor. La ședința de erî au luat cuvîntul lucrătorii Ion Drob, C. Popovici, Iordan Ionescu, I. Crețu și G. Filipescu. Ședința a luat sfîrșit la orele 12 a. m. cînd s’au împărțit și ajutoare bănești. — Alb. BALURI ȘI SERBĂRI Serbarea de la parcul princiar Duminecă seara a avut loc, în frumosul parc „Princiar“ după bulevardul Elisabeta 15, o reușită serbare de vară organizată de un grup de ziariști. Parcul era splendid decorat cu ghirlande de verdeați și numeroase lampioane venețiane. Serbarea a început la orele 9 și a continuat, cu o deosebită animație și in mijlocul unei enorme afluențe de public, pînă la ora 1 noaptea. Tenorul Cprescu, atît de apreciat de public, a cules aplauze furtunoase pentru modul cum a cîntat numeroase arii naționale și din operele clasice. De asemenea, cupletistul Emil Dumitrescu a excelat în debitarea cupletelor și a șansonetelor de actualitate. Tot la această serbare au început reprezentațiile unui admirabil cinematograf, dirigiat de d. N. Pădeanu, care a plăcut mult publicului. Mult succes au avut producțiunile de dans ale trupei Ionescu, care a fost aplaudată cu frenezie de public. Serbarea a avut o desăvîrșită reușită. ACCIDENT GRAV GIURGIU, 8 Iunie.—Azi dimineață, loco.1. Corneliu Bucescu, din reg. 5 ii Camevie, care nu se putuse duce împreună, cu ceilalți ofițerî în tabără de la. slobozia» și voind să cîștige timpul perdut s’a rugat de l pcotenemu.1 N. Dumitrescu să-î împrumute calul său spre a face drumul calare. Căpătind calul, locotenentul Bucescu a plecat calare spre Slobozia. In drepte.1 Uniei cîrciumi, calul s’a speriat și locotenentul a fost trintit. Din această cădere s’a ales c.U O, fractură gravă a piciorului drept. Imediat a sosit in fața locului maiorul dr. Drașca, care i-a dat primele îngrijiri. Nenorocosul locotenent a fost transportat după aceia în tabără, iar de aci, la orele 4 a fost transportat cu ambulanța la gară, și adus în București unde a fost. Internat la spitalul militar. Starea sa inspiră serioase tengerii de remarcat, că calul nărăvaș e acelaș care l’a trîntit și pe d- locotenent. Dumitrescu, pînd cu mutarea reg. 10 roșiori de la Giurgiu șt Dadilov.—Idem. or MTTfßfffA a*na«. Peste 10 zile va avea loc tragerea clasei I a Loteriei Reg. Roman, cînd fiecare abonat al ziarului „DIMINEAȚA“ va putea ev., cîștiga unul din cele 1500 câștiguri în valoare de lei 136.930 printre cari și ciștigul s» mare in cazul norocos de* Lei ES.DIO Toți nouai abonați precum și cei ce reînoesc abonamentul, pe lângăcă participă la nouile mari premii ce acordăm în valoare de Leî 75.1OS compuse între altele și din imobilele din București, Iași și Brăila. mai ■privine gratuit: ;4 fost exasat I, dacă se abonează pe un an; și >|8 tasoas» în dacă și &'&%■* nează, pe 6 ifictințele automobiluluí Trei persoane; printre cari și proiectul de Argeș, grav rănile. PITEȘTI, 8 iunie. — Astă seară s’a întîmplat un grav accident cu automobil pe șoseaua Craiova-Pitești, în dreptul comunei Convești, la o distanță de aproximativ 25 kilometri de Pitești. D. Nicolae Brînzeu prefectul județului, venea cu automobilul județului pe șosea, întovărășit de I. căpitan Iorgulescu comandantul jandarmilor din localitate și de «ț, architect al comunei. Cum automobilul mergea cu o viteză vertiginoasă, la o cotitură, șoferul strîngînd prea mult frâna, rentele de dinainte lunecară, și vehiculul se rostogoli în șanțul șoselei. Cei cari se aflau în el, au fost aruncați la o distanță de 4 metri. După părerea doctorului curam, d. Brînzeu ar avea o vertebră fracturată. De asemenea piciorul drept și uzina dreaptă îi sînt «puternic contuzionate. . Comandantul jandarmeriei și ?.?obitectul comunei s'au ales cu picioarele strivite. . Toți trei au fost transportați cu trăsurile în oraș, și au primit imediat toate îngrijirile medicale. După cum e lesne de înțeles vestea aceasta a produs o senzație în oraș, și în întregul județ. JÎTtiifa cat Cine are dreptate ! inărul soț al unei prietene, drăguță, inteligentă și cultă mi se plingea deaptă-zî spunîndu-mi că femeea sa e suvărăcioasă și că i se răspunde adesea prin cuvinte grele la cele mai inofensive glume.Bună-oară, care ? îl tub rit. iac ®, cînd cîte odată vin și eu Putin enervat și n( v.r-sa găsesc toate pe plac, ar» cheeiii diecedam. .,Poftim de ți mai însoară... cine o face ca mine, ca mine să pălească sau ceva asemenea : nevasta îmi răspunde imediat înțepcită. ,,Dacă regreți, nu ai decit să te desparți... Ei bine, spune d-ta—care fi ești Prietenă— cînd o femee inteligentă, cultă, răspunde astfel, ea poate face una mai comună, mai fără educație? Bărbatul amicei mele era foarte revoltat, făcindu-mi aceste intime confidențe și eu toți dinadinsul voia să-î dau dreptate. Dreptatea? în mică hărpielî, oare se poate pronunța, vre-o dată cine a are ? Omul crede că nu a șttestecît o glumă, o simpla apreciere și rănește adine pe cel-alt de în care cere năucatie, piguiere, tact, și așa mai încolo. . . Trebue știut insă că în căsnicia nimic nu doare mai tare, nimic nu rămine întipărit în inima femeei fie ea cît de 'evită și inteligentă, ca acele cuvinte spuse cu aer nepăsător sau prea puțin supărat, ca acele 'jigniră aduse amorului propriu ce lasă neșterse urme. Cund șteam, odată 0ît?Ț$.vt? care bărbatul, mare admirator al frumosului, nu se putea stapîni fie pe stradă. Be in vre-o adunare, a nu remarca pe toate femeile elegante și frupuse si a nu la semnala soției, sale, in mod, cu totul nevinovat—credea d,visul. Asta nu lipsea față (ca o facă să sufere în vid îngrozitor și cu totul, ascuns—căci iarăși nimic nu se ascunde mai adine ca durerile amorului propriu. Și zi cu zi se îngrămădescUB* țepăturile, se strângea veninul, iar cînd la vre-o ocazia, femeia izbucnia legîndu-se un totul de alt motiv, cal adevărat neputînd fi mărturisit, bărbatul tăsmțiea uimit, se supăra, se credea sortit cu o femee rea, punea toată vina pe capriciile ei, cînd in realitate, adevărata cauză nu era decît lipsa lui de tact, neobservată, repetată, crezută inofensivă, dori așa de aliWă! Și chipa el ? în sîms» Starea civile Născuți $6. Morți!). Elena M. Badea, 23 ani; Aurelia Ion’dan B. Petrovu, 8 luni; Lorentz Roteufel, 58, an î; Elena G. Barbu, 36 guț; Ion Țache, 26 ani; Florea Sina Ionescu, 2 zile; Filoftea St. Iuțiescu, 8 lupi; Șterfan Raster, an; Constanttin Bur»cur Mariea Mirvan Iuții. 31 FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ G1I. FlîrZĂ Cuza-Vodă MARE ROMAN POPULAR Capitolul 32 Minunile fachirului o lumină stranie violetă ișp făcu în cameră și pe zidul din față ca pe o pînză umbre începură a se contura. Vodă Cuza înmărmurise privind tabloul ce se desfășura sub ochii săi. Se vedea pe el însuși în mantie domnească șezînd pe tron. Alături stătea o femee cu coroană princiară yi frunte,cu pieptul și brațele goal. Dar femeea care ocupa tronul lingă dinsul nu era domnița Elena, ci alta, O recunoștea bine, era Maria Cantariu, frumoasa lui prietenă dispărută! Pe locul unde tabloul se vedea încă, umbre multe se mișcau, recunoscu pe cîțîva dintre boerî, treceau roti înclinînduse în fata tronului. Iarăși se făcu întuneric, glasul fachirului se auzea limpede în tăcerea mormîntală. Din nou aceiași lumină1 de vis umplu încăperea. Un înger apăru în haina largă ce părea că fîlfîie în bătaia vîntului. In mîinî îngerul avea o coroană regală Un tlnăr înalt apăru zimbind și îngerul îi bluse coroana pe creste. Uimitul Vodă păru că se recunoaște pe el, mult mai tînăr și mai zvelt Dar nu era el, ci alt cineva care semăna cu dînsul, — Sașa, e — da fiul meu , acesta! zise el în gînd copleșit de emoție și nedumerire. Văzu pe acelaș zid defilînd șiruri lungi de soldați în uniforme romînești. Văzu steaguri ce păreau ca fîlfîie în aer, o imensă mulțime de umbre trecu întro clipă sub ochii celui care se credea în prada unui vis. Apoi tabloul se întunecă; aceleași murmure se auziră. Alte umbre apărură. De astă dată se recunoscu, era el și domnita Elena. Bâtrîn, cu umerii încovăiați în fata unei case în cîmp. Se văzu singur plîngînd cu fața ascunsă în palme. Domnița îmbrăcată ca o bătrînă femee săracă părea zdrobită de durere, jalea și pustiul în jugul lor—tăcerea și uitarea! Ca prin farmec vedenia dispăru și în locul eî văzu un mormînt în cîmpă fără cruce fără un copac, o movilă uitată în largul pustietate! — Sfîrșitul meu! murmură Vodă- Cuza pe cînd fachirul cu brațele întinse își murmura rugăciunea neînțeleasă. Deodată un bubuit surd răsună ca tunetul din depărtare, orice lumină dispăruse din cameră-Domnitorul simți inima bătîndu-l în piept cu putere, ar fi vrut să întrerupă acea scenă penibilă dar simțea că nu va fi In stare a rostit vorbă. In fund In fată lu! o pată rotundă roșie apăru și se mări prin ce păru că va coprinde zidul. In lumina fantastică se văzu o fantomă, un schelet ale cărui orbite negre pareau că sunt îndreptate asupra domnitorului. — Iubirea te va pierde! Iubirea te va înălța ozișe un glas ciudat, metalic ce-l făcu pe Vodă să se infioara, căci cuvintele erau rostite în graiu romînei — Tronul se cuvine celei care ți-a dăruit doi fii, altfel—nenorocire țiel Cînd ultimul cuvînt fu rostit hidoasa arătare dispăru și din nou se auzi susurul ciudat de valuri rostogolite în gol. Cuza Vodă îl văzu ca prin vis pe fachir plecînd spre ușă, el sări de pe scaun pentru a-1 opri, dar musulmana mai iute decît dînsul se repezi spre arab și apucîndu-1 de braț dispărură după portiere. Luminările se aprinseră în aceiași clipă, cînd el ajunseîngă ușa pe unde dispăruse musulmana și însoțitorul ei. Enervat și furios se întoarse Cuza apăsind pe butonul soneriei. Dar trebui să repete mișcarea de cîteva ori pînă ce lacheul apăru uimit și somnoros. — Spune soldatului să oprească femeia și pe omul care o Însoțește. Vreau să-l văd, să-l aducă înapoi. Lacheul plecă dar se întoarse curînd spunînd că soldatul din coridor n’a văzut pe nimeni. — Atunci chiamă-l pe aghiotant! exclamă Vodă din ce în ce mai oiservat. Ce înseamnă obrăznicia asta! Cînd apăru aghiotantul galben de spaimă, Vodă îi zise cu blîndetă ca dorea să vorbească cu cei cari plecaseră. Toate căutările însă fură zadarnice; musulmana și ciudatul ei tovarăș, dispăruseră ca în pămînt. — E o farsă a lui Chiamil-bey,, murmură Vodă pentru a Se liniști, dar nu isusi, căci de unde putea știi apel om despre Maria Cantariu? In acea seară, aghiotantul Pnu se afla în palat fiind rîndul altuia, în serviciul de noapte, altfel poate că ar fi aflat cine-l însoțise pe ascuns pînă la Stambul Ca să nu facă vțvă de pe ordin să nu mai fie căutat și se retrase jrn camera de dormit. In zori, cînd pe cerul albastru nu leau ultimile stele, o fereastră a acelei camere se deschise și Vodă apăru, tras la față cu privirea obosită de neodihnă. El nu credea în apariții supranaturale, dar nu-șî putea explica cele ce va guse. „ Din toate cîte fachirul îî arătase înțelese că soarta lui va fi tristă, că va muri părăsit și uitat dacă domnița Elena va rămîne lîngă el. Să se despartă de dînsa pentru a o ridica pe tron pe cealaltă? Dar el nu fusese ales ca domn decît pe șapte ani, după acest termen va trebui să renunțe în favoarea altuia, de pe dar soarta i-ar fi legată de o femee care nu-l putea ajuta? — E o glumă, o farsă pusă rogle de un remin, murmură el. Poate că erau urmărit și aci pentru a-mî turbura mintea, dar și-au greșit planul, nu sunt eu din, cei ilari pot fi speriaț cu vrăjî. ■Cu această hotărîre se culcă și dormi Pînă aproape de Prinț spre uimirea celor pari veniră le era obișnuită să-i vază. Secretarul sultanului se retrase aflînd că dormitoul nu se sculase, vești însă că marele vizir va veni în acea zi să-l viziteze pe înaltul oaspe. Bine dispus ca întotdeauna apăru Vodă în sala unde era așteptat. Atunci fu luată hotărîrea de a prepa înapoi. Multe daruri fură împărțite de Vodă tuturor celor cari l’au șervit. 0. Însemnată sumă de bab ÍU lăsatăi pentru săraci fără deosebire de re- ligiune. Cînd românii se îmbarcară pe oraș se dădu în cinstea lor o frumoasă serbare pe Bosfor cu focuri de arțo heii. îndată, însă ce vasul eși tg Mașina Neagră un virît de Nord în« cepu a sufla ppopune ridicînd va-i furî uriașe. î Călătoria fa din cele mai grele, căci furtuna se deslănțuise în toată măreția ei pe cînd vasul se aiîg în largul Mărei. Cu multă greutate ajuseseră pîni la gura Dunărei, dar de aicolo scăpară ea prin farmec de toate neplăcerile. Numai domnitorul era mai posomorit dintre toți; nu putea uita scena ciudată din Stambul, mai ales că bănuia că fusese totul <e farsă. (Va urma)