Dimineaţa, august 1910 (Anul 7, nr. 2304-6225)
1910-08-05 / nr. 2308
iiiit L Vii—MA. SÖVÖ PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgeviei, 16.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: - Str. Sărindar No. 11 București .. *......................................................................................*i*n*ly“*irim*( n*1^vrvvviv»v^iV‘i‘i^^‘>r^VMVv~irNVv‘^vy,M%*.‘»^r.ifVvvpw^vuv^~ii* “ **■*■* ‘WiViTi^v*“ *»**^~* *****-***■**** . .............■ m DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii * Wm u Ltl so.— I e Inni Lel 11.— 3 lant ... Le Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala n 14 t „ „ Provincia m 14/90 _ _ Străinătatea „ 12/4." APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Joi 9 August MO TOT PRO DOMO Controlul știrilor. — Demnitatea presei ■---------------- Reprezentanții ziarelor din Capitală, au fost convocați alaltă ori dimineață în cabinetul d-lui V. G. Morțun, ministrul ad-interim la interne, pentru a fi puși în curent cu măsurile luate împotriva holerei. Am refuzat să răspundem la invitaținea ce ni se făcuse, pentru că fusese redactată în termeni cari, am crezut noi, jigneau demnitatea presei; — cu atît mai rău, deci, pentru confrații cari nu au înțeles aceasta. In ediția de seară a ziarelor guvernamentale, în afară de măsurile contra holerei, găsim și un apel al d-lui ministru ad-interim la interne, prin care se cere presei ca ,,orce știre ce va primi despre declarară, vreunui caz, va trebui mai înainte de publicare, să fie bine controlată”. Ințelegem foarte bine rostul apelului ce se face la presă. Sintem și noi de perfect acord cu d. ministru Morțun că știrile relative la holeră trebuesc date cu multă precauțiune și, mai ales, trebuesc bine controlate, întrebăm, însă, unde și la cine să controleze presa știrile alarmante pe cari zi cu zi le primește din întreaga țară? Unde și la cine să controleze aceste știri după amiazî, cînd biurourile serviciului sanitar nu funcționează, și în zilele de sărbători, cînd aceste biurouri sînt închise de Sîmbătă de la amiazî și pînă Luni după amiazî ? Controlul serios de care ni se vorbește e, prin urmare, aproape exclus, în condițiunile și cu mijloacele mai mult decit reduse ce ni se pun azi la dispoziție de către ministerul de interne. Controlul unor asemenea știri și în împrejurări ca acestea nu poate suferi întîrziere și nici nu poate fi amînat de la o zi la alta, pentru că orice știre asupra holerei prezintă azi, o gravitate excepțională. Ar trebui, deci, să se înțeleagă de către cei în drept că în situațimi și împrejurări excepționale, mijloacele de control ce se pun la dispozițiunea presei trebue să iasă din cadrul normal al lucrurilor. Și, în cazul acesta, tot ce ar fi de făcut, e ca să se institue un biurou permanent la direcția serviciului sanitar, de la care ziarele să-și poată controla știrile la orice oră din zi și din noapte. Cu chipul acesta nu se vor mai publica știri alarmante și, în acelaș timp, publicul, cu drept cuvînt neliniștit, va putea fi la vreme și exact informat. Dacă se cere de la presa precauțiune și știri bine controlate asupra holerei, să se dea însă presei și posibilitatea de a controla imediat știrile ce primește pe cale particulară. Pentru situațiuni excepționale, măsuri excepționale — și ni se pare că lucrul nu e prea greu de priceput. De altfel aceasta ar fi o datorie a guvernului, dacă nu față de presă, dar cel puțin față de opinia publică a țărei, al cărei singur mijloc de a se informa evit numai ziarele. ft . Deoarece, însă, observațiunile acestea au pornit de la convocarea puțin delicată adresată asaltăeri presei și redactată așa cum se știe în biurourile prefecturei poliției Capitalei, credem nimerit prilejul să revenim cu încă cîteva reflectioni asupra incidentului acesta. Fițuica de hîrtie ce ne-a fost transmisă de poliția Capitalei trebue să adăugăm, a avut desaprobarea d-lui ministru Morțun. Dacă nu ne-a surprins lipsa de delicateță în care era concepută, ne-a surprins, însă, atitudinea acelor confrați cari au răspuns la o asemenea convocare. Au fost, în adevăr, unele ziare care și-au trimis reprezentanți la ministerul de interne. Curios! Prefectul poliției găsește de cuviință, — și d-sa e direct responsabil de actele subalternilor d-sale pe care aruncă azi răspunderea greșelei, — găsește de cuviință să trateze ziarele și pe ziariști așa cum se tratează numai epistații din josul scărei erarhie polițienești — și cum nu ar trebui să fie tratați nici aceștia — și, cu toate acestea, cinele ziare nu au găsit nimic jignitor în chipul acesta de a fi considerate. In goana după o știre mai mult, au primit fără supărare polițieneasca „invitațiune“ și, în consecință, „s’au prezintat fără intimese la ape. Ciudată mentalitate și ciudat chip de a ști să înțeleagă respectul datorit presei în raporturile dintre aceasta și autoritate. Și cînd aceasta e mentalitatea unora dintre gazetari, nu va servi oare aceasta ca argument sau pretext vrăjmașilor presei că prefectul Capitalei nu a greșit, pentru că, după cit se pare, i-a apreciat mai bine pe acei gazetari de cum pretindem că ne cunoaștem noi între noi?... Așa fiind, gestul acestor confrați ni s’a părut chiar mai jignitor pentru păstrarea demnitătei presei decit însăși fițuica polițienească și termenii în cariera redactată. Unei asemenea mentalități nu ne putem asocia, oricit de mult am pricepe rostul spiritului de confraternitate. Și dacă semnalul de protestare în incidentul de alaltăeri a pornit din redacția noastră, e tocmai pentru că nu înțelegem să tolerăm atitudini puțin cuviincioase față de presă și de gazetari. Menirea socială a presei într’un stat e prea mare și prea mare răspunderea legată de această menire, ca să nu știm a fi geloși de demnitatea noastră profesionala, ori de la cine ar porni încercările conștiente sau inconștiente de a i se aduce vre-o atingere. Și dacă unii dintre noi nu înțeleg încă acest lucru, să sperăm că, mai tîrziu cel puțin, vor sfîrși să vadă mai sănătos de cum au înțeles să vadă jignirea ce ni s’a adus alaltăeri. ALEX. MAVRODI Scandalul din Călărași — ANCHETA — CALARAȘI, 3 August.— In urma reclamației telegrafice a d-lui Ioan Mărculescu, ministerul de război și a ordonat o anchetă preliminară în afacerea marelui scandal de pe bulevard. A luat parte la anchetă și de locoterion, aghiotantul diviziei. A fost ascultat locotenentul Bunghețeanu, care neagă, că a trimes pe sergentul Mavrache să facă propuneri nedemne d-rei Mărculescu. Se știe că sergentul Mavrache declarase față de numeroși martori și intimi ai d-sale că a fost trimis de superiorul său și nu putea să nu se execute. In fața comisiei însă, sergentul Mavrache a declarat că s'a dus din propria sa inițiativă, fără să fie trimes de superiorul sau, locotenentul Bunghețeanu. D. căpitan Guran neagă că ar fi dat cu pumnii în civilist Ancheta continuă, căutînd să stabilească întrucît spusele sergentului Mavrache sunt adevărate. Dacă s’ar adeveri că lucrurile s’au petrecut așa cum a declarat sergentul, cazul ar fi foarte grav, pentru ca un soldat s’a servit atunci de numele superiorului său într’o afacere rușinoasă.—Goreap. flipre inMrămint Pe ziua de 1 Septembrie a. c. s'au făcut următoarele transferări: Stelian Caracudovicî de la școala de băeți din Zimnicea, la școala No. 1 de băeți din Alexandria; Isabela Cocea de la Agaș (Bacău), la Moinești; Bădăuță Gh. de la Isbiceni (Romanați), la Zambreasa (Teleorman), Natalia Grigoriu de la școala de fete din Roșeț (Ialomița), la Brebu (Prahova); Gr. Idriceanu de la Șuletea (Fălciu), la Găgești-Jigalia (Fălciu); Roșu Vasilescu de la Știubei-Orăști (Ilfov), la Malu Spart- Bolintinu din Vale (pe 1 Octombrie); D. Cotora de la Celei (Romanați), la Tamburești-Rojiștea (Dolj); Valeria Răducan de la T.Măgurele, la Pitești; Ecaterina Pașcanu de la șc. de fete Odobești, la șc. de băeți Huși; Paulina Petrescu de la șc. mixtă din R.-Vîlcea, la școala de băeți No. 1 din R.-Vîlcea; Ion Filculescu de la Mischei (Dolj), la Motoci (Dolj), N. Popescu de la Motoci, la Mischei și Oprea Haraciu de la Cogelac (Constanța), la școala de băeți din Medgidia. Dela sindicatul agricol din Constanța CONSTANȚA. 2 August. — Sindicatul agricol din Constanța a intervenit pe lîngă ministerul de comerț și industrie să rezolve următoarele chestiuni: 1) Reglementarea încasărilor fiscului prin pbcare, astfel ca țăranii să fie feriți de apeculațiuni. Se cere ca perceptorii să vîndă direct bucatele contribuabilului și să oprească datoriile fiscului. Această operațiune poate să se facă și prin cooperativele de vfazări agricole cari garantează interesele cultivatorului. 2) Arătând ușurința cu care lucrează comisiunile de recensămint pentru fin, cere ca să se intervie pentru o apreciere mai reală a lucrurilor, respectând astfel și interesele contribuabililor. 3) Magaziile de cereale de prin porturi și gări să fie deschise Duminicile și sărbătorile cel puțin pînă la 12 din zi și aceasta pe timpul dintre lunile Iunie și Octombrie, cît durează, perioada intensivă a transporturilor. — Srivian tripla alianță INFLUENȚA GERMANA ȘI POPORUL ROMÂN Viena, 3 Iulie. — „Landapendance berger combate aserțiunea după care vizita marelui vizir Hakki pașa in Româna ar avea de scop atragerea acesteia intr'o înțelegere politică și militară intre Turcia, Austria și Germania, pentru a ține piept statelor slave. Intr’un asemenea caz, Romînia ar avea totul de pierdut. Chiar dacă Germania ar influența realmente cercările politice rominești, poporul român însă rămîne credincios originei sale latine și culture franceze. -------------- Crima din Viforeni (Botoșani) BOTOȘANI, 2 August.— Eri s’a comis o crimă în comuna Valoreni din acest județ. Intre locuitorul Gh. Baltariu și Costache Ionescu exista o ceartă veche de la niște pământ. Eri, pe cînd se afla pe cîmp Gh. Baltariu împreună cu fiul său Dumitru întâlnesc pe Costachi Ionescu pe moșia Urlați, și-l iau la bătaia cu ciomegile, pînă îl lasă în nesimțire, după care s’au făcut nevăzuți. Alți săteni, cari se aflau prin apropriere, dînd alarma, au fost la fața locului jandarmii și autoritățile cari nu au putut constata decît moartea victimei Costache Ionescu. Luîndu-se de urgentă măsuri de urmărire a asasinilor, și au fost arestați. Astăzi pleacă la fața locului u L medic primar și de procuror. Cu o nerăbdare înfiorată, cu o curiozitate pe care spaima n’o va putea învinge, va repeta în curînd cititorul cuvîntul teribil și misterios Rona,Turcia și Aniversarea lui Frantz Josef Affine 5 (18) August, cel mai bătrân monarh al Europei împlinește vârsta de 80 de ani. In toți anii, ziua aceasta e serbată cu multă pompă în toată monarhia austroungară; anul acesta însă serbările vor avea o deosebită strălucire. împăratul Frantz Josef ZIGOMAR E numele unui erou al crimei; e titlul noului și extraordinarului roman pe care va începe să-l publice ,,Adevărul" în forță peste cîteva zile. Zigomar mare roman polițienesc și criminal de X.BOX SAZIE a fost publicat în foiletonul marelui ziar parizian „Le Matin” și a avut un succes neobicinuit. Numele tragicului erou era pe toate buzele. Isprăvile lui și ale bandei sale se câitau pe bulevarde în cîntece jalnice, cari erau niște blesteme. Cititorii vor gusta voluptatea unui dramatism nou, care atrage fără să obosească și cucerește prin forma sa literară și printr’o necurmată și legitimă senzație. maza Bmüsi Bmxia^ Manevrele germane — Plecarea misiunei turcești — Constantinopol, 3 Iunie. — Misiunea militară sub conducerea șefului de stat major Izeti Pașa a plecat spre Germania, pentru a reprezenta Turcia la manevrele imperiale. st-Curierul judiciar PRINDEREA UNUI TILHAR DIN BANDA LUI LACHE BABEANU Se știe că din faimoasa bandă a lui Lache Băbeanuu numai Iacob Petre Baboiu n’a putut fi prins. El fusese condamnat la muncă silnică pe viață. Zilele trecute, în urma unui denunț, el a fost arestat, la Mărășești, iar el a fost adus în Capitală. Parchetul i-a luat un lung interogatoriu, după care a fost depus la Văcărești. Baboi a făcut opoziție la Curtea cu jurați. Această opoziție se va judeca în sesiunea de Septembrie. CRIMA DIN CUCUEȚIPLATAREȘTI Locuitorul Constantin Ștefan, lundu-se la ceartă cu Stanca Ștefan, a tras asupra acestuia mai mmulte focuri de revolver fără să-l nimerească-Atentatorul a fost arestat, iar cu instruirea afacerea a fost delegat de judecător al cabinetului 3. BATAIE CU URMĂRI GRAVE Eerneea Leanca L Stanca am Cheajna, în urm bataiei suferite din partea lui Nae Dumitrescu, a dat naștere unui copil mort. Bănuindu-se că moartea a provenit în urna bătăiei, a fost delegat inspectorul comunal respectiv cu ancheta, iar medicul legist cu facerea autopsiei. DIVERSE De raportor de Pe lângă corpul II de armată a început era instrucția cu privire la sergentul Preda Haralambie, acuzat că a falsificat registrele matricole pentru a trece mai curînd în concediu pe soldați. De asemenea,a falsificat mai multe foi de drum în folosul unor olteni cari au plecat la vetrele lor,, plătind bine înțeles pentru acest serviciu. A fost pus în urmărire sublocotenentul Stron Dumitru din egimentul 21 Ilfov pentru contravenție la legea de mobilizare. -------------íc----------- Escursioniștii turci in Romînia Afară de sfruimi studențesc care va sosi in fard Simbolld noaptea, ne mai vizitează și un grup de vreo 300 de cetățeni turci, cari sosesc chiar astăzi în Capitală. In vederea acestei vizite s i instituit un comitet de recepție, care a adresat locuitorilor Capitalei, următoarea chemare: CETĂȚENI. Astăzi ln orele 12 a. m. sosesc in gara de Nord sub prezidenția d-lui Nedgib ' bey, un grup de soc de escursioniști otomani, format din elita, intelectuală, comercială și politică a Turciei constituționale. cetățeni. Cecaca îi mină pe acești oaspeți spre țara noastră nu este decât dragostea lor sinceră pentru noi, dorința vie, de a ne cunoaște mai bine și de a contribui la o prietenie durabilă între noi și dinții. CETĂȚENI. Cu toții ați aflat de primirea grandioasă ce Capitala- imperialui otoman a făcut celor tup de învățători cari au fost în vizită la dînșii. Astăzi este momentul ca să dați la rindul vostru dovadă, cum știți să primiți pe aceia care, inspirați de o sinceră prietenie, vin In mijlocul vostru. Fiți cu toții mîine la ora 12 in gară spre a saluta. Și a, ura bun sosit acestor iubiți oaspeți. „Comitetul de recepție" PROGRAMUL OFICIAL AL PRIMIRII STUDENȚILOR Studenții turci însoțiți de profesorii respectivi, vor urma următorul program, — comunicat astăzi de ministerul cultelor — în vizita pe care ne-o fac. Sîmbătă noaptea studenții vor sosi cu vaporul la Constanța. Aci vor fi primiți de o comisiune compusă din cîțiva profesori universitari: funcționarii superiori de la ministerul de culte și externe, o delegație de 10 studenți și altă delegație de 10 învățători și institutori. Pe lîngă această comisiune specială se adaugă prefectul și autoritățile respective. La orele 5.55 dimineața studenții vor pleca cu trenul accelerat Noi 22 spre București, unde vor ajunge Duminică la orele 12.5. In Capitală studenții vor merge de la gara de Nord direct la cantina universitară unde se va lua masa. In cuartierarea studenților în Capitală se va face la școala militară de infanterie, din Dealul Spirei, iar a profesorilor la unul din hotelele din centru. Duminică, între orele 4—7 după amiază, , studenții turci vor vizita : Ateneul, Fundațiunea Carol I, Muzeul de antichități, Palatul poștelor, Casa de depuneri, Palatul justiției, Camera si Parcul Carol I. Seara, escursioniștii vor lua masa in oraș, iar la orele 9 se va da la parcul Oteteleșanu o reprezentație în onoarea lor. Luni, la orele 9 dimineața, primăria va oferi cafeaua cu lapte la Bufetul de la Sosea. Aci escursioniștii vor vizita dimineața muzeul zoologic și geografic, muzeul etnografic și ministerul de externe. Dejunul pe ziua de Luni se va lua după voe în oraș. După amiază, se va vizita : Spitalul Brîncovenesc, Morga, Facultatea de medicină și Palatul Cotroceni. Seara primăria va oferi un banchet la „Monte-Carlo” în Cișmegiu. 11 Marți, 10 August a. c., studenții vor pleca cu trenul accelerat de 7.55 spre Azuga unde vor sosi la orele 1.68 după amiază. Aci vor lua imediat masa oferiă de direcțiunea fabricelor din localitate în sala „Loc. de Cumpărare”. La Azuga se vor vizita fabricile din localitate. La orele 3.55 p. m. escursioniștii vor pleca cu un tren special spre Bușteni unde vor mii la ore. 4 Trenul va trage pe linia fabricei de hîrtie, care va fi în urmă vizitată. La orele 5.47 vor pleca la Sinaia. Ajunși aci, vor merge pe jos( pentru a cunoaște localitatea), de la gară pînă la Castelul Peleș. La Sinaia masa va fi oferită probabil de ministerul de externe. La orele 10.30, ..studenții se vor Înapoia la Ploești cu un tren special. Ajunși în gara Ploești la orele 11.55 seara, vor fi încărtierați, în localitate. A doua zi, Miercurii orele 9 dimineața vor pleca cu un tren special la Slănicul din Prahova, unde vor sosi la orele 11.16 m. Pînă la orele 3 după amiazî va vizita localitatea, salinele, etc. și, în urmă se va lua masa. La orele 3 p. m., cu un tren special, eseur sioniștii vor pleca la Cimpina și la orele 4.40 vor ajunge la Cîmpinița. Aci vor vizita sondele, rafinăriile, și in urmă se va oferi masa. Din Cîmpinița ei vor pleca la orele 10.25 cu un tren special spre București, unde vor ajunge la orele 12.25 noaptea. • Joi, 12 August a. c.,cu tremoi de persoane No. 139, escursioniștii vor pleca la orele 7.30 spre Constanța, unde vor sosi la orele 1.55, îmbarcîndu-se apoi pentru Constantinopol. Acesta este programul oficial complect al primirea escursioniștilor turci la noi în țară. — Mis. Succesele unor romîni la Paris Cu ocazia decernărei premiilor la Conservatorul de muzică din Paris, au obținut premiul I la vioară Intre alții, și douî tineri romîni : M. Barozzi și M. Olmazu. In lumea muzicală A . se prezice ambilor artiști romînî un viitor strălucit. -----------fi----------- E. Barozzi X. Olmazn Agitația patronilor bărbieri-coafori Patronii bărbieri-coafori s’au întrunit orî dimineață în sala clubului meseriașilor, str. Mihai Vodă spre a protesta contra actualei dispozițiuni a repaosului duminical, care îl obligă a închide prăvăliile de la ora 12 Duminica, pînă Luni la aceeași oră. Ei au decis să ducă o vie campanie prin întruniri necontenite pînă ce li se va face dreptate și tot de odată vor înmîna un memoriu r-M ministru Orleanu prin care car să li se acorde a închide prăvăliile la ora 4 după amiază, Duminicile, iar lucrătorilor să li se dea o zi de repaos, prin rotație în cursul săptămîniei. Sosirea d-lui Take Ionescu Eri cu trenul de 11.50 a. m. a sosit în Capitală d. Take Ionescu. D-sa fusese înștiințat încă de acum cîteva zile, de către d. profesor dr Stoicescu, despre starea extrem de gravă a părintelui d-sale Ghiță Ion, decedat era dimineață. Cu acelaș tren a sosit și d. profesor dr. Thoma Ionescu, fratele d-lui Take Ionescu, care de asemenea se afla la Aix-les-Bains. D. Take Ionescu a fost întimpinat în gara de Nord, de un număr de prieteni personali și amici politici. Am remarcat printre asistent! pe d-nt . Nicolae Fleva, dr. Istrati, Al. Bădărău, prof. Ovid Densușianu, dr. Minovici, Cristu Negoescu, V. Cancicov, Iancu Brătescu, Nae Căpitănescu, căp. Diamandescu, I. Husu-Abrudeanu, Gheorghe C Ion, Scarlat Cornea, dr.Cristodorescu, Popovici Costea, dr. Cristodulo, Vasile Nicolaescu, Emil Nicolau. Persoanele prezente au exprimat condoleanțele lor Take Ionescu și prof. dr. Toma Ionescu. D-nii Take Ionescu, dr. Toma Ionescu și Gheorghe C. Ion, nepot al defunctului Ghiță Ioan, au luat apoi loc într’o trăsură ducîndu-se direct la locuința decedatului,de pe calea Victoriei, unde se află depus și corpul. D. Victor Ionescu sosește mîine în Capitală. Inmormnîtarea va avea loc, probabil, mîine. -----------fi------- Agitația muncitorilor din portul Constanța CONSTANȚA 13 August. — Un număr de peste 2000 de muncitori sunt în continuă agitație, deoarece după cum e întocmit regulamentul silozurilor eî mi mai au voe să lucreze în port și deci se văd în neputință de a-și cîștiga existența. O delegație aleasă din sinul lor s’a prezentat d-lui căpitan al portului, căruia i-au înmînat un memoriu prin care cer ca, pe lingă silozuri, să se lase liberă și munca cu brațele pentru încărcări și decantări de cereale, după cum se uzează și în portirile Brăila și Galați, unde de asemenea există magazii cu silozuri. D. comandor Tolescu, căpitanul portului, a dat asigurări că va interveni la locurile in drept pentru rezolvirea acestei chestiuni. Catastrofa din Sanjon —■ A cui e vina ? — Paris_ s August.—In mod oficial s'a stabilit că numărul morților de pe urma ciocnirei de trenuri din Sanjon este de 4S, laiul răniților de 60. S’a constatat că mecanicii nu sunt vinovați. Ciocnirea s’a produs din pricina neglijenței șefului de stație, care dăduse semnalul „liber", în mod greșit. BEB»BaMM ȘI BIMn BSHn VRUTE ȘI NE VRUTE A doua scrisoare deschisă D-lui Ministru de finanțe D-ie ministru, frică mi-e că v’ați găsit beleaua cu mine ! Tini cunosc țara și, deci, n’am pretențiunea că chestiunea ridicată de mine vă va răsturna de la putere. In altă țară poate s’ar vedea și asta, la noi însă unde multe se făptuesc și multe se iartă, cjie spunt, ca aceea pusă de mine pe tapet nu pot, ucide un guvern, și nici nu pot. scoate din circulație ari ministru. A, dacă am avea altă opinie publică, dacă am, avea alt suveran...Totuși, așa cum se prezintă lucrurile, mi-am propus să nu vă slăbesc de loc, să mă fiu scai de dv., să vă asasinez la fiecare 2—3 zile cu câte o scrisoare deschisă, pină ce vor căpăta satisfacție, vină ce dreptate se va face. Cred că vă aduceți aminte, asupra cărei chestiuni v’am scris prima scrisoare deschisă: e vorba de cei 30 de bani, cu cari am fost, încărcat de comisiunile d-v. de recensămilnt. Nu mă îndoesc că ați citit acea scrisoare, dar, desigur, ați zimbit, în patriarhala d-v. ■ barbă albă, și v’ați [UNK] spus că totul e o glumă. Ei, d-le ministru, vă ’nșezațî. Nu e glumă de loc, dar de toc. E o chestiune foarte serioasă, gravă chiar. Cum, v’am, scris și de, rindul trecut dacă nu se poate altfel, dacă legea, cere așa.— fie, înțeleg să plătesc cei 4 reî,dare personală. Dar cei 30 de bani m plus cari mi-au fost smulși, peste suma i legală, acești 30 de bani o consider ca un furt, pe care nu voia să-l îngădui cu nici un chip. Plătim destule angarale, noî, birniciî, ca, să nu se mai bage și mina în buzunar. Acești 30 de bani trebue să-mi fie restituiți cu dobtnda legală, și c’o mică despăgubire — nu strică! Dacă nu vă veți executa însă, vă dau în judecată. — scurt, ! V’am avertizat caritabil în precedenta scrisoare că așa voi face, exprimându-mi încrederea în justiția țărei mele. Primele demersuri le-am și făcut: am scris o jalbă de patru pagini. înainte însă de a merge mai departe, am găsit de cuviință să mai fac oarecari demersuri pe lingă d-v. Sper că veți aprecia această bunăvoință a mea. Și eu numai prin bunăvoință nu păcătuesc. Profitați, deci,ci mai repede, de această stare de spirit. Altfel, cum v’am spus, vă găsiți beleaua cu mine . Maximin HOLERA„ D. ministru Morțun vizitează Moldova pentru a se convinge personal unde sunt aplicate măsurile de pază. — Convorbirea corespondentului nostru din Iași cu d. Morțun TG.FRUMOS, 3 August. —Astăzi la ora 3 a sosit cu automobilul, venind de la Lespezi, d. ministru ad-interim la interne, V. G. Morțun, insoțit de directorul general al serviciului sanitar d. dr. Cantacuzino. d-lor au inspectat amănunțit întregul oraș, intrînd prin prăvălii, brutării, cofetării etc., vizitînd și ogrăzile locuitorilor, precum și biroul serviciului sanitar, spitalul pendinte de Sft. Spiridon și infirmeria comunei. Credem că înalții demnitari au rămas mulțumiți de măsurile luate în contra holerei de către d. primar Ioan Iamandi, dr. Tebinca Și de poliția locuidon ministru a recomandat să se urmeze cu măsurile luate mai departe. __ La orele 4,10, înalții oaspeți au plecat spre Podul-Iloaiei. Vom reveni. — Strunga. * IAȘI, 3 August. — După cum am anunțat, d. ministru Morțun a sosit în localitate astă seară la orele e și fum. ___ Masa a luat-o la hotel Troian, împreună cu d. dr. Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar, care-i întovărășește în inspecția ce face, precum și a d-lor Krupenski prefect de județ ■ și Săndulescu prefect de poliție. Pe la orele s și jum, am fost primit de d. Marian. Deși numai avusesem prilejul să convorbesc cu d-sa de multă vreme, totuși d. Morțun m'a recunoscut și a răspuns întrebărilor mele cu cea mai deosebită amabilitate, lucru pentru care nu-î pot decât mulțumi, deoarece este de interes obștesc să se știe cum stăm cu statrea sanitară. * „Am vizitat azi Tîrgul Frumos, Podul Uoael precum și mai multe alte comune de pe malul Prutului, îmi spune d. Morțun, că s'a făcut tot ce era cu putinul, va măsuri de pază, negreșit că au mai rămas unele lucruri de făcut, dar se lucrează pretutindeni cu activitate. „Am luat măsuri pentru asanarea tuturor comunelor pe cari le-am vizitat. „Miine voi vizita în amănun ti me lașul, pentru a mă convinge dacă s’au aplicat și aici așa cum trebue măsurile de pază. ,De asemenea, dacă voi avea timpul materiali, tot mîine VoI vizita Și frontiera, la Ungheni. — Credeți, d-le ministru că măsurile luate Vină acum sînt suficiente ? — Cred că omenește s’a făcut tot ce era posibil pentru a preintimpina catastrofa. „Mîine va sosi în Iași d. inspector dr. Dumitriu, care își va Hai reședința în localitate, și va ■supraveghia de aproape ca să se aplice toate măsurile sanitare. „Vom mări de asemenea numărul, medicilor și agenților sanitari din jud. foșt. .In orice caz, închee d. Morțun,,măsurile luate vor avea un efect, sanutar, pentru că multe orașe și mai ales comune rurale cari aveau o proastă situație sanitară, vor rămînea asanate", si Mîine, cu învoirea d-lui Morțun, U Vor urmări de aproape în inspecțiile ce va face in oraș și la frontieră. — Dan. * IAȘI. 3 August. — D. ministru Morțun a sosit, la orele 6 și jum. seara în localitate, după ce a inspectat măsurile de prevenirea holerei la Tg.Frumos ,și Podul Iloaeî. D. Morțun va rămîne noaptea asta în iași, iar mîine dimineață va pleca, pentru a inspecta măsurile de combaterea..' holerei la Ungheni, se va întoarce apoi iar în Iași, unde se va informa, și de măsurile de prevenire luate în localitate. D. Morțun va rămîne și mîine noapte în Iași. D-sa a fost primit la gară de d. Săndulescu, prefectul de poliție. O NOUA CIRCULARA , D. Morțun, ministrul ad-interim la interne, a expediat cot după amiazi prefecților de județe urmat partea circulară tlgrafică. ..Pentru prevenirea epidemiilor cari ne amenința, am onoarea a vă ruga să binevoit a dispune ca, în conformitate cu art. 65 din legea pentru organizarea comunelor rurale și art. 22 din legea drumurilor, cari prevăd că zilele de prestație pot fi întrebuințate și în caz de salubritate publică, două din cinci din numărul total al zilelor în natură din fiecare comună să se întrebuințeze la curățitul satelor și, în special la ridicarea gunoielor depuse în piețe și pe la marginea satelor. Această măsură o veți lua în înțelegere cu d. inginer al județului. Ministru ad-interim, Morțun. ALTE DISPOZIȚIUNI Mulți supuși ruși trecând frontiera în mod fraudulos, scăpînd astfel de a fi examinați de michei, precum și de supravegherea radicală de 5 zile, ministrul ele interne a intervenit la ministerul de război și, ca de cîte ori grănicerii vor prinde asemenea indivizi, să-i predea jandarmilor rurali ai comunei celei mai apropiate unde au fost prinși și unde se vor găsi hamipele sanitare ce se vor înființa. Cînd jandarmii iau în primire de la grăniceri asemenea indivizi, să-i ducă spre a fi examinați Hei medicul respectiv. Dacă punctele cele mai apropia*te sînt Unghenii sau gura Prutului, indivizii vor fi ținuți în lazaretele sanitare de Ti aceste puncte. Mai multe primării ale comunelor urbane reședințe de județ, au intervenit la ministerul de razboii ca să le pue la dispoziție soldați pentru a curăți gunoaile ce sunt depozitate în orașele respective. "■ *" Galați D-nil Alexandru Gussi, prefectul județului, dr. Tachianu, medicul primar al județului, și locotenent Vasiliu, comandantul companiei de jandarmi, cari au fost în județ spre a supraveghia felul cum se execută măsurile contra holerei, s’au reîntors în localitate. • Domniile lor au inspectat 14 comune de pe liniile Prut și Galați-Bîrlad. In toate aceste comune au adunat pe fruntașii satelor, pe preoți și învățători, cărora le-au expus pericolul holerei, precum și mijloacele de apărare contra ei. Astăzi pleacă să inspecteze restul comunelor. Autoritățile locale sunt îngrijate de faptul constatat că aproape toți soldații care fac pază pe linia Prutului se alimentează cu apă nefiltrată din Prut. S-au luat măsuri pentru procurarea unui mare număr de filtre cari vor fi trimise spre a servi acelor soldați. D. dr. Nicolae Stavrescu, medicul primar al orașului, a plecat la gura Prutului pentru a se încredința personal de felul cum se face paza. Toți elevii școalei de agenți sanitari din localitate au fost detașați pe la diferite oficii sanitare pentru a da o mină de ajutor personalului existent. y Brăila Sunt informat că, întimplător, a fost arestat acum cîteva zile, în localitate un dezertor din armata rusă, care, fiind cercetat, a mărturisit că a trecut Prutul în țara noastră cu o barcă pescărească. Faptul merită toată atențiunea, deoarece dovedește că paza la fronstiera dinspre Rusia, departe de a fi prea riguroasă, este, din contra, foarte slabă. Indivizi contaminați de holeră se pot strecura în țară întocmai ca și dezertorul arestat aci, care, putem adăuga, se află încă sub observație medicală. Din Giurgiu ORDONANȚA PREFECTURE! RELATIV LA PLATA MUNCITORILOR Modul cum pînă acum se făcea plățile muncitorilor angajați la transportul cerealelor era dintre cele m dăunătoare pentru muncitori. Din această cauză se ivea îns t muncitori și vătafi dese incident! iar pe de altă parte mulți nu se alegeau cu nimic, socotelile fiind făcut prin circiumi. Pentru a se evita aceste neajunsuri de prefect Poenaru a dat o ordonanță care a căpătat aprobarea ministerului de interne. Prin acea ordonanță se prevedea plata muncilor executate de muncitori și cărăuși să se facă de cătr casele cari i-au întrebuințat, la birourile acelor case sau la sediul organizărei sociale a muncitorilor sa căiaușilor dacă posedă. Este oprită orice efectuare de pistă pentru muncă, în cîrciumî sau localuri publice. Sînt opriți cinci lunarii și deținătorii de localuri publice a permit transformarea localurilor lor în birouri de plăți pentru muncitori sai cărăuși. Toți cari vor contraveni dispozițiunilor prevăzute prin acea ordonanță vor fi dați judecăței. Această ordonanță a produs impresie bună în rîndurile muncitorilor. SCARLATINA IN GIURGIU In oraș s’au declarat mai mult cazuri de scarlatina. Astfel un copi în etate de 14 ani al d-lii P. Stoenescu din strada Tabacî se găsești bolnav de mai multe zile iară părinții să fi declarat boala, din care cauză au fost dați judecăței. De asemenea au fost găsiți la locuința d-lui St. Puia tot din strada Tabaci 5 copii, ai săi, iar trei aî lu Teodorescu, ginerele sau. Deoarece nici aceste cazuri nu au fost declarate, părinții au fost dat judecăței de către medicul circumscripției a IlI-a Stamulea. In oraș mai sunt și două cazuri 8( tifos.—Idem. TIMPUL Marți 3 August In fa?â.—Puțină ploaie a mai căzut erî după amiază în cîteva localități izolate mai cu seamă din hartaa de sus a țărei: la Dorna și Broșteni (Suceava), pe munți ninsoare, iar la Moinești (Bacău), grindină. Timpul s’a mai răcorit pretutindeni cu deosebire în partea de sus și la munte unde în multe localități tumomeim! nu s’a ridicat în cursul zilei nici pînă la 20 grade. Cea mai ridicată temperatură din țară a fost 29 grade la Alexandria, iar cele mai coborîte 5 grade la Ploești și Pilcioasa, 4 grade la Rucăr, și 3 grade la Dorna. Astăzi dimineață ceral senin și timpul liniștit pretutindeni. Presiunea atmosferică a mai crescut în ultimele 24 de ore cu 6 la 7 mm. și se găsește în mijlociu către 776 mm.