Dimineaţa, iunie 1910 (Anul 7, nr. 2245-2272)

1910-06-11 / nr. 2254

Vineri i < J­un. 1*2 î y ’ *®*s‘a®aBMíOí«9t* I itiiii. mi wigiiirniHMiiiiwii im 11 juhi föiiÉíiüniíe de. subscriere pentru societatea „Govora-Călimănești“ In zilele de 8, 9 și 10 iunie 1910 foria «rele 10 a. m. pipă la 3 d. m. va avea loc subscrierea pentru acțiunile societatei „Govora-Căli­­m­ănești”. Capitalul soteietătea de 5.000.000 soi e împărțit în 25.000 acțiuni a toO ie­ fie­care. Subscriitorii vor depune la subscriere, o garanție în numerar de 10 la sută din su­ma subscrisă. In cursul anului 1910 nu se va mai cere nici un nod vărsămint; restul vărsămin­­telor se va face după trebuință și numai dup­ă 1 ianuarie 1911 la datele ce se vor hotărî de con­siliul de administrație. Subscrierea va avea loc în Bu­curești, la Banca Națională a Bo­nurilor, la casieria centrală a mi­nisterului de finanțe, la casa de depuneri și la ad-ția financiară a Capitalei. In orașele de reședință din ju­dele, la sucursalele și agențiile Băncei Naționale și la ad­țiile fi­nanciare respective. In stațiunile balneare: Govora, Lacul-Sa’rat și Călimănești, Că­­ciulata, ia casieriile acestor sta­țiuni. Afară de acestea se va mai pu­tea subscri și la următoarele bănci : The Bank of Roumania L-tot, București ; Banca Marmorosch Blank & Comp., București; Ban­ca Agricola București și la su­cursalele și agențiile sale din țară: Banca de credit roman, Bu­­curești; Banca comercială romi­na, București; Banca generală romina, București; Banca de scont din­ București, Bucureșt; L. Berkowitz, București; C. & Th. M. Eftimiu & Comp., Bucu­rești ; N. D. Moroceanu, București; M. Kinkels, București; C. Steriu & Comp.­, București; P. Gr. Io­­nescu, București; Isac M. Levy- S­sor, București; Elias Tos. Co­hen, București; Banca Ilfov, Bu­curești; Banca uniunei comercia­le, Bucimreit!; banca Colentina, București; Agenția de schimb N. I. Hurmuz și S. Ciubeanu­, Bu­­curești; banca comerțului din Craiova, Craiova; banca Tutova, Bîrlad ; banca Olteniei, Craiova; banca Doljului, Craiova; banca Calafatului, Craiova; banca Se­­verinul, T.-Severin; banca Mehe­­dințu­lui, T.-Severin;- hainca co­mercială, T.-Severin; banca Rîm­­nicului, R.-Vîlcea; banca Vîlcea, R.-Vîlcan; banca Romanați, Cara­cal; banca Caracal, Caracal ; banca Slatina, Slatina ; banca Oltului, Slatina;­ banca agrară, Slatina; banca Măgurele-Giurgiu T.-Măgurele; banca populară, Pi­tești ; banca Pitești, Pitești; ban­ca Muscelului, C.­Lu­ng; banca Brăila, Brăila­;­­banca Tecuciu, Tecuciu ; bancile Ploești, Ploești; d. Jakues Rubinstein, Galați. Titlurile vor fi nominative pen­tru jumătatea capitalului și la purtător pentru cealaltă jumăta­te. Se va da însă preferință tit­lurilor nominative în sensul că dacă subscrierea acțiunilor nomi­native va întrece jumătatea ca­pitalului, isporruil Acțiunilor no­minative va reduce numărul ac­țiunilor la purtător. Acțiunile nominative nu­ vor putea fi posedate de­cât de ro­­m­ânî. Emberisch De la Facultatea din­ Paris fost elev al profesorului fournier Boabele de Piele și Sifilis EGALELE PASULUI Calea Victoriei 120 (lii)au bis. fiii. TELEFON 29­­­1 Consult: 8—10 a. m. și 2—­5 o. ra Bou­sexnate Sifilis, scurgeri, răni, neputința, onanie, boli de piele și de femei vindecă doctor CÂrii­feld — 317, Calea Moșilor. 317 — Corespondează provincie- Gratie trimite Chestionar și broșuri medicale. Constflist 80 -13 și a—5 Dr. I. y. Steiner S A MUTAT în Str. Lascar Catargrin No. 20 (Casa Proprie) Speler. Sich-Baipsiijch­ali Vinde inventar de toate felurile precum: locomobile, motoare cu benzină, pompe centrifugale și motrice, șine, vagonete, macarale de 150P—3000 ftgr, cronici mari rotative berbeci, fier rotund pro­­priu pentru beton armat, garni­turi și scule diferite pentru exe­­cutarea de conducte de apă, hara­­bale solide pentru transport, etc., în stare perfectă jși cu prețuri foarte agar­n­agioase. A se adresa Direcțiunei socie­­taței Union-Bagensellschaft, Iași. ^ Muricid I (Baeilius Tyn­sii-SSuriism) preparat în laboratorul d-lui Prof. D-tor FOSCARID Extirpează sigur șoarecii de casă, cimp, cît și guzganii de talie mică PREJUL FLACONULUI LEI 2 Depozit general. 1 FARMACIA CURIEI REGALE Frații B­tori Konya, Iași toe­e preparatul al­b sîb înregistrat Se găsește la toate farmaciile și drogueriile din țară.— LA GOVORA se stabilește de la Hinnie Olein Statului No. 3 Sr. m.n sterlin specialist în boale sifilitice și interne liberează ordonanțe de băi Dr. H. Ivainer fost medic de spital Specialist din Paris în ISOARIE DE COPII S’A MUTAT No. 84 Calea Griviței No. 84 Consult. 2—5 A­VIS La 19 Iunie 1910, orele 11 a. m. se va ține licitație publică, în cabi­netul portăreilor tribunalului Ilfov, secția de notariat, pentru: 1) ARENDAREA MOȘIEI PAN­­GAL-CÎOLANU DIN JUD. VLAȘCA, proprietatea MINORULUI I. AL. PANGAL, pe termen de cinci ani, cu 'ncepere de la Sf. Gheorghe 1911, putîndu-se face semănăturile de toamna anului curent. Prețul de la care va­ începe licitația este de 64000 lei, arenda actuală anuală. ăi ÎÎN­CHIRIEREA CASELOR DIN STRADA POPA-TATU No. 5, Bu­­curești, proprietatea minorului I. Al. Pangal, pe termen de 5 ani, cu începere dela Sf. Dumitru 1910. Prețul dela care va începe licitația este ce 5­ 100 lei, chiria anuali. Pentru orice informațiune, a se adresa la N. NICOLAESCU, pro­­fesor-advocat din CRAIOVA, strada Roșiori 32, sechestru judiciar al a­­verei, iar în ziua licitații, se va vedea copia după contractul, ce ur­mează a se încheia. Licitația va fi fără supralicitare. Spojiea și cunoscu­ta stațiune bal­neară și climaterică Slânic - Prahova 2­ la ore departe de București, 2 trenuri zilnic începerea Seformlui la 15 Iunie !a: Reputatele Stabilimente de băi ale Eforiei: „Baia Bamului“ și „Baia Verde“ Cele mai bune băi de sare, iod, pucioasă, Ssrom minunatele băi (ie Nflstad­, renumite pentru: eurarisirea Goalelor de Seturi, Sthenmatismelor celor mai dure rimne, Sciatica cea mai rebelă, Suprinzătoare efecte cu­rative în maniîfcstuțiile vech­i Sifilitice, Anemii­, l­aste­­tismul, Mersilitatea copii­lor și a tinerilor găsesc în a­­ceste bine­cuvântate ape locuirea. Climă admirabilă, fără curenți. Posițiuni pitorești. Cea mai pu­­tină viață. Pentru familii com­­­pu­se din mai mult de 3 persoane, 33 % rahat. Excursiuni încântătoare. Instalațiunea stabilimentelor ab­solut modernă noua adminis­trație garantează cea mai ireproșabilă funcțiune a băilor. Se mențin cunoscu­tele prețuri cuiie ale băi­lor. Medicii Băilor Eforiei: Str. V. Crăiescu și Str. I.. tjm­ii. Comptabil CorEspandent tînăr, energic, cu o practică de 8 ani la mari întreprinderi in­dustriale, precum și în branșa de cereale, versat în toate lucr­ările de­ birou, referințe excelente, caută post. A se adresa sub „Energie“ la Agenția de Publicitate Carol Schulder &. Comp., București, Str. Karageorgevici 18, fiu că Găsitorii înainte de a cere informațiuni precise asupra starei morale, materiale și fizi­ca a persoanei ce vi se propune, de la biroul internațional de informa­­țiuni și incasse. M­ERCUR (Casă de încredere, fondată la 1894) IAȘI-Strada Pomii, 8 Prospect și tarif se trimite la cerere Dr. Cr. Ocumenfeld AVOCAT — Str. Brezoianu 5 bis — Specialist în­ — Doatist — din Iași CAL Catolic: 10(23) Iunie 1310 Ortodox: Sf. Tinerei. MEMENTO. — Autorități; Toate au­toritățile deschise. — Judiciare ; T­oate tribunalele deschise. TEATRE. — Grădina Ambasadori : Compania dramatică Davila va juca; Primă de încurajare, comedie în 3 acte* Grădina Blanduziei : Se va juca, de trupa Teatrului National , Nevestei, lui Cristache, comedie în 3 acte.—Parcul Or­teteleșeanu: Compania lirică Grigoriu va juca: Pompierul de serviciu, operă în, 5 acte. CINEMATOGRAFE. — Volta (strada Doamnei și fost Bristol) în fiecare sca­ră, de la orele 5 d. am. pînă la 11 noap­te. T— Dacia, cinema „Urania” — Botez, sala Eforiei. — Grădina Rașca, cinema­ Gaumont. ^ Te­eatrul de Varietăți „Imperial“ Str. Clămpineanu 16 București, în fie­care seară reprezentațiuni pentru fa­milii. Program de la 1 Iunie a. c. din nou aranjat cu artiști și­­ artiste de pri­mul rang Gracia Soria (franceză) So­prana legeră de la Opera cea mare din Parish Stavis, cunoscutul cupletist francez, și cu concursul celor 1‘alți artiști. Pentru tot sezonul de vară Intrarea Generală 1 Leu, la Matineu intrarea gratuită MUZEE.—Muzeul geologic (șos. Kise­­lef) Deschis Duminica și sărbătorile de la 3 d. a.—Muzeul Simu (str. Mercur). Des­chis Duminică, Marți și Joit Dela dim. pina la orele 1 d. a. — Mu­­zeul de antichități. (Universitatea), Ipeschis Pu­minica și Joia dela 11 dimi­neața pînă la 3 d. a. iar pentru vizita­torii străini sau cei din provincie în toa­­te zilele între aceleași ore.­1-Muzeul et­nografic și de artă națională (Mone­­tăria șifttulijî, șoseaua Hiselff). Des­chis Joia și în zilele de sărbătoare de la orele 10 dim.—5 d. a. BIBPIOTECI.—Biblioteca Academiei. (Calea Victoriei 335). Deschisă in toate zilele de lucru între S dim. și 6 seara.^­Fundațiunea Universitară Garol I (str. Vacnea No. 7). Deschisă în fie­care zi de lucru între orele 9— 10, 2--1­ d. a. și 7—10 seara. — Biblioteca popu­lară ,,I. V. Socec“ (str. Biserica Enei No. 10). Deschisă în toate zilele de lu­cru între 10^-12 dim., 4—7 a. și 8—10 jum. seara. — Biblioteca populară ,,Să­niei Marcus“ (str. Mircea­ Vodă 20) este deschisă Joia și Sîmbătă de la 8—10 seara și Duminica de la 3 jum. la 6 d. a. EXPOZIȚII. — La Ateneu salonul oficial al pictorilor și scuptorilor. — Expozițiune permanentă de pictură și sculptură rom­înă. ui localul ..re-vigid­ .,Arta“ din str. Lascar Catargi No. 4, deschisă în toate zilele de la a dim. pînă la 9 seara. Intrarea liberă. Toate operele de artă se vor schimba în pri­ma Duminică a fie­cărei luni. — In strada I. C. Brătianu, în localul fostei panorame ,,Grivi­a“,, expoziția ,,Tine­rime­ artistice“. Ultime Informațiuni Ar­ Corespondentul nostru din Viena ne telegrafiază că socialiștii austri­eci continuă campania ca să se des­chidă granițele pentru importul căr­­nei din Romînia și din Serbia. Astfel ei­ au avut loc, la Pres­­burg, trei întruniri socialiste, ținute în diferite părți ale orașului. Prin glasul oratorilor și prin moțiunile votate s’a cerut ca să se înlesneas­că importul cârpei din Romînia și din­­ Serbia. Senatul universitar din Odessa a decis spiiinfarea unei catedre spe­ciale de drept basarabean la faculta­tea juridică din acel oraș. S’a anunțat era că linia Ploești Predeal e complect restabilită. Ști­rea nu se confirmă. După informa­țiile mai precise, linia aceasta nu va fi restabilită decit peste vr'o două săptămini. In ziua de 7 iunie a apărut la Ch­inau primul număr al zia­­rui „Bassarabea‘ sub conducerea cunoscutului publicist basarabean Alexis Naur. Acest ziar se va o­­cupa mai de aproape de intere­sele romînilor din Basarabia. Azi va începe la primăria Ca­pitalei, alegerea copiilor cari ur­mează a fi trimiși în coloniile școlare de vacanță. Alegerea va dura 3 zile. Raportul bursei cerealelor din America a adus era o însemnată urcare la prețul griului vechil­ Azi 10 Iunie i se vor pune în cir­culației nouile monede de argint, de cita § lei, un­ leu și 50 lani, sosite de la monetăriile din Hamburg și Bruxelles. Ele au fost controlate, î­n prealabil, de serviciul nostru de­­ parcare a obiectelor prețioase. Subscripția acțiunilor pentru so­cietatea „Govora-Călim­ânești".­­După știrile sosite la ministerul industriei au mers bine pe ziua de orî, 8 Iunie. Se știe că subscripția mai âcivă agrăgî și m­în­îe 10 Iunie. Ministerul comerțului a aprobat regulamentul pboarelor din Slatina j i­ Strehaia. Azi, jour, la orele 5, va avea loc un consilii­ de miniștri­ In curînd se va inaugura a doua z­i operativă a meseriașilor, în Capit­ală. Ea va fi de credit și va purta ruinele „Cuza-Vodă“. Consiliul comunal al Capitaleii se va întruni Vineri dimineața la primăria Capitalei, sub preșe­din­­dinția d-lui Procopie Dumitrescu. Cu Expresul­ Barliu, colaboraro­­­ l -ui nostru, d. Emil D. Fagure a­­ Părăsit azi Bucureștii, plecind in străinătate spre a-șî petrece con­ce­diul. Ca și în anii trecuți cititorii noștri vor fi întreținuți de cola­­boratorul nostru asupra actualu­­­lfilor culturale și artistice din străinătate. D. Take Ionescu, șeful partidu­­ui conservator-democrat, a ple­­cat era la Sinaia. Primăria Capitalei a început să mpartă ajutoare acelora cari au­ avut mai mult de suferit de pe vona inundațiilor. Ajutoare nu se dau de­cît ace­­sta care sînt absolut lipsiți de mijloace. D. Mihail Paticu, șef de biuro i­n direcția c. f. r. a fost s­rani­­st șef de lucrări principal. In comuna Udrenî, jud. Covur­luia, s’a înființat o bancă popu­­lară și o cooperativă de produc­­tiuni. Ni se telegrafiază din Viena că deputatul socialist român dr. Gri­­gorovici a interpelat azi în par­lament asupra cazului Sofiei Roe­der. Se știe că această artistă a fost acuzată de spionagiă. Acuzația a fost dovedită ca neîntemeiată, dar poliția din Cernăuți refuză să dea numele calomniatorului pe ca­re Sofia Boeder vrea să-i tragă la răspundere. Duminică 13 iunie, societatea veteranilor grade inferioare „In­dependența Romînă”, dă o mare serbare în parcul Carol I de la Filaret în scop filantropic. " Pe lingă cele­alte distracții, se va executa și atacul luărei Gri­­vita, în acest scop de comandant al corpului II de armată, pune la dispoziție trupa, corniștii și chiar muzica regimentul­ui Mi­­hai Viteazu No. 6. Intrarea pen­tru o persoană 50 bani, iar gra­dele inferioare 30 bani. D-nir miniștrii Costinescu și Morțun se află astăzi la Piatra- Neamțu. D. Gheorge Panu a fost victima u­­nui flirt. O servitoare a d-sale, Ma­rița Blindea, de fel din transilva­nia, a găsit mijlocul să­ î fure suma de 2000 de lei. Cu acești bani ea s-a dus să-și cumpere niște haine de la comerciantul Nae Ștefănescu din strada Popa-Tatu No. 111. Servitoare boală a fost arestată. D. O. Popa Liseanu, profesor secundar, a fost numit membru in consiliul de administrație al casei de economie, credit și aju­tor a corpului didactic, în lo­cul d-lui Ad. Lucusteanu. S’a conferit medalia „Bane Me­­rente“ cl. II d-lor Ion Vasilescu fagotist, Fischer Frantz, violo­nist și Prunner Iosif, contraba­­sist, totî din orchestra perma­nentă a ministerului de culte și instrucție. La biroul nostru de informatiuni 3’a primit următoarea scrisoare: D-luî B. Sepeanu, Director al biroului de informa­­țiuni administrative al ziarului Vo­­ieverul’’. București Am primit abia acum scrisorile d-voastră, căci am lipsit din oraș și vă grăbesc să vă mulțumesc­­ pet­­ru serviciul făcut de biroul d-voas­­tă în regularea drepturilor mele la pensie. Vom­ căuta să arăt în­totdeauna celor ce vor avea nevoie, modul prom­pt și sigur pu care serviți; Smaranda Bonizescu Focșani, Str. Voinov No. t S’a conferit medalia Răsplata franceî, cl. I d-luî C. Cinceru, pro­­prietar în comuna Crețești (Gorj); 1-neî Iulia Cornescu, fostă institu­­oare la Giurgiu; d-neî Elena Băl­­ăreț, institutoare în Tîrgoviște, șij :1. II d-lui căpitan N. Dobreanu,c­omandantul companiei de jandarmi din județul Dîmbovița, clasa I d-lui Mariu Marian, fost învățător, mare proprietar în Calafat, pentru servi­cii aduse învățămîntului. D. M. G. Olteanu, ministru al in­­dustriei și comerțului, va sosi astăzi , București, la orele 11 și jumă­­ate, venind din Galați. Era 9-22 Iunie 1910 ora 9 dimi­­­neața a avut loc în sala de trageri­i loteriei privilegiate pe clase a r­­egatului român, calea Victoriei 192, *i1 amestecul și punerea în urnă a celor ‘>0.000 buletine destinate celor 6 clase a tragerilor loteriei ,a Vill­a. Comisiunea era compusă: Președinte d. M. Economu, consi­lier la înalta Curte de conturi; d. I. Jipescu, directorul contabilității g-le a Statului și al datoriei­­ publi­­ce; d. A. Neagu, delegatul serviciu­lui sanitar superior; d. I. G. Duca, procuror al parchetului de Ilfov; d. I. Cezăre­scu si d. Al. C. Orascu, con­trolorii guvernului; E. Mavrodi, di­rectorul loteriei. După ce s'a procedat la număra­rea și verificarea buletinelor și du­pă ce comisiunea a arătat publicu­lui diferite numere pe care anumi­te persoane din public doreau să le vadă,­ s’aut pus­ cele 60. 000 buletine în urna respectivă. Această urnă s'a amestecat prin înviruirea ei în m­od obișnuit și in­sigilată de către comisiune. In ședința dela 5 cor.,­ consiliul de administrație al soc. pentru profi­­laxia tuberculozei, in urma invitați­­unei primită de la comitetul organi­zator de la Roma, a ales urm­torul comitet pentru participarea la con­gresul intenațional contra tuberculo­zei care se va ține la Roma în a­­nul 1911. Profesor Petrini Galați, profesor Cantacuzino, profesor N. Tomescu, profesor Proca, dr. Oprescu, dr. H. Bolescu, dr. Davidescu, dr. Poenaru- Căprescu, profesor Tom­a Ionescu, dr. Irimescu,profesor Bo­gdan-Iași, pro­fesor Thiron-Iași, dr. Carnăbel Ga­­lați și dr. Stavrescu-Galați. Ministerul Instrucțiunii a intro­dus o nouă modificare în privin­ța rezultatului de sine ele­v­ d­in clasele școlilor secundare, și a­­nume: elevii care vor avea nota 4 în u­ltimu­l trimestru vor rămîne corigenți, iar acei cari vor avea nota 4 la purtare sau frecventare vor fi considerați repetent'.. D-niî Trai­an Ionescu Lungu, Jean Sachelarie, loan Voiculescu, Ni­cu­ Sp. Ionescu, Petre I­umi­­trescu și Gheorghe Alexandrescu, funcționari ai casei I­ocec, ne scm­u că au părăsit serviciul soli­­ndarizîndu-se cu un vechiu funcțio­­nar al acelei case care a fost con­cediat după ș­ase ani de serviciu. m­omim n­aîne im­permiabile Gaberne ate 99 dublu im­permiabile printr-un procedeu special O haină bună pentru ploaie și praf De vînzare exclusiv la ionul ( In­ Calea Victoria( Hb­. 104 fling( Cafe High-Life) Să Procesul de la poșta centrală Judecarea unui oficiant superior Marți la orele 10 p. m., sa în­trunit la palatul poștelor, copți­­unea de disciplină,­­sub presi­­dentia d-lui Alexandru Bulgaru­, asistat de d-pil Roliptipeanu, șe­ful diriginte al telegrafului cen­tral, Petrovici subdirectorul, din partea direcțiunei, și­ D i-nul Arge­­șeanu, sub­ dirigintele telegrafu­lui central și Erbiceanul, oficiant superior, din partea acuzatului, pentru a judeca pe d- Dumitru Ghițelcu, oficiant superior, fostul șef al diviziei de ordonanțam, a­­cuzat de n­eregule. La prima strigare, d. Ghițescu nu s’a prezentat; s’a luat în cer­cetare întreg dosarul privitor la această afacere. La sfîrșitul ședinței d. Ghițescu s’a prezentat în fața consiliului d­e disciplină și foarte, enervat a cerut recuzarea președintelui, d­. Bulgaru, sub motiv că nu poate fi judecat de d-sa, despre care zice că l-a înscenat acest­ proces. In urma acestui incident, co­misiunea a hotărît amânarea ju­decarei procesului. ---------------­ Știri militare Comitetul consultativ sanitar al armatei a fost complectat astfel: D. general dr. Gh .Papilian, inspec­tor general sanitar al armatei, pre­ședinte­ d-niî. coloneii M. Călines­­cu­, medic-i șef al spitalului militar „Regina Elisabeta”, d. Popescu Gro­­zeanu, I. Buța și Gh. Andreescu,de la spitalul corpului 2 de armată și N. Vicol, directorul serviciului sani­tar la ministerul de războiu, mem­bri. Mai fac parte din acest comitet, pentru refacerile serviciului veteri­nar și farmaceutic d-niî. It.-colo­­nel, Ion Constantinescu-Brad, veteri­nar șef al­­ armatei. Petru Stăvrescu, de la divizionul 10 artilerie, maiorii dr. C. Vălea­nu și N. Focea și d. lt. colonel. C. Merișeanu, farmacist șef al armatei. , * Comitetul consultativ al geniului se va compune astfel: D. general Boteanu, inspector ge­neral al geniului, președinte; D-niî lt. coloneii; Oct­av Boian, de la comandamentul cetăței, D. Ștefă­­nescu directorul geniului de la mi­nister, I. Teodorescu, comandantul batalionului de trenuri; maiorul loan Macri, comandantul batalionu­lui de pionieri, membri. ,V. S'au făcut următoarele revan­­sări în corpul sanitar al armatei: }n rezervă, la gradul de locot., -colonel, d-niî maiori veterinari loan Corben și Constantin Gavri­­le­s­cu. In­­ armata activă, la gra­­ iul de nai­or d-niî căpitani d-rî. Adrian Poenaru, N. G. Stăvrescu, G. Bogdan, la gradul de căpitani d­rTi locotenenți dr. C. Zan­fires­­cu și locot. farm. N. N. Ciuta. ȘSȘ D. g­eneral Constantin Dîrjeu, com­andantul diviziei a 6-a din Focșani, a fost însărcinat și cu comanda regiunei fortificate­ F. >. G.,­și a fost numit membru al consiliului superior și al comite­tului inspectorilor general al ar­matei. Cronica Judiciară Un faliment de un milion și jum. DEPUNEREA COMISIONARULUI STARK Marele comisionar L. Starl­, din București, cu sediul în strada Ste­­lea No. 2, reprezentant al unui mare număr de fabrici din străi­nătate, amestecat și în­ multe so­cietăți din țară ca „Fagus“ soc. rar și ipsos, „Teh­nolitul“, „Anto­nio Fossa­tti“, etc­, din cari pri­ma și ultima aduse la faliment și ruină, în urma operațiunilor lui puțin corecte și hazardate, a fost declarat în stare de­ faliment de tribunalul Ilfov secția Comercială. Pasivul acestui negustor cu fir­ma „agentură, comision“, etc.“, se constată a fi, din primele cerce­tări sumare, de peste 1.200.000 lei. Natura operațiunilor, puțina co­rectitudine pe care o pusese în conducerea intereselor caselor străine și din țară a cărora repre­zentanță o avea, enormitatea pa­sivului cu totul disproporționat față de activul ce ar dispune, a determinat pe­ tribunal, ca pe ba­za facultății excepționale ce o a­­re dela lege, să ordone arestarea falitului Stark. Erî numitul a fost depus la Vă­cărești, iar cercetările în marele și senzaționalul faliment care va avea efecte pe piața Capitalei, sînt continuate cu multă strășni­cie. O AFACERE ABUZIVA A PRIN­ fULU­I ALBERT GHICA. — Tribu­nalul din Nancy (Franța) a inter­venit pe cale de comisiune rogatorie la tribunalul de Ilfov, cerînd să se facă cercetări cu privire la o afacere pe care d. Albert Ghica, zis „Prin­cipele Ghica” (cum se zice în acte­le tribunalului francez), ar fi fă­cut-o in Franța, cu intenție de a în­șela buna credință a Companiei de Sion. E vorba de o pl­ângere a numitei companii, contra d-lui Gibica, care s’ar fi dat drept proprietar al unor întinse păduri de nuci, în valoare de milioane și ar fi luat un acont de 40.000 lei asupra vân­zării lor. C. judecător de instrucție al ca­binetului 5, a fost însărcinat cu cer­cetarea afacerei. CURȚI ȘI TRIBUȚIILE OTRĂVIREA DIN COMUNA GRE­­CE­ȘTI. — Curtea de casație secția a doua a respins era recursurile lui Anghel Căluș condamnat la 5 ani închisoare, a femeii Maria Anica Ciolan condamnată la 10 ani re­cluziune și a femeii Mirica Gold­­stein, 15 zile închisoare. Cititorii cunosc împrejurările a­­cestei crime cu ocazia judecării ei de Curtea­­ cu jurați de Ilfov. Căluș voind să facă pe plac concubinei lui Maria Ciolan, a ajutat să otră­vească cu șoriciosă întreaga lui fa­milie, care din fericire fu salvată. Femeia Goldstein e acela de la care otrăvitoarea cumpărase substanța toxică, fără însă a-i spune pentru ce o ia. DIVERSE.­­ Tribunalul Ilfov a confirmat mandatul de arestare al falitului Alecu Stoenescu, băcan din gura Oborului. Instrucția se fa­ce de cabinetul 5. —­ In chestiunea ivită între suc­cesorii defunctului Marcus i Pincas, cu­ privire la inventariarea averei rămase, tribunalul secția în­tîi, după, multă deliberare a hotărît să repu­nă afacerea pe rol și să o judece din nou la 24 iunie. A obligat însă pe d-na Ida Șpaier să aducă textele de lege austriacă, pe care l-a înte­meiat spre a susține că luînd de soț un supus român își pierde naționali­tatea, urmînd-o pe a soțului. Consilier imperial bănuit ca spion — ARESTAREA LUI — CERNĂUȚI, 9 iunie. — La fron­tiera Noua­ Sulița, poliția a arestat la consilierul imperial din Peters­burg Georg Holkow bănuit ca spion. Arestarea aceasta produce mare senzație. DIMINEAȚA , Finanțe și Comerț Bursa din București . VALORI 9 lume ÎMPRUMUTURI de STAT ROMANE Renta amorf. 5170 împrumutul intern din 1894 lei 102‘/8 — 1017/8 185 mil. din 1903 , 102­/4 — 10 FW Rentei amorf. 4 /0 împrumutul de 3l/s mil. intern lei 927/8 inch. 50 „ din 1889 , 93.10 — 92.80 274 , „ 1890 „ 966, — 95.70 45 ,­­ 1891 „ 933” —9­­­4 121 , „ 1894 „ 93V4 - 93”­ 90 „ „ 1896 „ 92V2- 92 180 , „ 189S „ 921­,­ 92 100 mii. / Seria A. și B. 92 — Ol3­* din 1905 I Convertită 91.90—91.80 70 , „ 1908 „ 91.89«— 91.65 128 „ „ 1910 „ »1.60­­ 91.40 Pentru cump. de păduri —------­Creditul județean și comunal: 50/a­lei 102.10—101.90; idem 4’/2 cu lei 93.85 inch. Creditul viticol: 923/4 inch. Obligațiuni Comunale: București 4% din 1903 lei 88.­0—88 — ; idem 4 /„ din anul 1906 lei 88­20—88­— idem. com. Craiova 5 °/ din 1906 lei 96v/2—45a/4; idem com­. Ploești 5­­/6 din 1906 lei 98­/2 — 98; idem com­. lași din 1906 lei 96.10 inch. Scrisuri fondate rurale: 5n/o lei 100.30 inch; idem 4 °/* lei tiü'/a­ OO>/4. Scrisuri urbane: București 61­/0 lei 99 /1 inch.; idem Iași 5 °/ lei 97.15—97.10. Bonurile Casei Rurale: 5 °/0 lei 100.95 înch. Oblig. Camerei de Comerț: 5p/0 lei 98 97V«, ficțiuni­ Banca Națională 4675 — 4660; Casa Rurală 440 - 432 ; Banca Agricolă 524 — 542; Banca of. Rou­­mania Ltd. 241 — 240; Banca de Scont din București lei­­ 41 — 140; Banca Marmorosch­-Blanck & Comp. lei 930 eu tel.; Banca Gen. Romînă lei 1950 — 1040; Banca populară din Pitești 280—250; Loc. com­. tramvae­­lor București, 228 — 220; Soc. Rom. „Speranța“ 480 inch. Societăți de asigurare: Societatea Dacia-Romînia lei 975 cu ter.; Națio­nala lei 140 — 1130; Generala lei 1109—1090. Monede : Napoleon lei 20.25­—20.20; coroana austriacă lei 1.06 — 1.05* /4; Rubla de hîrtie lei 2.69­­­2.68. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională, scont 5 ®/o;­idem avans, pe dep. 5>/27 Casa de dep. avans, pe dep. î­n Schimb—Ceh: Londra 25.321/8­­­25.27'/2; Paris lei 100.40 100.26 Berlin lei 12b.77'^—123.521/,­ Viena 105.37'/,—105.17%; Belgia 100.07>/2­­9.87%; Bursa din străinătate Viena Deschide închid. 9 Iunie 8 Iunie Napoleonul 19­ 11 19.09 Rubla 2.5425 253.50 Cred. Anstalt 667 50 667.10 Cred. Func. Austr. 1188 1186.—­­„ „ Ungar 842.— 842.25 Drumurile Austr. 751.75 750.80 Lombarde 118.25 117.75 Alpine 728.— 724.75 Loturi turcești 260.75 260.25 Renta austr. hîrtie 94.20 94.20 „ „ argint 94.20 94 20 „ „ aur 116 40 116.10 Schimb: Londra 240.50 240 375 Paris 95.40 95.325 . Berlin 117.58 117.525 Amstel 199.20 199.075 „ Belgia 90 07 95 07 B Italia 95.­ 94 85 Tendința calm­ă calmă v­a­lori TITK OM~ NE Berlin, 8 Iunie „ „ * 1898 — Frankfurt, 8 Iunie. — Rentă­omînă 4% 95.40. Noul împrumut roman 102.15. Triest, 8 Iunie. — Soc. Asigur. Gacla Romînia 973, Naționala 1134, Generala 1093. 1 10 vagoane cincantin cu 1340 lei vagonul din șlep. 26 și juni. va­­­­goane cincantin cu lei 1325 vago­­nul din șlep. Brăila, 8 Iunie • Lei pe 100 Har, Griul 80—81 kgr. lo­ p c str. 17,50 ”­­• 40,­­ 16,50 T ”­­17?”76- ” 5<.­” • 15,20 tendința griului, susținu! Porumbul susținut 10 90 Orzul slab „’­n Ovăzul „ 9,60 decara­n­jq Fasolea 14,80 timpul, vint, pe^uscat.1 Gri“ISUStinUsc’ mici Porumbul susținut, idem. Constanța 8 Iunie Lei pe 100 kgr. Griul 80—81 kgr. l °/1 c. str­if „ (o—7b „ 5"/« 14’30 Tendința griului fermă Porumbul vechin susținut ia 80­0%ul . .. 9;?5­­)vâzul . » 9,50 pecara nominala Fasolea „ Meiul naveta ip 7c Timpul recoare­riceIPort: ° rhd sust­inarc conf. Ame­ Porumbul susținut, iar cererea ara­bă Budapesta Coroane pe 50 f­lgr, 7 8 Grîul Octombrie. 9 67 ou Secara „ 6’9, 2vSzul, T 714 7A9 Porumb Iulie 5 39 5 40 Rapița August 12.20 10 s. Timpul variabil: Anvers Franci pe 100 klgr. ___8 Coiza dunăreană, sup. prompt 242/* Naveta „ „ „ 23V« Grîul dunărean, călit, infer­ i fi­nn „ super. 18— Porumb „ „ infer, 13*/« 1. 11 ft super. 13«.« Piața este închisă Mercurea Londra Grîul ferm dar neactiv (+3) Porumbul ferm, oferte mai numeroase Orzul tendința mai fermă Ovăzul calm transacts slabe Liverpool Shillings pe cental. Grâul Iulie-August, 24,20 24,30 „ Sept-Decemb. 23,80 23,85 Făina Iulie-Aug. 32,10 32,20 „ Sept.-Decemb. 31,15 31,15 Ulei col­a Iunie 55,50 55,75 n „ Iulie 55,75 66,— „ „ Iulie-Aug. 55,75 55,25 „ „ Sept.-Dec. 57,50 57,50 Berlin Mărci pe top. _7__ Graîul Iulie 198,75 200,25 „ Septembrie 188,75 190,25 Secara Iulie 148,50 149—­­ Sept. 150,25 151 — Porumbul Iulie — 133,50 „ S­pt. —,— —— Rubla la Berlin 216,70 216,50 New-York­ Cenți pe bus­ 7­a Grîul: — • — Deschiderea Sep. 98,V» 101,"I« închiderea: I. Disponibili — 104,l’» 107— II. „ Iulie 102,*/« 105,/>» III „ Sept­ 1009,/« 104— IV „ Dec. 102,"/« 105.*/« Vinzări 200.000 Porumbul Iulie CS— 69— „ Sept. 67*/« 69*/« „ Sept. 68*/« 69*"« închiderea din 8/21 Iunie Raportul de la Liverpool. GRIUL se ameliorează după deschidere însă mai în urmă ce dă conform știrilor primite din America. Vînzări 850.000 centale. PORUMBUL se ameliora după deschidere, ofertele fiind slabe iar cumpărările însemnate. Vînzări 30.000 ceptare. Vînzare interesantă la Londra: O parcelă de orz de Azov/Marea, Neagră 400 lbs Quale per , A/S 17/sh. Rapor(u) american: GRIUL des­chise­­ la huasse. Domnește mare agitațiune la New­ York și la Chica­go, situatiunea recoltelor diind loc la temeri din cauza secetei continue in cîmpurile cu griü­de primăvară. Piața este bună din următoarele cause: depeși favorabile primite prin cablu; fermitatea tîrgurilor in­terne de producte naturale­­; sta­tistica Bradstreet indică urcare; re­­curremente considerabile; condițiu­­ne mai puțin favorabilă recoltei la Nord-Vest; mari cumpărări făcute de comisionari. Piața slăbește puțin din cauza realizărilor însă redevine fermi din următoarele cauze: timp mai puțin favorabil; cumpărări fă­cute tip intervenționistî; condiția mai bună a piețelor de marfă dis­­ponibil* depozitele visibile europe­ne sunt în scădere; temperat­ura este extrem de urcată la Nord-Vest; evaluările de sosiri sunt mici pentru mine; ofertele fermierilor de la Nord-Chicago Rentă 5% din 1903 Impf. 185 mii. 10­ .90 „ 4% „ 1889 „ 50 „ 92 25 , , „ 1890 „ 274 . 95.50 . . , 1891 „ 45 „ 91.20 , „ , 1894 „ 120 . 91.60 „ „ . 1896 „ 60 . 90.80 „ „ „ 1898 „ 180 „ 90.90 . . » ,qn=J conv­­­ 91-60 . . „ 190 ° 1 A. și B.­ „ 91 — „ „ „ 1908 70 „ 90.60 împrumutul orașului București: „ 4’­,% 1888 99.60 „ I * 1895 98.40 ————­­* 7­8 Grîul Iulie VI,V« 6 6,6/ „ Octombrie VI,s/« 6­s,v» Porumbul Iulie —, — „ Septembrie V«,3/« */C­_ Paris Franci pe 100 klgrh ' 7 8 ■ ........"5. MĂRFURI aKs^rassaasaaa »öESissa Cereale 9 Iunie S’a vrodut la bursa din București: Grin 1910: circa 220.000 kg., greu­­,alea 76 cu 3 % corpuri străine, a 13.60, termen prim treieriș— 1 Au­­gust 1910 gara de Nord. Orz de toamnă 1910, 3% corpuri străine, 120.000 kg. cu 8.30, termen prim treieriș, Iunie — 15 Iulie 1910, Țara Ciocnești. Rapiță naveta, circa 50.000 kg. :u 19 lei suta, prompt, București. * Brăila, 9 Iunie Piața locală a fost și astăzi cal­­dă, fără afaceri. S’a vîndut: rapița navetta de 68 ;gr. cu 20 lei, porumbul cu 11.50, un cantin cu 13.00 lei. Galați 9 Iunie GALAȚI, 9 Iunie. — La bursa ooala s’au n­acut următoarele vînzări; 28 FOIȚA ZIARULUI ,DIMINEAȚA.* Suferințele mane­ vitrege MALE sora DE ?ENZIȚIE ȘI DE ACTUALITATE CAP. 23 BARCAGIUL ORB — EI, n’­am ce zice, exclamă ban­ditul, se­ pare că d-ta mai știi ce-I frica, altfel n’ai lo­cui în această pustietate, nici n’aș dormi cu ușa deschisă. — De ce m’așî teme de hoți, răspunse­ orbul. Știri ei prea bi­ne că da la mine n’au ce lua căci cînt mai sărac de cît Iov. — Aî dreptate, dar spune, n’aî vrea să mă treci pe mine și pe o Armee cu barca peste Sema 7 Vătrtnul stătu cîteva clipe cu capul plecat ca Si cînd ar fi as­­­cultat pe ea, apoi zise : l '­­ De ce numai de cît în pute­rea nopței . N’aveți timp să­­ as­­­tentați pînă inline î. Sa înbolnăvit subit nevastă-mea de nu mai poate merge și pînă la pod e departe. Mi-am adus aminte de d-ta și am venit — dar de ce mă fixezi așa cu ochii tăi cei orbi ?! ex­clamă el. Iți bate inima în piept ,de se aude pînă la mine! — Eu te cunosc! exclamă bar­cagiul cu glasul tremurător de emo­ție- Nu ești tu Jean Roze farmacis­tul. N’am vindut otrăvuri? Medicul tresări ca mușcat de șarpe. Acest bătrîn orb îl recunoscuse după voce! Și tocmai aci a trebuit să vină el singur? — Da, tu ești Jean Roze, mur­mură barcagiul. Știam eu că ne vom mai întîlni odată. E mult de cînd nu ne-am întîl­­nit;pentru ultima oară ne-am întî­nit lîngă cadavrul contesei Mali­­bran, soția mea! Abea acum se desmetici ban­ditul. Contele Malibran! Val, dar nu era cu putință! Acest bă­­trîn sărac și orb să fie con­tele Malibran pe care-l cunoscuse boi­at și voitnic? — Hei Joan Roze, exclamă bă­­trînul pășind încet spre ușă ca și cînd ar fi vrut să-l oprească de a fugi — îți mai aduci aminte de con­tele Malibran? Nu-i așa că n’a mai rămas mult din cel care a jucat un rol atit de însemnat la Paris? O biată grămadă de oase, o hîrcă fără păr, cu ochii orbi. Hei­lean Roze mi-așî da din nou toate ave­­rea ca să te pot vedea, căci de­sigur nici tu nu ești mai frumos. Medicul își redobîndise prezența de spirit și răspunse rîzînd: — Știam că ești orb tată Caron, dar nu știam că ești cam jignit ?. "•orb’ești de lucruri ce n’au existat. Eu nu mă numesc Jean Roze și n­ici n’am cunoscut pe contele Ma­libran. Vrei să mă faci să cred că am fost conte pe vremuri? ■ Dar bătrînul nu se lăsă­­ înșelat de aceste cuvinte. ■— Mă cunoști și te cunosc, Jean Roze, răspunse el cu glasul­­ stins. Pentru că amintirea nu te ajută, va trebui Jean să mă asculți. — Drace, dar nu am timp, răs­punse banditul cu mînie. Spune O­ dată, vrei să mă treci peste apă? N am venit la tine gă-ți ascult po­veștile! !— Aci vei sta și mă vei asculta! strigă bătrânul cu glas poruncitor §1 put­ernic. În acelaș moment întinse brațul lu'nd dintr’un colț o lopată mare cit și dînsul. Dar medicul ? Acest bandit ds sigur că n’ar fi pregetat a se a­­runca asupra ori și cui lovindu'l cu pumnalul, dar față de orb pă­rea dezarmat. Se înfioră văzîndu-l atît de înalt și fantastic cu ochii sticloși ca de mort. Bătrînul sprijinit de lopată stă­tea cu capul plecat luminat de lună, ca o fantomă. — Nu mai știu ci­i ani aut tre­cut, zise el încet. De mult nu mai număr zilele nici anii ce trec peste mine, dar pe vremea de care îți vorbesc,eu trăia în Paris un conte Mallblait. Era atunci de 49 ani ,dar nu se plictisise de viață, nu se săturase de­ amor, petreceri și veselie. Avea o soție frumoasă și blindă, o, aristocrată care de 20 ani trăia și suferea lingă dînsul. Ea er­a greșelile lui deși era foarte nefericită în căsătorie.­­Intr’o zi contele cunoscu pe o tînără fata, era vânzătoare într’un magazin mare pe bulevardul Ita­lian. El i-a oferit juvaere, casă, bani, tot ce poate ispiti o inimă de fe­­mee, dar frumoasa fată toate le refuza văzînd batjocoritor. O făcea din virtute, mîndrie sau viclenie ? Da, din viclenie josnica, din speculație meschină. — Vom­ fi a d-tale cînd mă vei face contesă de Malibran, mi-a răspuns ea­— Dar acesta nu se poate, i-am răspuns ea. Soția mea trăește și e încă foarte sănătoasă. — Dar poate să și moară, mi-a răspuns acea femee decăzută. A­­­micul meu Jean Roze cu care în’am sfătuit, mi-a răspuns că are medicamente bune. pentru așa ce­va.. Dacă mă iubești, vei face ce vreau eu. — Cine e Jean Roze 7 am între­bat’o eu și dînsa mi-a spus că e un farmacist care vinde otrăvuri necunoscute încă de nimeni. N’am vrut să aud despre acest plan, am rezistat luni întregi. Intr’o zi ducindu-mă la ea, am găsit acolo și pe farmacistul Jean Roze. Cu o îndemînare diavolească mi-a descris fericirea ce vom­ gusta după moartea soției mele. Cerea 50 de mii lei pentru otrava sa, zicînd că a primit adesea orî atîția bani pentru medicamentele sale. Ispita diavolească a sfârșit prin a triumfa ! Dar Intr’o zi Jean Roza și-a pri­mit suma cerută, iar contele a pri­mit în schimb o sticluță din care trebuia să toarne șapte picături în urechia soției sale pe cînd va dormi. Și el a făcut-o, da, a făcut-o! A comis această crimă, acest păcat. Barcagiul orb rosti aceste cuvin­te cu glas teribil, iar medicul în­grozit făcu un pas înapoi.­­ Otrava lui Jean Roze a fo­st bună; își cunoștea omul meseria. Contesa nu s’a mai trezit din somn și medicii chemați a doua zi lingă patul ei fură toți de părerea că a murit într’un atac de apople­­xie. Ea a fost înmormintată cu mare pompă, iar ucigașul a mers în ur­ma dricului vărsînd lacrimi de cro­codil. Nimeni nu­­a bănuit un moment. Dar mult nu s’a bucurat de o 0­­dioasa lui faptă — nici n'a dobin­­dit măcar ceea ce l-a împins spre crimă. In ziua cînd a fost înmormintată contesa Malibran, frumoasa vânză­toare a fost dusă la spital fiindcă se îmbolnăvise de vărsat negru. Cînd după săptămini de suferin­ță a părăsit spitalul nu mai era de­cît un monstru hidos — un schelet cu fața plină de pete negru, fără nas și fără dinți. Dar chiar de ar fi fost frumoasă, contele tot n’ar mai fi dorit-o, căci în aceste săptămini devenise alt om, adică cel mai nenorocit om de pe pămînt. Conștiința îl mustra cu înverșu­nare făcîndu-i aproape să-șî piardă mintea. Plecă în străinătate, aruncă banii cu ambele mîini numai pentru­­ a găsi distracții ca să-l facă a uita mustrarea de conștiință. Nicăerî însă nu putea găsi uitarea mult dorită, nicăirî nu avu un ceas de odihnă, nici o mîncare pe pla­cul sau. Excesele de tot felul il ruinară, a­­junse cerșetor. O boală crudă îi răpi luminile ochilor. Iată unde a ajuns. In această co­­­­libă ruinată îșî are adăpostul, după ani de suferințe prin străinătate. Dar asta nu te privește — vrei să treci fluviul? — Da, însă nu mai am timp de pierdut. — Ai o femee cu d-ta? Bine, vi voiü servi, dar barca mea e veche și stricată, pe cea bună am dat-o la reparat. Nu vă pot duce pe amândoi de o dată — întîi voiu trece pe femee, apoi mă voiu întoarce peentru a se lua pe d-ta, căci altfel suntem­ în primejdie a ne îneca. — Fie cum vrei d-ta, zise medi­cul mulțumit că scapă atît de ușor. Mă duc s'o chem pe femeiea mea și te voiü striga cînd te voia veede, cu barea pe apă.­­ (Va smnna) ! ---------------’ F- r V

Next