Dimineaţa, iunie 1910 (Anul 7, nr. 2245-2272)
1910-06-11 / nr. 2254
Vineri i < Jun. 1*2 î y ’ *®*s‘a®aBMíOí«9t* I itiiii. mi wigiiirniHMiiiiwii im 11 juhi föiiÉíiüniíe de. subscriere pentru societatea „Govora-Călimănești“ In zilele de 8, 9 și 10 iunie 1910 foria «rele 10 a. m. pipă la 3 d. m. va avea loc subscrierea pentru acțiunile societatei „Govora-Călimănești”. Capitalul soteietătea de 5.000.000 soi e împărțit în 25.000 acțiuni a toO ie fiecare. Subscriitorii vor depune la subscriere, o garanție în numerar de 10 la sută din suma subscrisă. In cursul anului 1910 nu se va mai cere nici un nod vărsămint; restul vărsămintelor se va face după trebuință și numai după 1 ianuarie 1911 la datele ce se vor hotărî de consiliul de administrație. Subscrierea va avea loc în București, la Banca Națională a Bonurilor, la casieria centrală a ministerului de finanțe, la casa de depuneri și la ad-ția financiară a Capitalei. In orașele de reședință din judele, la sucursalele și agențiile Băncei Naționale și la adțiile financiare respective. In stațiunile balneare: Govora, Lacul-Sa’rat și Călimănești, Căciulata, ia casieriile acestor stațiuni. Afară de acestea se va mai putea subscri și la următoarele bănci : The Bank of Roumania L-tot, București ; Banca Marmorosch Blank & Comp., București; Banca Agricola București și la sucursalele și agențiile sale din țară: Banca de credit roman, București; Banca comercială romina, București; Banca generală romina, București; Banca de scont din București, Bucureșt; L. Berkowitz, București; C. & Th. M. Eftimiu & Comp., București ; N. D. Moroceanu, București; M. Kinkels, București; C. Steriu & Comp., București; P. Gr. Ionescu, București; Isac M. Levy- Ssor, București; Elias Tos. Cohen, București; Banca Ilfov, București; Banca uniunei comerciale, Bucimreit!; banca Colentina, București; Agenția de schimb N. I. Hurmuz și S. Ciubeanu, București; banca comerțului din Craiova, Craiova; banca Tutova, Bîrlad ; banca Olteniei, Craiova; banca Doljului, Craiova; banca Calafatului, Craiova; banca Severinul, T.-Severin; banca Mehedințului, T.-Severin;- hainca comercială, T.-Severin; banca Rîmnicului, R.-Vîlcea; banca Vîlcea, R.-Vîlcan; banca Romanați, Caracal; banca Caracal, Caracal ; banca Slatina, Slatina ; banca Oltului, Slatina; banca agrară, Slatina; banca Măgurele-Giurgiu T.-Măgurele; banca populară, Pitești ; banca Pitești, Pitești; banca Muscelului, C.Lung; banca Brăila, Brăila;banca Tecuciu, Tecuciu ; bancile Ploești, Ploești; d. Jakues Rubinstein, Galați. Titlurile vor fi nominative pentru jumătatea capitalului și la purtător pentru cealaltă jumătate. Se va da însă preferință titlurilor nominative în sensul că dacă subscrierea acțiunilor nominative va întrece jumătatea capitalului, isporruil Acțiunilor nominative va reduce numărul acțiunilor la purtător. Acțiunile nominative nu vor putea fi posedate decât de românî. Emberisch De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului fournier Boabele de Piele și Sifilis EGALELE PASULUI Calea Victoriei 120 (lii)au bis. fiii. TELEFON 291 Consult: 8—10 a. m. și 2—5 o. ra Bousexnate Sifilis, scurgeri, răni, neputința, onanie, boli de piele și de femei vindecă doctor CÂriifeld — 317, Calea Moșilor. 317 — Corespondează provincie- Gratie trimite Chestionar și broșuri medicale. Constflist 80 -13 și a—5 Dr. I. y. Steiner S A MUTAT în Str. Lascar Catargrin No. 20 (Casa Proprie) Speler. Sich-Baipsiijchali Vinde inventar de toate felurile precum: locomobile, motoare cu benzină, pompe centrifugale și motrice, șine, vagonete, macarale de 150P—3000 ftgr, cronici mari rotative berbeci, fier rotund propriu pentru beton armat, garnituri și scule diferite pentru executarea de conducte de apă, harabale solide pentru transport, etc., în stare perfectă jși cu prețuri foarte agarnagioase. A se adresa Direcțiunei societaței Union-Bagensellschaft, Iași. ^ Muricid I (Baeilius Tynsii-SSuriism) preparat în laboratorul d-lui Prof. D-tor FOSCARID Extirpează sigur șoarecii de casă, cimp, cît și guzganii de talie mică PREJUL FLACONULUI LEI 2 Depozit general. 1 FARMACIA CURIEI REGALE Frații Btori Konya, Iași toee preparatul alb sîb înregistrat Se găsește la toate farmaciile și drogueriile din țară.— LA GOVORA se stabilește de la Hinnie Olein Statului No. 3 Sr. m.n sterlin specialist în boale sifilitice și interne liberează ordonanțe de băi Dr. H. Ivainer fost medic de spital Specialist din Paris în ISOARIE DE COPII S’A MUTAT No. 84 Calea Griviței No. 84 Consult. 2—5 AVIS La 19 Iunie 1910, orele 11 a. m. se va ține licitație publică, în cabinetul portăreilor tribunalului Ilfov, secția de notariat, pentru: 1) ARENDAREA MOȘIEI PANGAL-CÎOLANU DIN JUD. VLAȘCA, proprietatea MINORULUI I. AL. PANGAL, pe termen de cinci ani, cu 'ncepere de la Sf. Gheorghe 1911, putîndu-se face semănăturile de toamna anului curent. Prețul de la care va începe licitația este de 64000 lei, arenda actuală anuală. ăi ÎÎNCHIRIEREA CASELOR DIN STRADA POPA-TATU No. 5, București, proprietatea minorului I. Al. Pangal, pe termen de 5 ani, cu începere dela Sf. Dumitru 1910. Prețul dela care va începe licitația este ce 5 100 lei, chiria anuali. Pentru orice informațiune, a se adresa la N. NICOLAESCU, profesor-advocat din CRAIOVA, strada Roșiori 32, sechestru judiciar al averei, iar în ziua licitații, se va vedea copia după contractul, ce urmează a se încheia. Licitația va fi fără supralicitare. Spojiea și cunoscuta stațiune balneară și climaterică Slânic - Prahova 2 la ore departe de București, 2 trenuri zilnic începerea Seformlui la 15 Iunie !a: Reputatele Stabilimente de băi ale Eforiei: „Baia Bamului“ și „Baia Verde“ Cele mai bune băi de sare, iod, pucioasă, Ssrom minunatele băi (ie Nflstad, renumite pentru: eurarisirea Goalelor de Seturi, Sthenmatismelor celor mai dure rimne, Sciatica cea mai rebelă, Suprinzătoare efecte curative în maniîfcstuțiile vechi Sifilitice, Anemii, lastetismul, Mersilitatea copiilor și a tinerilor găsesc în aceste binecuvântate ape locuirea. Climă admirabilă, fără curenți. Posițiuni pitorești. Cea mai putină viață. Pentru familii compuse din mai mult de 3 persoane, 33 % rahat. Excursiuni încântătoare. Instalațiunea stabilimentelor absolut modernă noua administrație garantează cea mai ireproșabilă funcțiune a băilor. Se mențin cunoscutele prețuri cuiie ale băilor. Medicii Băilor Eforiei: Str. V. Crăiescu și Str. I.. tjmii. Comptabil CorEspandent tînăr, energic, cu o practică de 8 ani la mari întreprinderi industriale, precum și în branșa de cereale, versat în toate lucrările de birou, referințe excelente, caută post. A se adresa sub „Energie“ la Agenția de Publicitate Carol Schulder &. Comp., București, Str. Karageorgevici 18, fiu că Găsitorii înainte de a cere informațiuni precise asupra starei morale, materiale și fizica a persoanei ce vi se propune, de la biroul internațional de informațiuni și incasse. MERCUR (Casă de încredere, fondată la 1894) IAȘI-Strada Pomii, 8 Prospect și tarif se trimite la cerere Dr. Cr. Ocumenfeld AVOCAT — Str. Brezoianu 5 bis — Specialist în — Doatist — din Iași CAL Catolic: 10(23) Iunie 1310 Ortodox: Sf. Tinerei. MEMENTO. — Autorități; Toate autoritățile deschise. — Judiciare ; Toate tribunalele deschise. TEATRE. — Grădina Ambasadori : Compania dramatică Davila va juca; Primă de încurajare, comedie în 3 acte* Grădina Blanduziei : Se va juca, de trupa Teatrului National , Nevestei, lui Cristache, comedie în 3 acte.—Parcul Orteteleșeanu: Compania lirică Grigoriu va juca: Pompierul de serviciu, operă în, 5 acte. CINEMATOGRAFE. — Volta (strada Doamnei și fost Bristol) în fiecare scară, de la orele 5 d. am. pînă la 11 noapte. T— Dacia, cinema „Urania” — Botez, sala Eforiei. — Grădina Rașca, cinema Gaumont. ^ Teeatrul de Varietăți „Imperial“ Str. Clămpineanu 16 București, în fiecare seară reprezentațiuni pentru familii. Program de la 1 Iunie a. c. din nou aranjat cu artiști și artiste de primul rang Gracia Soria (franceză) Soprana legeră de la Opera cea mare din Parish Stavis, cunoscutul cupletist francez, și cu concursul celor 1‘alți artiști. Pentru tot sezonul de vară Intrarea Generală 1 Leu, la Matineu intrarea gratuită MUZEE.—Muzeul geologic (șos. Kiselef) Deschis Duminica și sărbătorile de la 3 d. a.—Muzeul Simu (str. Mercur). Deschis Duminică, Marți și Joit Dela dim. pina la orele 1 d. a. — Muzeul de antichități. (Universitatea), Ipeschis Puminica și Joia dela 11 dimineața pînă la 3 d. a. iar pentru vizitatorii străini sau cei din provincie în toate zilele între aceleași ore.1-Muzeul etnografic și de artă națională (Monetăria șifttulijî, șoseaua Hiselff). Deschis Joia și în zilele de sărbătoare de la orele 10 dim.—5 d. a. BIBPIOTECI.—Biblioteca Academiei. (Calea Victoriei 335). Deschisă in toate zilele de lucru între S dim. și 6 seara.^Fundațiunea Universitară Garol I (str. Vacnea No. 7). Deschisă în fiecare zi de lucru între orele 9— 10, 2--1 d. a. și 7—10 seara. — Biblioteca populară ,,I. V. Socec“ (str. Biserica Enei No. 10). Deschisă în toate zilele de lucru între 10^-12 dim., 4—7 a. și 8—10 jum. seara. — Biblioteca populară ,,Săniei Marcus“ (str. Mircea Vodă 20) este deschisă Joia și Sîmbătă de la 8—10 seara și Duminica de la 3 jum. la 6 d. a. EXPOZIȚII. — La Ateneu salonul oficial al pictorilor și scuptorilor. — Expozițiune permanentă de pictură și sculptură romînă. ui localul ..re-vigid .,Arta“ din str. Lascar Catargi No. 4, deschisă în toate zilele de la a dim. pînă la 9 seara. Intrarea liberă. Toate operele de artă se vor schimba în prima Duminică a fiecărei luni. — In strada I. C. Brătianu, în localul fostei panorame ,,Grivia“,, expoziția ,,Tinerime artistice“. Ultime Informațiuni Ar Corespondentul nostru din Viena ne telegrafiază că socialiștii austrieci continuă campania ca să se deschidă granițele pentru importul cărnei din Romînia și din Serbia. Astfel ei au avut loc, la Presburg, trei întruniri socialiste, ținute în diferite părți ale orașului. Prin glasul oratorilor și prin moțiunile votate s’a cerut ca să se înlesnească importul cârpei din Romînia și din Serbia. Senatul universitar din Odessa a decis spiiinfarea unei catedre speciale de drept basarabean la facultatea juridică din acel oraș. S’a anunțat era că linia Ploești Predeal e complect restabilită. Știrea nu se confirmă. După informațiile mai precise, linia aceasta nu va fi restabilită decit peste vr'o două săptămini. In ziua de 7 iunie a apărut la Chinau primul număr al ziarui „Bassarabea‘ sub conducerea cunoscutului publicist basarabean Alexis Naur. Acest ziar se va ocupa mai de aproape de interesele romînilor din Basarabia. Azi va începe la primăria Capitalei, alegerea copiilor cari urmează a fi trimiși în coloniile școlare de vacanță. Alegerea va dura 3 zile. Raportul bursei cerealelor din America a adus era o însemnată urcare la prețul griului vechil Azi 10 Iunie i se vor pune în circulației nouile monede de argint, de cita § lei, un leu și 50 lani, sosite de la monetăriile din Hamburg și Bruxelles. Ele au fost controlate, în prealabil, de serviciul nostru de parcare a obiectelor prețioase. Subscripția acțiunilor pentru societatea „Govora-Călimânești".După știrile sosite la ministerul industriei au mers bine pe ziua de orî, 8 Iunie. Se știe că subscripția mai âcivă agrăgî și mînîe 10 Iunie. Ministerul comerțului a aprobat regulamentul pboarelor din Slatina j i Strehaia. Azi, jour, la orele 5, va avea loc un consilii de miniștri In curînd se va inaugura a doua zi operativă a meseriașilor, în Capitală. Ea va fi de credit și va purta ruinele „Cuza-Vodă“. Consiliul comunal al Capitaleii se va întruni Vineri dimineața la primăria Capitalei, sub președindinția d-lui Procopie Dumitrescu. Cu Expresul Barliu, colaboraro l -ui nostru, d. Emil D. Fagure a Părăsit azi Bucureștii, plecind in străinătate spre a-șî petrece concediul. Ca și în anii trecuți cititorii noștri vor fi întreținuți de colaboratorul nostru asupra actualulfilor culturale și artistice din străinătate. D. Take Ionescu, șeful partiduui conservator-democrat, a plecat era la Sinaia. Primăria Capitalei a început să mpartă ajutoare acelora cari au avut mai mult de suferit de pe vona inundațiilor. Ajutoare nu se dau decît acesta care sînt absolut lipsiți de mijloace. D. Mihail Paticu, șef de biuro in direcția c. f. r. a fost sranist șef de lucrări principal. In comuna Udrenî, jud. Covurluia, s’a înființat o bancă populară și o cooperativă de productiuni. Ni se telegrafiază din Viena că deputatul socialist român dr. Grigorovici a interpelat azi în parlament asupra cazului Sofiei Roeder. Se știe că această artistă a fost acuzată de spionagiă. Acuzația a fost dovedită ca neîntemeiată, dar poliția din Cernăuți refuză să dea numele calomniatorului pe care Sofia Boeder vrea să-i tragă la răspundere. Duminică 13 iunie, societatea veteranilor grade inferioare „Independența Romînă”, dă o mare serbare în parcul Carol I de la Filaret în scop filantropic. " Pe lingă celealte distracții, se va executa și atacul luărei Grivita, în acest scop de comandant al corpului II de armată, pune la dispoziție trupa, corniștii și chiar muzica regimentului Mihai Viteazu No. 6. Intrarea pentru o persoană 50 bani, iar gradele inferioare 30 bani. D-nir miniștrii Costinescu și Morțun se află astăzi la Piatra- Neamțu. D. Gheorge Panu a fost victima unui flirt. O servitoare a d-sale, Marița Blindea, de fel din transilvania, a găsit mijlocul să î fure suma de 2000 de lei. Cu acești bani ea s-a dus să-și cumpere niște haine de la comerciantul Nae Ștefănescu din strada Popa-Tatu No. 111. Servitoare boală a fost arestată. D. O. Popa Liseanu, profesor secundar, a fost numit membru in consiliul de administrație al casei de economie, credit și ajutor a corpului didactic, în locul d-lui Ad. Lucusteanu. S’a conferit medalia „Bane Merente“ cl. II d-lor Ion Vasilescu fagotist, Fischer Frantz, violonist și Prunner Iosif, contrabasist, totî din orchestra permanentă a ministerului de culte și instrucție. La biroul nostru de informatiuni 3’a primit următoarea scrisoare: D-luî B. Sepeanu, Director al biroului de informațiuni administrative al ziarului Voieverul’’. București Am primit abia acum scrisorile d-voastră, căci am lipsit din oraș și vă grăbesc să vă mulțumesc petru serviciul făcut de biroul d-voastă în regularea drepturilor mele la pensie. Vom căuta să arăt întotdeauna celor ce vor avea nevoie, modul prompt și sigur pu care serviți; Smaranda Bonizescu Focșani, Str. Voinov No. t S’a conferit medalia Răsplata franceî, cl. I d-luî C. Cinceru, proprietar în comuna Crețești (Gorj); 1-neî Iulia Cornescu, fostă instituoare la Giurgiu; d-neî Elena Bălăreț, institutoare în Tîrgoviște, șij :1. II d-lui căpitan N. Dobreanu,comandantul companiei de jandarmi din județul Dîmbovița, clasa I d-lui Mariu Marian, fost învățător, mare proprietar în Calafat, pentru servicii aduse învățămîntului. D. M. G. Olteanu, ministru al industriei și comerțului, va sosi astăzi , București, la orele 11 și jumăate, venind din Galați. Era 9-22 Iunie 1910 ora 9 dimineața a avut loc în sala de tragerii loteriei privilegiate pe clase a regatului român, calea Victoriei 192, *i1 amestecul și punerea în urnă a celor ‘>0.000 buletine destinate celor 6 clase a tragerilor loteriei ,a Villa. Comisiunea era compusă: Președinte d. M. Economu, consilier la înalta Curte de conturi; d. I. Jipescu, directorul contabilității g-le a Statului și al datoriei publice; d. A. Neagu, delegatul serviciului sanitar superior; d. I. G. Duca, procuror al parchetului de Ilfov; d. I. Cezărescu si d. Al. C. Orascu, controlorii guvernului; E. Mavrodi, directorul loteriei. După ce s'a procedat la numărarea și verificarea buletinelor și după ce comisiunea a arătat publicului diferite numere pe care anumite persoane din public doreau să le vadă, s’aut pus cele 60. 000 buletine în urna respectivă. Această urnă s'a amestecat prin înviruirea ei în mod obișnuit și insigilată de către comisiune. In ședința dela 5 cor., consiliul de administrație al soc. pentru profilaxia tuberculozei, in urma invitațiunei primită de la comitetul organizator de la Roma, a ales urmtorul comitet pentru participarea la congresul intenațional contra tuberculozei care se va ține la Roma în anul 1911. Profesor Petrini Galați, profesor Cantacuzino, profesor N. Tomescu, profesor Proca, dr. Oprescu, dr. H. Bolescu, dr. Davidescu, dr. Poenaru- Căprescu, profesor Toma Ionescu, dr. Irimescu,profesor Bogdan-Iași, profesor Thiron-Iași, dr. Carnăbel Galați și dr. Stavrescu-Galați. Ministerul Instrucțiunii a introdus o nouă modificare în privința rezultatului de sine elev din clasele școlilor secundare, și anume: elevii care vor avea nota 4 în ultimul trimestru vor rămîne corigenți, iar acei cari vor avea nota 4 la purtare sau frecventare vor fi considerați repetent'.. D-niî Traian Ionescu Lungu, Jean Sachelarie, loan Voiculescu, Nicu Sp. Ionescu, Petre Iumitrescu și Gheorghe Alexandrescu, funcționari ai casei Iocec, ne scmu că au părăsit serviciul solindarizîndu-se cu un vechiu funcționar al acelei case care a fost concediat după șase ani de serviciu. momim naîne impermiabile Gaberne ate 99 dublu impermiabile printr-un procedeu special O haină bună pentru ploaie și praf De vînzare exclusiv la ionul ( In Calea Victoria( Hb. 104 fling( Cafe High-Life) Să Procesul de la poșta centrală Judecarea unui oficiant superior Marți la orele 10 p. m., sa întrunit la palatul poștelor, copțiunea de disciplină,sub presidentia d-lui Alexandru Bulgaru, asistat de d-pil Roliptipeanu, șeful diriginte al telegrafului central, Petrovici subdirectorul, din partea direcțiunei, și D i-nul Argeșeanu, sub dirigintele telegrafului central și Erbiceanul, oficiant superior, din partea acuzatului, pentru a judeca pe d- Dumitru Ghițelcu, oficiant superior, fostul șef al diviziei de ordonanțam, acuzat de neregule. La prima strigare, d. Ghițescu nu s’a prezentat; s’a luat în cercetare întreg dosarul privitor la această afacere. La sfîrșitul ședinței d. Ghițescu s’a prezentat în fața consiliului de disciplină și foarte, enervat a cerut recuzarea președintelui, d. Bulgaru, sub motiv că nu poate fi judecat de d-sa, despre care zice că l-a înscenat acest proces. In urma acestui incident, comisiunea a hotărît amânarea judecarei procesului. --------------- Știri militare Comitetul consultativ sanitar al armatei a fost complectat astfel: D. general dr. Gh .Papilian, inspector general sanitar al armatei, președinte d-niî. coloneii M. Călinescu, medic-i șef al spitalului militar „Regina Elisabeta”, d. Popescu Grozeanu, I. Buța și Gh. Andreescu,de la spitalul corpului 2 de armată și N. Vicol, directorul serviciului sanitar la ministerul de războiu, membri. Mai fac parte din acest comitet, pentru refacerile serviciului veterinar și farmaceutic d-niî. It.-colonel, Ion Constantinescu-Brad, veterinar șef al armatei. Petru Stăvrescu, de la divizionul 10 artilerie, maiorii dr. C. Văleanu și N. Focea și d. lt. colonel. C. Merișeanu, farmacist șef al armatei. , * Comitetul consultativ al geniului se va compune astfel: D. general Boteanu, inspector general al geniului, președinte; D-niî lt. coloneii; Octav Boian, de la comandamentul cetăței, D. Ștefănescu directorul geniului de la minister, I. Teodorescu, comandantul batalionului de trenuri; maiorul loan Macri, comandantul batalionului de pionieri, membri. ,V. S'au făcut următoarele revansări în corpul sanitar al armatei: }n rezervă, la gradul de locot., -colonel, d-niî maiori veterinari loan Corben și Constantin Gavrilescu. In armata activă, la gra iul de naior d-niî căpitani d-rî. Adrian Poenaru, N. G. Stăvrescu, G. Bogdan, la gradul de căpitani drTi locotenenți dr. C. Zanfirescu și locot. farm. N. N. Ciuta. ȘSȘ D. general Constantin Dîrjeu, comandantul diviziei a 6-a din Focșani, a fost însărcinat și cu comanda regiunei fortificate F. >. G.,și a fost numit membru al consiliului superior și al comitetului inspectorilor general al armatei. Cronica Judiciară Un faliment de un milion și jum. DEPUNEREA COMISIONARULUI STARK Marele comisionar L. Starl, din București, cu sediul în strada Stelea No. 2, reprezentant al unui mare număr de fabrici din străinătate, amestecat și în multe societăți din țară ca „Fagus“ soc. rar și ipsos, „Tehnolitul“, „Antonio Fossatti“, etc, din cari prima și ultima aduse la faliment și ruină, în urma operațiunilor lui puțin corecte și hazardate, a fost declarat în stare de faliment de tribunalul Ilfov secția Comercială. Pasivul acestui negustor cu firma „agentură, comision“, etc.“, se constată a fi, din primele cercetări sumare, de peste 1.200.000 lei. Natura operațiunilor, puțina corectitudine pe care o pusese în conducerea intereselor caselor străine și din țară a cărora reprezentanță o avea, enormitatea pasivului cu totul disproporționat față de activul ce ar dispune, a determinat pe tribunal, ca pe baza facultății excepționale ce o are dela lege, să ordone arestarea falitului Stark. Erî numitul a fost depus la Văcărești, iar cercetările în marele și senzaționalul faliment care va avea efecte pe piața Capitalei, sînt continuate cu multă strășnicie. O AFACERE ABUZIVA A PRIN fULUI ALBERT GHICA. — Tribunalul din Nancy (Franța) a intervenit pe cale de comisiune rogatorie la tribunalul de Ilfov, cerînd să se facă cercetări cu privire la o afacere pe care d. Albert Ghica, zis „Principele Ghica” (cum se zice în actele tribunalului francez), ar fi făcut-o in Franța, cu intenție de a înșela buna credință a Companiei de Sion. E vorba de o plângere a numitei companii, contra d-lui Gibica, care s’ar fi dat drept proprietar al unor întinse păduri de nuci, în valoare de milioane și ar fi luat un acont de 40.000 lei asupra vânzării lor. C. judecător de instrucție al cabinetului 5, a fost însărcinat cu cercetarea afacerei. CURȚI ȘI TRIBUȚIILE OTRĂVIREA DIN COMUNA GRECEȘTI. — Curtea de casație secția a doua a respins era recursurile lui Anghel Căluș condamnat la 5 ani închisoare, a femeii Maria Anica Ciolan condamnată la 10 ani recluziune și a femeii Mirica Goldstein, 15 zile închisoare. Cititorii cunosc împrejurările acestei crime cu ocazia judecării ei de Curtea cu jurați de Ilfov. Căluș voind să facă pe plac concubinei lui Maria Ciolan, a ajutat să otrăvească cu șoriciosă întreaga lui familie, care din fericire fu salvată. Femeia Goldstein e acela de la care otrăvitoarea cumpărase substanța toxică, fără însă a-i spune pentru ce o ia. DIVERSE. Tribunalul Ilfov a confirmat mandatul de arestare al falitului Alecu Stoenescu, băcan din gura Oborului. Instrucția se face de cabinetul 5. — In chestiunea ivită între succesorii defunctului Marcus i Pincas, cu privire la inventariarea averei rămase, tribunalul secția întîi, după, multă deliberare a hotărît să repună afacerea pe rol și să o judece din nou la 24 iunie. A obligat însă pe d-na Ida Șpaier să aducă textele de lege austriacă, pe care l-a întemeiat spre a susține că luînd de soț un supus român își pierde naționalitatea, urmînd-o pe a soțului. Consilier imperial bănuit ca spion — ARESTAREA LUI — CERNĂUȚI, 9 iunie. — La frontiera Noua Sulița, poliția a arestat la consilierul imperial din Petersburg Georg Holkow bănuit ca spion. Arestarea aceasta produce mare senzație. DIMINEAȚA , Finanțe și Comerț Bursa din București . VALORI 9 lume ÎMPRUMUTURI de STAT ROMANE Renta amorf. 5170 împrumutul intern din 1894 lei 102‘/8 — 1017/8 185 mil. din 1903 , 102/4 — 10 FW Rentei amorf. 4 /0 împrumutul de 3l/s mil. intern lei 927/8 inch. 50 „ din 1889 , 93.10 — 92.80 274 , „ 1890 „ 966, — 95.70 45 , 1891 „ 933” —94 121 , „ 1894 „ 93V4 - 93” 90 „ „ 1896 „ 92V2- 92 180 , „ 189S „ 921, 92 100 mii. / Seria A. și B. 92 — Ol3* din 1905 I Convertită 91.90—91.80 70 , „ 1908 „ 91.89«— 91.65 128 „ „ 1910 „ »1.60 91.40 Pentru cump. de păduri —------Creditul județean și comunal: 50/alei 102.10—101.90; idem 4’/2 cu lei 93.85 inch. Creditul viticol: 923/4 inch. Obligațiuni Comunale: București 4% din 1903 lei 88.0—88 — ; idem 4 /„ din anul 1906 lei 8820—88— idem. com. Craiova 5 °/ din 1906 lei 96v/2—45a/4; idem com. Ploești 5/6 din 1906 lei 98/2 — 98; idem com. lași din 1906 lei 96.10 inch. Scrisuri fondate rurale: 5n/o lei 100.30 inch; idem 4 °/* lei tiü'/a OO>/4. Scrisuri urbane: București 61/0 lei 99 /1 inch.; idem Iași 5 °/ lei 97.15—97.10. Bonurile Casei Rurale: 5 °/0 lei 100.95 înch. Oblig. Camerei de Comerț: 5p/0 lei 98 97V«, ficțiuni Banca Națională 4675 — 4660; Casa Rurală 440 - 432 ; Banca Agricolă 524 — 542; Banca of. Roumania Ltd. 241 — 240; Banca de Scont din București lei 41 — 140; Banca Marmorosch-Blanck & Comp. lei 930 eu tel.; Banca Gen. Romînă lei 1950 — 1040; Banca populară din Pitești 280—250; Loc. com. tramvaelor București, 228 — 220; Soc. Rom. „Speranța“ 480 inch. Societăți de asigurare: Societatea Dacia-Romînia lei 975 cu ter.; Naționala lei 140 — 1130; Generala lei 1109—1090. Monede : Napoleon lei 20.25—20.20; coroana austriacă lei 1.06 — 1.05* /4; Rubla de hîrtie lei 2.692.68. Sconturi și avansuri: Banca Națională, scont 5 ®/o;idem avans, pe dep. 5>/27 Casa de dep. avans, pe dep. în Schimb—Ceh: Londra 25.321/825.27'/2; Paris lei 100.40 100.26 Berlin lei 12b.77'^—123.521/, Viena 105.37'/,—105.17%; Belgia 100.07>/29.87%; Bursa din străinătate Viena Deschide închid. 9 Iunie 8 Iunie Napoleonul 19 11 19.09 Rubla 2.5425 253.50 Cred. Anstalt 667 50 667.10 Cred. Func. Austr. 1188 1186.—„ „ Ungar 842.— 842.25 Drumurile Austr. 751.75 750.80 Lombarde 118.25 117.75 Alpine 728.— 724.75 Loturi turcești 260.75 260.25 Renta austr. hîrtie 94.20 94.20 „ „ argint 94.20 94 20 „ „ aur 116 40 116.10 Schimb: Londra 240.50 240 375 Paris 95.40 95.325 . Berlin 117.58 117.525 Amstel 199.20 199.075 „ Belgia 90 07 95 07 B Italia 95. 94 85 Tendința calmă calmă valori TITK OM~ NE Berlin, 8 Iunie „ „ * 1898 — Frankfurt, 8 Iunie. — Rentăomînă 4% 95.40. Noul împrumut roman 102.15. Triest, 8 Iunie. — Soc. Asigur. Gacla Romînia 973, Naționala 1134, Generala 1093. 1 10 vagoane cincantin cu 1340 lei vagonul din șlep. 26 și juni. vagoane cincantin cu lei 1325 vagonul din șlep. Brăila, 8 Iunie • Lei pe 100 Har, Griul 80—81 kgr. lo p c str. 17,50 ”• 40, 16,50 T ”17?”76- ” 5<.” • 15,20 tendința griului, susținu! Porumbul susținut 10 90 Orzul slab „’n Ovăzul „ 9,60 decaranjq Fasolea 14,80 timpul, vint, pe^uscat.1 Gri“ISUStinUsc’ mici Porumbul susținut, idem. Constanța 8 Iunie Lei pe 100 kgr. Griul 80—81 kgr. l °/1 c. strif „ (o—7b „ 5"/« 14’30 Tendința griului fermă Porumbul vechin susținut ia 800%ul . .. 9;?5)vâzul . » 9,50 pecara nominala Fasolea „ Meiul naveta ip 7c Timpul recoarericeIPort: ° rhd sustinarc conf. Ame Porumbul susținut, iar cererea arabă Budapesta Coroane pe 50 flgr, 7 8 Grîul Octombrie. 9 67 ou Secara „ 6’9, 2vSzul, T 714 7A9 Porumb Iulie 5 39 5 40 Rapița August 12.20 10 s. Timpul variabil: Anvers Franci pe 100 klgr. ___8 Coiza dunăreană, sup. prompt 242/* Naveta „ „ „ 23V« Grîul dunărean, călit, infer i finn „ super. 18— Porumb „ „ infer, 13*/« 1. 11 ft super. 13«.« Piața este închisă Mercurea Londra Grîul ferm dar neactiv (+3) Porumbul ferm, oferte mai numeroase Orzul tendința mai fermă Ovăzul calm transacts slabe Liverpool Shillings pe cental. Grâul Iulie-August, 24,20 24,30 „ Sept-Decemb. 23,80 23,85 Făina Iulie-Aug. 32,10 32,20 „ Sept.-Decemb. 31,15 31,15 Ulei cola Iunie 55,50 55,75 n „ Iulie 55,75 66,— „ „ Iulie-Aug. 55,75 55,25 „ „ Sept.-Dec. 57,50 57,50 Berlin Mărci pe top. _7__ Graîul Iulie 198,75 200,25 „ Septembrie 188,75 190,25 Secara Iulie 148,50 149— Sept. 150,25 151 — Porumbul Iulie — 133,50 „ Spt. —,— —— Rubla la Berlin 216,70 216,50 New-York Cenți pe bus 7a Grîul: — • — Deschiderea Sep. 98,V» 101,"I« închiderea: I. Disponibili — 104,l’» 107— II. „ Iulie 102,*/« 105,/>» III „ Sept 1009,/« 104— IV „ Dec. 102,"/« 105.*/« Vinzări 200.000 Porumbul Iulie CS— 69— „ Sept. 67*/« 69*/« „ Sept. 68*/« 69*"« închiderea din 8/21 Iunie Raportul de la Liverpool. GRIUL se ameliorează după deschidere însă mai în urmă ce dă conform știrilor primite din America. Vînzări 850.000 centale. PORUMBUL se ameliora după deschidere, ofertele fiind slabe iar cumpărările însemnate. Vînzări 30.000 ceptare. Vînzare interesantă la Londra: O parcelă de orz de Azov/Marea, Neagră 400 lbs Quale per , A/S 17/sh. Rapor(u) american: GRIUL deschise la huasse. Domnește mare agitațiune la New York și la Chicago, situatiunea recoltelor diind loc la temeri din cauza secetei continue in cîmpurile cu griüde primăvară. Piața este bună din următoarele cause: depeși favorabile primite prin cablu; fermitatea tîrgurilor interne de producte naturale; statistica Bradstreet indică urcare; recurremente considerabile; condițiune mai puțin favorabilă recoltei la Nord-Vest; mari cumpărări făcute de comisionari. Piața slăbește puțin din cauza realizărilor însă redevine fermi din următoarele cauze: timp mai puțin favorabil; cumpărări făcute tip intervenționistî; condiția mai bună a piețelor de marfă disponibil* depozitele visibile europene sunt în scădere; temperatura este extrem de urcată la Nord-Vest; evaluările de sosiri sunt mici pentru mine; ofertele fermierilor de la Nord-Chicago Rentă 5% din 1903 Impf. 185 mii. 10 .90 „ 4% „ 1889 „ 50 „ 92 25 , , „ 1890 „ 274 . 95.50 . . , 1891 „ 45 „ 91.20 , „ , 1894 „ 120 . 91.60 „ „ . 1896 „ 60 . 90.80 „ „ „ 1898 „ 180 „ 90.90 . . » ,qn=J conv 91-60 . . „ 190 ° 1 A. și B. „ 91 — „ „ „ 1908 70 „ 90.60 împrumutul orașului București: „ 4’,% 1888 99.60 „ I * 1895 98.40 ————* 78 Grîul Iulie VI,V« 6 6,6/ „ Octombrie VI,s/« 6s,v» Porumbul Iulie —, — „ Septembrie V«,3/« */C_ Paris Franci pe 100 klgrh ' 7 8 ■ ........"5. MĂRFURI aKs^rassaasaaa »öESissa Cereale 9 Iunie S’a vrodut la bursa din București: Grin 1910: circa 220.000 kg., greu,alea 76 cu 3 % corpuri străine, a 13.60, termen prim treieriș— 1 August 1910 gara de Nord. Orz de toamnă 1910, 3% corpuri străine, 120.000 kg. cu 8.30, termen prim treieriș, Iunie — 15 Iulie 1910, Țara Ciocnești. Rapiță naveta, circa 50.000 kg. :u 19 lei suta, prompt, București. * Brăila, 9 Iunie Piața locală a fost și astăzi caldă, fără afaceri. S’a vîndut: rapița navetta de 68 ;gr. cu 20 lei, porumbul cu 11.50, un cantin cu 13.00 lei. Galați 9 Iunie GALAȚI, 9 Iunie. — La bursa ooala s’au nacut următoarele vînzări; 28 FOIȚA ZIARULUI ,DIMINEAȚA.* Suferințele mane vitrege MALE sora DE ?ENZIȚIE ȘI DE ACTUALITATE CAP. 23 BARCAGIUL ORB — EI, n’am ce zice, exclamă banditul, se pare că d-ta mai știi ce-I frica, altfel n’ai locui în această pustietate, nici n’aș dormi cu ușa deschisă. — De ce m’așî teme de hoți, răspunse orbul. Știri ei prea bine că da la mine n’au ce lua căci cînt mai sărac de cît Iov. — Aî dreptate, dar spune, n’aî vrea să mă treci pe mine și pe o Armee cu barca peste Sema 7 Vătrtnul stătu cîteva clipe cu capul plecat ca Si cînd ar fi ascultat pe ea, apoi zise : l ' De ce numai de cît în puterea nopței . N’aveți timp să astentați pînă inline î. Sa înbolnăvit subit nevastă-mea de nu mai poate merge și pînă la pod e departe. Mi-am adus aminte de d-ta și am venit — dar de ce mă fixezi așa cu ochii tăi cei orbi ?! exclamă el. Iți bate inima în piept ,de se aude pînă la mine! — Eu te cunosc! exclamă barcagiul cu glasul tremurător de emoție- Nu ești tu Jean Roze farmacistul. N’am vindut otrăvuri? Medicul tresări ca mușcat de șarpe. Acest bătrîn orb îl recunoscuse după voce! Și tocmai aci a trebuit să vină el singur? — Da, tu ești Jean Roze, murmură barcagiul. Știam eu că ne vom mai întîlni odată. E mult de cînd nu ne-am întîlnit;pentru ultima oară ne-am întînit lîngă cadavrul contesei Malibran, soția mea! Abea acum se desmetici banditul. Contele Malibran! Val, dar nu era cu putință! Acest bătrîn sărac și orb să fie contele Malibran pe care-l cunoscuse boiat și voitnic? — Hei Joan Roze, exclamă bătrînul pășind încet spre ușă ca și cînd ar fi vrut să-l oprească de a fugi — îți mai aduci aminte de contele Malibran? Nu-i așa că n’a mai rămas mult din cel care a jucat un rol atit de însemnat la Paris? O biată grămadă de oase, o hîrcă fără păr, cu ochii orbi. Heilean Roze mi-așî da din nou toate averea ca să te pot vedea, căci desigur nici tu nu ești mai frumos. Medicul își redobîndise prezența de spirit și răspunse rîzînd: — Știam că ești orb tată Caron, dar nu știam că ești cam jignit ?. "•orb’ești de lucruri ce n’au existat. Eu nu mă numesc Jean Roze și nici n’am cunoscut pe contele Malibran. Vrei să mă faci să cred că am fost conte pe vremuri? ■ Dar bătrînul nu se lăsă înșelat de aceste cuvinte. ■— Mă cunoști și te cunosc, Jean Roze, răspunse el cu glasul stins. Pentru că amintirea nu te ajută, va trebui Jean să mă asculți. — Drace, dar nu am timp, răspunse banditul cu mînie. Spune O dată, vrei să mă treci peste apă? N am venit la tine gă-ți ascult poveștile! !— Aci vei sta și mă vei asculta! strigă bătrânul cu glas poruncitor §1 puternic. În acelaș moment întinse brațul lu'nd dintr’un colț o lopată mare cit și dînsul. Dar medicul ? Acest bandit ds sigur că n’ar fi pregetat a se arunca asupra ori și cui lovindu'l cu pumnalul, dar față de orb părea dezarmat. Se înfioră văzîndu-l atît de înalt și fantastic cu ochii sticloși ca de mort. Bătrînul sprijinit de lopată stătea cu capul plecat luminat de lună, ca o fantomă. — Nu mai știu cii ani aut trecut, zise el încet. De mult nu mai număr zilele nici anii ce trec peste mine, dar pe vremea de care îți vorbesc,eu trăia în Paris un conte Mallblait. Era atunci de 49 ani ,dar nu se plictisise de viață, nu se săturase de amor, petreceri și veselie. Avea o soție frumoasă și blindă, o, aristocrată care de 20 ani trăia și suferea lingă dînsul. Ea era greșelile lui deși era foarte nefericită în căsătorie.Intr’o zi contele cunoscu pe o tînără fata, era vânzătoare într’un magazin mare pe bulevardul Italian. El i-a oferit juvaere, casă, bani, tot ce poate ispiti o inimă de femee, dar frumoasa fată toate le refuza văzînd batjocoritor. O făcea din virtute, mîndrie sau viclenie ? Da, din viclenie josnica, din speculație meschină. — Vom fi a d-tale cînd mă vei face contesă de Malibran, mi-a răspuns ea— Dar acesta nu se poate, i-am răspuns ea. Soția mea trăește și e încă foarte sănătoasă. — Dar poate să și moară, mi-a răspuns acea femee decăzută. Amicul meu Jean Roze cu care în’am sfătuit, mi-a răspuns că are medicamente bune. pentru așa ceva.. Dacă mă iubești, vei face ce vreau eu. — Cine e Jean Roze 7 am întrebat’o eu și dînsa mi-a spus că e un farmacist care vinde otrăvuri necunoscute încă de nimeni. N’am vrut să aud despre acest plan, am rezistat luni întregi. Intr’o zi ducindu-mă la ea, am găsit acolo și pe farmacistul Jean Roze. Cu o îndemînare diavolească mi-a descris fericirea ce vom gusta după moartea soției mele. Cerea 50 de mii lei pentru otrava sa, zicînd că a primit adesea orî atîția bani pentru medicamentele sale. Ispita diavolească a sfârșit prin a triumfa ! Dar Intr’o zi Jean Roza și-a primit suma cerută, iar contele a primit în schimb o sticluță din care trebuia să toarne șapte picături în urechia soției sale pe cînd va dormi. Și el a făcut-o, da, a făcut-o! A comis această crimă, acest păcat. Barcagiul orb rosti aceste cuvinte cu glas teribil, iar medicul îngrozit făcu un pas înapoi. Otrava lui Jean Roze a fost bună; își cunoștea omul meseria. Contesa nu s’a mai trezit din somn și medicii chemați a doua zi lingă patul ei fură toți de părerea că a murit într’un atac de apoplexie. Ea a fost înmormintată cu mare pompă, iar ucigașul a mers în urma dricului vărsînd lacrimi de crocodil. Nimeni nua bănuit un moment. Dar mult nu s’a bucurat de o 0dioasa lui faptă — nici n'a dobindit măcar ceea ce l-a împins spre crimă. In ziua cînd a fost înmormintată contesa Malibran, frumoasa vânzătoare a fost dusă la spital fiindcă se îmbolnăvise de vărsat negru. Cînd după săptămini de suferință a părăsit spitalul nu mai era decît un monstru hidos — un schelet cu fața plină de pete negru, fără nas și fără dinți. Dar chiar de ar fi fost frumoasă, contele tot n’ar mai fi dorit-o, căci în aceste săptămini devenise alt om, adică cel mai nenorocit om de pe pămînt. Conștiința îl mustra cu înverșunare făcîndu-i aproape să-șî piardă mintea. Plecă în străinătate, aruncă banii cu ambele mîini numai pentru a găsi distracții ca să-l facă a uita mustrarea de conștiință. Nicăerî însă nu putea găsi uitarea mult dorită, nicăirî nu avu un ceas de odihnă, nici o mîncare pe placul sau. Excesele de tot felul il ruinară, ajunse cerșetor. O boală crudă îi răpi luminile ochilor. Iată unde a ajuns. In această colibă ruinată îșî are adăpostul, după ani de suferințe prin străinătate. Dar asta nu te privește — vrei să treci fluviul? — Da, însă nu mai am timp de pierdut. — Ai o femee cu d-ta? Bine, vi voiü servi, dar barca mea e veche și stricată, pe cea bună am dat-o la reparat. Nu vă pot duce pe amândoi de o dată — întîi voiu trece pe femee, apoi mă voiu întoarce peentru a se lua pe d-ta, căci altfel suntem în primejdie a ne îneca. — Fie cum vrei d-ta, zise medicul mulțumit că scapă atît de ușor. Mă duc s'o chem pe femeiea mea și te voiü striga cînd te voia veede, cu barea pe apă. (Va smnna) ! ---------------’ F- r V