Dimineaţa, august 1910 (Anul 7, nr. 2304-6225)

1910-08-05 / nr. 2308

iiiit­ L Vii—MA. SÖVÖ PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgeviei, 16.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: - Str. Sărindar No. 11 București .. *......................................................................................*i*n*ly“*irim*( n*1^vrvvviv»v^iV‘i‘i^^‘>r^VMVv~irNVv‘^vy,M%*.‘»^r.ifVvvpw^vuv^~ii* “ **■*■* ‘WiViTi^v*“ *»**^~* *****-***■**** . .............■ m DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii * Wm u Ltl so.— I e Inni Lel 11.— 3 lant ... Le Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala n 14 t­ „ „ Provincia m 14/90 _ _ Străinătatea „ 12/4." APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Joi 9 August MO TOT PRO DOMO Controlul știrilor. — Demnitatea presei ■----------------­ Reprezentanții ziarelor din Capitală, au fost convocați a­­laltă ori dimineață în cabine­tul d-lui V. G. Morțun, mi­nistrul ad-interim la interne, pentru a fi puși în curent cu măsurile luate împotriva ho­lerei. Am refuzat să răspundem la invitaținea ce ni se făcuse, pentru că fusese redactată în termeni cari, am crezut noi, jigneau demnitatea presei; — cu atît mai rău, deci, pentru confrații cari nu au înțeles a­­ceasta. In ediția de seară a ziarelor guvernamentale, în afară de măsurile contra holerei, gă­sim și un apel al­­ d-lui minis­tru ad-interim la interne, prin care se cere presei ca ,,orce știre ce va­­ primi despre de­clarară, vreunui caz, va tre­bui mai înainte de publicare, să fie bine controlată”. Ințelegem foarte bine ros­tul apelului ce se face la pre­să. Sintem­ și noi de perfect acord cu d. ministru Morțun că știrile relative la holeră trebuesc date cu multă pre­­cauțiune și, mai ales, trebuesc bine controlate, întrebăm, însă, unde și la cine să controleze presa ști­rile alarmante pe cari zi cu zi le primește din întreaga ța­ră? Unde și la cine să contro­leze aceste știri după amiazî, cînd biurourile serviciului sa­nitar nu funcționează, și în­­ zilele de­­ sărbători, cînd a­­ceste biurouri sînt închise de Sîmbătă de la amiazî și pînă Luni după amiazî ? Controlul serios de care ni se vorbește e, prin urmare, aproape ex­clus, în condițiunile și cu mij­loacele mai mult de­cit reduse ce ni se pun azi la dispoziție de către ministerul de­­ in­terne. Controlul unor asemenea știri și în împrejurări ca aces­tea nu poate suferi întîrzie­­re și nici nu poate fi amînat de la o zi la alta, pentru că ori­ce știre asupra holerei pre­zintă azi, o gravitate excep­țională. Ar trebui, deci, să se înțe­leagă de către cei în drept că în situațimi și împrejurări excepționale, mijloacele de control ce se pun la dispozi­­țiunea presei trebue să iasă din cadrul normal al lucruri­lor. Și, în cazul acesta, tot ce ar fi de făcut, e ca să se insti­­tue un biurou permanent la direcția serviciului sanitar, de la care ziarele să-și­­ poată controla știrile la orice oră din zi și din noapte. Cu chipul acesta nu se vor mai publica știri alarman­te și, în acelaș timp, publicul, cu drept cuvînt neliniștit, va putea fi la vreme și exact in­format. Dacă se cere de la presa precauțiune și știri bine controlate asupra holerei, să se dea însă presei și posibili­tatea de a controla imediat știrile ce primește pe cale par­ticulară. Pentru situațiuni excepțio­nale, măsuri excepționale­ — și ni se pare că lucrul nu e prea greu de priceput. De alt­fel aceasta ar fi o datorie a gu­vernului, dacă nu față de pre­să, dar cel puțin față de opi­nia publică a țărei, al cărei singur mijloc de a se informa evit numai ziarele. ft . De­­oare­ce, însă, obser­va­­țiunile acestea au pornit de la convocarea puțin delicată a­­dresată asaltăeri presei și re­dactată așa cum se știe în biu­rourile prefecturei poliției Ca­pitalei, credem nimerit prile­jul să revenim cu încă cîteva reflectioni asupra incidentu­­lui acesta. Fițuica de hîrtie ce ne-a fost transmisă de poliția Capitalei trebue să adăugăm, a avut desaprobarea d-lui ministru Morțun. Dacă nu ne-a sur­prins lipsa de delicateță în care era concepută, ne-a sur­prins, însă, atitudinea acelor confrați cari au răspuns la o asemenea convocare. Au fost, în adevăr, unele ziare care și-au­ trimis reprezentanți la ministerul de interne. Curios! Prefectul poliției găsește de cuviință, — și d-sa e direct responsabil de actele subalternilor d-sale pe care a­­runcă azi răspunderea greșe­­lei, — găsește de cuviință să trateze ziarele și pe ziariști așa cum se tratează numai epi­sta­ții din josul scărei erarhie­ polițienești — și cum nu ar trebui să fie tratați nici aceș­tia — și, cu toate acestea, ci­nele ziare nu au găsit nimic jignitor în chipul acesta de a fi considerate. In goana după o știre mai mult, au primit fără supărare polițieneasca „invitațiune“ și, în consecin­ță, „s’au prezintat fără in­times­e la ape. Ciudată mentalitate și ciu­dat chip de a ști să înțeleagă respectul datorit presei în­­ ra­porturile dintre aceasta și au­toritate. Și cînd aceasta e men­talitatea unora dintre gaze­tari, nu va servi oare aceasta ca argument sau pretext vrăj­mașilor presei că prefectul Ca­pitalei nu a greșit, pentru că, după cit se pare, i-a apreciat mai bine pe acei gazetari de cum pretindem că ne cunoaș­tem noi între noi?... Așa fiind, gestu­l acestor confrați ni s’a părut chiar mai jignitor pentru păstrarea demnitătei presei de­cit însăși fițuica polițienească și ter­menii în cari­era redactată. Unei asemenea mentalități nu ne putem asocia, ori­cit de mult am pricepe rostul spiri­tului de confraternitate. Și dacă semnalul de protestare în incidentul de alaltăeri a por­nit din redacția noastră, e toc­mai pentru că nu înțelegem să tolerăm atitudini puțin cuviincioase față de presă și de gazetari. Menirea socială a presei într’un stat e prea ma­re și prea mare răspunderea legată de această menire, ca să nu știm a fi geloși de dem­nitatea noastră profesionala, ori de la cine ar porni încer­cările conștiente sau inconș­tiente de a i se aduce vre-o atingere. Și dacă unii dintre noi nu înțeleg încă acest lu­cru, să sperăm că, mai tîrziu cel puțin, vor sfîrși să vadă mai sănătos de cum au înțe­les să vadă jignirea ce ni s’a adus alaltăeri. ALEX. MAVRODI Scandalul din Călărași — ANCHETA — CALARAȘI, 3 August.— In urma reclamației telegrafice a d-lui I­­oan Mărculescu, ministerul de răz­boi și a ordonat o anchetă prelimina­ră în afacerea marelui scandal de pe bulevard. A luat parte la anchetă și de locot­­erion, aghiotantul diviziei. A fost ascultat locotenentul Bun­­ghețeanu, care neagă, că a trimes pe sergentul Mavrache să facă pro­puneri nedemne d-rei Mărculescu. Se știe că sergentul Mavrache de­clarase față de numeroși martori și intimi ai d-sale că a fost trimis de superiorul său și nu putea să nu se execute. In fața­ comisiei însă, sergentul Mavrache a declarat că s'a dus din propria sa inițiativă, fără să fie tri­mes de superiorul sau, locotenentul Bunghețeanu. D. căpitan Guran neagă că ar fi dat cu pumnii în civili­­st Ancheta continuă, căutînd să sta­bilească întru­cît spusele sergentului Mavrache sunt adevărate. Dacă s’ar adeveri că lucrurile s’au petrecut așa cum a declarat sergen­tul, cazul ar fi foarte grav, pen­tru ca un soldat s’a servit atunci de nume­le superiorului său într’o afacere ru­șinoasă.—Goreap. flipre inMrămint Pe ziua de 1 Septembrie a. c. s'au făcut următoarele transferări: Stelian Caracudovicî­ de la școala de băeți din Zimnicea, la școala No. 1 de băeți din Alexandria; Isabela Cocea de la Agaș (Bacău­), la Moi­­nești; Bădăuță Gh. de la Isbiceni (Romanați), la Zambreasa (Teleor­man), Natalia Grigoriu de la școala de fete din Roșeț (Ialomița), la Bre­­bu (Prahova); Gr. Idriceanu de la Șuletea (Fălciu), la­ Găgești-Jigalia (Fălciu); Roșu Vasilescu de la Știu­­bei-Orăști (Ilfov), la Malu Spart- Bolintinu din Vale (pe 1 Octombrie); D. Cotora de la Celei (Romanați), la Tamburești-Rojiștea (Dolj); Va­leria Răducan de la T.­Măgurele, la Pitești; Ecaterina Pașcanu de la șc. de fete Odobești,­ la șc. de băeți Huși; Paulina Petrescu de la șc. mixtă din R.-Vîlcea, la școala de băeți No. 1 din R.-Vîlcea; Ion Fil­­culescu de la Mischei (Dolj), la Mo­toci (Dolj), N. Popescu de la Motoci, la Mischei și Oprea Haraciu de la Cogelac (Constanța), la­­­ școala de băeți din Medgidia. Dela sindicatul agricol din Constanța CONSTANȚA. 2 August. — Sin­­d­icatu­l agricol din Constanța a intervenit pe lîngă ministerul de comerț și industrie să rezolve ur­mătoarele chestiuni: 1) Reglementarea încasărilor fiscului prin pbcare, astfel ca ță­ranii să fie feriți­ de apeculațiuni. Se cere ca perceptorii să vîndă direct bucatele contribuabilului și să oprească datoriile fiscului. Această operațiune poate să se facă și prin cooperativele de vfa­ză­ri agricole cari garantează in­teresele­ cultivatorului. 2) Arătând ușurința cu care lu­crează comisiunile de recensămint pentru fin, cere ca să se intervie pentru o apreciere mai reală a lu­crurilor, respectând astfel și intere­sele contribuabililor. 3) Magaziile de cereale de prin porturi și gări să fie deschise Du­minicile și sărbătorile cel puțin pî­nă la 12 din zi și aceasta pe tim­pul dintre lunile Iunie și Octombrie, cît durează, perioada intensivă a transporturilor. — Srivian tripla alianță INFLUENȚA GERMANA ȘI PO­PORUL ROMÂN Viena, 3 Iulie. — „Landapendance berger combate aserțiunea după care vizita marelui vizir Hakki pașa in Român­a ar avea de scop atrage­rea acesteia intr'o înțelegere poli­tică și militară intre Turcia, Aus­tria și Germania, pentru a ține piept statelor slave. Intr’un asemenea caz, Romînia ar avea totul de pierdut. Chiar dacă Germania ar influența realmente cercările politice romi­­nești, poporul român însă rămîne credincios originei sale latine și culture­ franceze. --------------­ Crima din Viforeni (Botoșani) BOTOȘANI, 2 August.— Eri s’a comis o crimă în comuna Valo­reni din acest județ. Intre locuitorul Gh. Baltariu și Costa­che Ionescu exista o ceartă veche de la niște pământ. Eri, pe cînd se afla pe cîmp Gh. Balta­­riu împreună cu fiul său­ Dumitru întâlnesc pe Costachi Ionescu pe moșia Urlați, și-l iau la bătaia cu ciomegile, pînă îl lasă în nesim­țire, după care s’au făcut nevă­zuți. Alți săteni, cari se aflau prin a­­propriere, dînd alarma, au fost la fața locului jandarmii și auto­ritățile cari nu au putut constata de­cît moartea victimei Costache Ionescu. Luîndu-se de urgentă măsuri de urmărire a asasinilor, și au fost arestați. Astăzi pleacă la fața locului u L medic primar și de procuror. Cu o nerăbdare înfiorată, cu o curiozitate pe care spai­ma n’o va putea învinge, va repeta în curînd cititorul cu­­vîntul teribil și misterios Rona,Turcia și Aniversarea lui Frantz Josef Affine 5 (18) August, cel mai bătrân monarh al Europei împlinește vârsta de 80 de ani. In toți anii, ziua aceasta e serbată cu multă pompă în toată monarhia austroungară; anul acesta însă serbările vor avea o deosebită strălucire. împăratul Frantz Josef ZIGOMAR E numele unui erou al cri­mei; e titlul noului și extraor­dinarului roman pe care va începe să-l publice ,,Adevăr­u­l" în forță peste cîteva zile. Zigomar mare roman polițienesc și criminal de X.BOX SAZIE a fost publicat în foiletonul marelui ziar parizian „Le Ma­tin” și a avut un succes neobici­nuit. Numele tragicului erou era pe toate buzele. Isprăvile lui și ale bandei sale se câitau pe bulevarde în cîntece jal­nice, cari erau niște blesteme. Cititorii vor gusta volupta­tea unui dramatism nou, care atrage fără să obosească și cucerește prin forma sa lite­rară și printr’o necurmată și legitimă senzație. maza Bmüsi Bmxia^ Manevrele germane — Plecarea misiunei turcești — Constantinopol, 3 Iunie. — Mi­siunea militară sub conducerea șefului de stat major Izeti Pașa a plecat spre Germania, pentru a reprezenta Turcia la manevrele imperiale. ­st-Curierul judiciar PRINDEREA UNUI TILHAR DIN BANDA LUI LACHE BABEANU Se știe că din faimoasa bandă a lui Lache Băbeanuu numai Ia­­cob Petre Baboiu n’a putut fi prins. El fusese condamnat la muncă silnică pe viață. Zilele trecute, în urma unui de­­nunț, el a fost arestat, la Mără­­șești, iar el­ a fost adus în Ca­pitală. Parchetul i-a luat un lung inte­rogatoriu­, după care a fost depus la Văcărești. Baboi a făcut opoziție la Curtea cu jurați. Această opoziție se va judeca în sesiunea de Septembrie. CRIMA DIN CUCUEȚI­­PLATAREȘTI Locuitorul Constantin Ștefan, lundu-se la ceartă cu Stanca Ște­fan, a tras asupra acestuia mai mm­ulte focuri de revolver fără să-l nimerească-Atentatorul a fost arestat, iar cu instruirea afacerea a fost de­legat de judecător al cabinetului 3. BATAIE CU URMĂRI GRAVE Eerneea Leanca L Stanca am Cheajna, în urm bataiei suferite din partea lui Nae Dumitrescu, a dat naștere unui copil mort. Bănuind­u-se că moartea a pro­venit în urna bătăiei, a fost de­legat inspectorul comunal respec­tiv cu ancheta, iar medicul le­gist cu facerea autopsiei. DIVERSE De raportor de Pe lângă corpul II de armată a început era ins­trucția cu privire la sergentul Preda Haralambie, acuzat că­ a falsificat registrele matricole pen­tru­ a trece mai curînd în conce­diu pe soldați. De asemenea,­­a falsificat mai multe foi de drum în folosul u­­nor olteni cari au plecat la ve­trele lor,, plătind bine înțeles pen­tru a­cest serviciu.­­ A fost pus în urmărire sub­locotenentul Stron Dumitru din egim­entul­ 21 Ilfov pentru con­travenție la legea de mobilizare. -------------íc-----------­ Escursioniștii turci in Romînia Afară de sfruimi studențesc ca­re va sosi in fard Simbolld noap­tea, ne mai vizitează și un grup de vreo 300 de cetățeni turci, cari sosesc chiar astăzi în Capitală. In vederea acestei vizite s­ i instituit un comitet de recepție, care a adresat­ locuitorilor Capi­talei, următoarea chem­are: CETĂȚENI. Astăzi ln orele 12 a. m. sosesc in gara de Nord sub prezidenția d-lui Nedgib ' bey, un grup de soc de escursioniști otomani, for­mat din elita, intelectuală, comer­cială și politică a Turciei cons­tituționale. cetățeni. Cecaca îi mină pe acești oas­peți spre țara noastră nu este de­cât dragostea lor sinceră pentru noi, dorința vie, de a ne cunoaște mai bine și de a­­ contribui la o prietenie durabilă între noi și dinții.­­ CETĂȚENI. Cu toții ați­­ aflat de primirea grandioasă ce Capitala- imperia­lui otoman a făcut celor tup de învățători cari au fost în vizită la dînșii. Astăzi este momentul ca să dați la rindul vostru dovadă, cum știți să primiți pe aceia care, ins­pirați de o sinceră prietenie, vin In mijlocul vostru. Fiți cu­ toții­ mîine la ora 12 in gară spre a saluta. Și a, ura bun sosit acestor iubiți oaspeți. „Comitetul de recepție" PROGRAMUL OFICIAL AL PRIMI­RII STUDENȚILOR Studenții turci însoțiți de pro­fesorii respectivi, vor­ urma următo­rul program, — comunicat­ astăzi de ministerul cultelor — în vizita pe care ne-o fac. Sîmbătă noaptea studenții vor sosi cu vaporul la Constanța. Aci vor fi primiți de o comisiune com­pusă din cîțiva profesori universi­tari: funcționarii superiori de la mi­nisterul de culte și externe, o dele­gație de 10 studenți și altă dele­gație de 10 învățători și institu­tori. Pe lîn­gă această comisiune spe­cială se adaugă prefectul și autori­tățile respective. La orele 5.55 dimineața studen­ții vor pleca­ cu trenul accelerat Noi 22 spre București, unde vor a­­junge Duminică la orele 12.5. In Capitală studenții vor merge de la gara de Nord direct la cantina universitară unde se va lua masa. In cuartierarea studenților în Ca­pitală se va face la școala militară de infanterie, din Dealul Spirei, iar a profesorilor la unul din hotelele din centru. Duminică, între orele 4—7 după amiază, , studenții turci vor vizita : Ateneul, Fundațiunea Carol I, Mu­zeul de antichități, Palatul poște­lor, Cas­a de depuneri,­ Palatul jus­tiției, Camera si Parcul Carol I. Seara, escursioniștii vor lua­­ masa in oraș, iar la orele 9 se va da la parcul Oteteleșanu o reprezentație în onoarea lor. Luni, la orele 9 dimineața, pri­măria va oferi cafeaua cu lapte la Bufetul de la Sosea. Aci escursioniștii vor vizita dimi­neața muzeul zoologic și geografic, muzeul etnografic și ministerul de externe. Dejunul pe ziua de Luni se va lua după voe în oraș. După amiază, se va vizita : Spita­­lul Brî­­ncovenesc, Morga, Facultatea de medicină și Palatul Cotroceni. Seara primăria va oferi un ban­chet la „Monte-Carlo” în Cișmegiu. 11 Marți, 10 August a. c., studen­ții vor pleca cu trenul accelerat de 7.55 spre Azuga unde vor sosi la orele 1.68 după amiază. Aci vor lua imediat masa oferiă de direcțiunea fabricelor din localitate în sala „Loc. de Cumpărare”. La Azuga se vor vizita fabricile din localitate. La orele 3.55 p. m. escursioniștii vor pleca cu un tren special spre Bușteni unde vor mii la ore­. 4 Trenul va trage pe linia fabricei de hîrtie, care va fi în­ urmă vizitată. La orele 5.47 vor pleca la Sinaia. Ajunși aci, vor merge pe jos( pen­tru a cunoaște localitatea), de la gară pînă la Castelul Peleș. La Sinaia masa va fi­ oferită pro­babil de ministerul de externe. La­ orele 10.30, ..studenții se vor Înapoia la Ploești cu un tren special. Ajunși în gara Ploești la orele 11.55 seara, vor fi înc­ărtierați, în localitate. A­ doua zi, Miercurii orele 9 di­mineața vor pleca cu un tren special la Slănicul din Prahova, unde vor sosi la orele 11.16 m. Pînă la orele 3 după amiazî va vizita localitatea, salinele, etc. și, în urmă se va lua masa. La orele 3 p. m., cu un tren spe­cial, eseur sioniștii vor pleca la Cim­­pina și la orele 4.40 vor ajunge la Cîmpinița. Aci vor vizita sondele, rafinăriile, și in urm­ă se va oferi masa. Din Cîmpinița ei vor pleca la orele 10.25 cu un­ tren special spre București, unde vor ajunge la orele 12.25 noaptea. • Joi, 12 August a. c.,­cu­ tremoi de persoane No. 139, escursioniștii vor pleca la orele 7.30 spre­­ Constanța, unde vor sosi la orele 1.55, îmbar­­cîndu-se apoi pentru Constantinopol. Acesta este programul oficial com­plect al primirea escursioniștilor turci la noi în țară. — Mis. Succesele unor romîni la Paris Cu ocazia decernărei premiilor la Conservatorul de muzică din Paris, au obținut premiul I la vioară Intre alții, și douî tineri romîni : M. Barozzi și M. Olma­­zu. In lumea muzicală A . se pre­zice am­bilor artiști romînî un viitor strălucit. -----------fi-----------­ E. Barozzi X. Olmazn Agitația patronilor bărbieri-coafori Patronii bărbieri-coafori s’au întrunit orî dimineață în sala clubului meseriașilor, str. Mih­ai Vodă spre a protesta contra ac­tualei dispozițiuni a repaosului duminical, care îl obligă a în­chide prăvăliile de la ora 12 Du­minica, pînă Luni la aceeași oră. Ei au decis să ducă o vie cam­panie prin întruniri necontenite pînă­ ce li se va face dreptate și tot de odată vor înmîna un me­moriu r­-M ministru Orleanu prin care car să li se­ acorde a închide prăvăliile la ora 4 după amiază, Duminicile, iar lucrători­lor să li se dea o zi de repaos, prin rotație în cursul săptămî­­niei. Sosirea d-lui Take Ionescu Eri cu trenul de 11.50 a. m. a sosit în Capitală d. Take Ionescu. D-sa fusese înștiințat încă de acum cîteva zile, de către d. pro­fesor dr Stoicescu, despre starea extrem de gravă a părintelui d-sale Ghiță Ion, decedat era di­mineață. Cu acelaș tren a sosit și d. pro­fesor dr. Thoma Ionescu, fratele d-lui Take Ionescu, care de ase­menea se afla la Aix-les-Bains. D. Take Ionescu a fost întimpi­­nat în gara de Nord, de un nu­­măr de prieteni personali și a­­mici politici. Am remarcat printre asistent! pe d-nt­ . Nicolae Fleva, dr. Is­­trati, Al. Bădărău, prof. Ovid Den­­sușianu, dr. Minovici, Cristu Ne­­goescu, V. C­ancicov, Iancu Bră­­t­escu, Nae Căpitănescu, căp. Dia­­mandescu, I. Husu-Abrudeanu, Gheorghe C­ Ion, Scarlat Cornea, dr.­­Cristodorescu, Popovici Cos­­tea, dr. Cristodulo, Vasile Nico­­laescu, Emil Ni­col­au. Persoanele prezente au expri­mat condoleanțe­le lor Take Iones­­cu și prof. dr. Tom­a Ionescu. D-nii Take Ionescu, dr. Tom­a Ionescu și Gheorghe C. Ion, nepot al defunctului Ghiță Ioan, au luat apoi loc într’o trăsură ducîndu-se direct la locuința decedatului,­­de pe calea Victoriei, unde se află depus și corpul. D. Victor Ionescu sosește mîine în Capitală. Inmormnîtarea va avea loc, pro­babil, mîine. -----------fi-------­ Agitația muncitorilor din portul Constanța CONSTANȚA 13 August. — Un număr de peste 2000 de muncitori sunt în continuă agitație, de­oarece după cum e întocmit regulamentul silozurilor eî mi mai au voe să lu­creze în port și deci se văd în ne­putință de a-și cîștiga existența. O delegație aleasă din sinul lor s’a prezentat d-lui căpitan al portu­lui, căruia i-au înmînat un memoriu prin care cer ca, pe lingă silozuri, să se lase liberă și munca cu bra­țele pentru încărcări și decantări de cereale, după cum se uzează și în portirile Brăila și Galați, unde de a­­se­m­­en­ea există magazii cu silozuri. D.­ comandor Tolescu, căpitanul portului, a d­at asigurări că va in­terveni la locurile in drept pentru rezolvirea acestei chestiuni. Catastrofa din Sanjon —■ A cui e vina ? — Paris_ s August.—In mod ofi­cial s'a stabilit că numărul morți­lor de pe urma ciocnirei de tre­nuri din Sanjon este de 4S, lai­ul răniților de 60. S’a constatat că mecanicii nu sunt vinovați. Ciocnirea s’a produs din prici­na neglijenței șefului de stație, care dăduse semnalul „liber", în mod greșit. BEB»BaMM ȘI BIMn BSHn VRUTE ȘI NE VRU­TE A doua scrisoare deschisă D-lui Ministru de finanțe D-ie ministru, frică mi-e că v’ați găsit beleaua cu mine ! Tini cunosc țara și, deci, n­’am pretențiunea că chestiunea ridi­cată de mine vă va răsturna de la putere. In altă țară poate s’ar vedea și asta, la noi însă unde multe se făptuesc și multe se iartă, cjie spunt, ca aceea pusă de­ mine pe tapet nu pot, ucide un guvern, și nici nu pot. scoate din circulație ari ministru. A, dacă am avea altă opinie publică, dacă am, avea alt suveran­­...­­Totuși, așa cum se prezintă lu­crurile, mi-am propus să­ nu vă slăbesc de loc, să mă fiu scai de d­­v., să vă asasinez la fiecare 2—3 zile cu câte o scrisoare des­chisă, pină ce vor­ căpăta satis­facție,­­ vină ce dreptate se va face. Cred că vă­ aduceți aminte, asu­pra cărei chestiuni v’am scris pri­ma scrisoare deschisă: e vorba de cei 30 de bani, cu­ cari am fost, încărcat de comisiunile d-v. de recensăm­ilnt. Nu mă îndoesc că ați c­itit acea scrisoare, dar, de­­sigur, ați zim­­bit, în patriarhala d-v. ■ barbă al­bă, și v’ați [UNK] spus că totul e o glu­mă. Ei, d-le ministru, vă ’nșezațî. Nu­ e glumă de loc, dar de toc. E o chestiune foarte serioasă, gravă chiar. Cum, v’am, scris și de, rindul trecut dacă nu se poate altfel, d­acă legea, cere așa.— fie, înțe­leg să plătesc cei 4 reî,­­dare­­ per­sonală. Dar cei 30 de bani m plus cari mi-au fost­­ smulși, peste suma i legală, acești 30 de bani o consider ca un furt, pe care nu voia să-l îngădui cu nici un chip. Plătim destule angarale, noî, bir­­niciî, ca, să nu se mai bage și mina în buzunar. Acești 30 de bani tre­bue să-mi fie restituiți cu dobtn­­da legală, și c’o mică­ despăgu­bire — nu­ strică­! Dacă nu vă veți­ executa însă, vă dau în judecată. — scurt, ! V’am avertizat caritabil în­­ pre­cedenta scrisoare că așa voi­ face, exprimându-mi încrederea în justiția țărei mele. Primele demersuri le-am și fă­­cut: am scris o­­ jalbă de patru pagini. înainte însă de a mer­ge mai departe, am găsit de cu­viință să mai fac oare­cari de­mersuri pe lingă d-v. Sper că veți aprecia această bună­voință a mea. Și eu numai prin bună­voință nu păcătuesc. Profitați, deci,­­ci­ mai repede, de această stare de spirit. Altfel, cum v’am spus, vă găsiți beleaua cu mine . Maximin HOLERA„­­­­ D. ministru Morțun vizitează Moldova pentru a se convinge personal unde sunt apli­­cate măsurile de pază. — Convor­birea corespondentului nostru din Iași cu d. Morțun TG.­FRUMOS, 3 August. —­­As­tăzi la ora 3 a sosit cu automo­bilul, venind de la Lespezi, d­. ministru ad-interim la interne, V. G. Morțun, insoțit de directo­rul general al serviciului sanitar d. dr. Cantacuzino. d-lor au ins­pectat amănunțit întregul oraș, intrînd prin prăvălii, brutării, cofetării etc., vizitînd și ogrăzile locuitorilor, precum și biroul ser­viciului sanitar, spitalul pendin­te de Sft. Spiridon și infirmeria comunei.­ Credem că înalții dem­­nitari au rămas mulțumiți de măsurile luate în contra holerei de către d. primar Ioan Iamandi, dr. Tebinca Și de poliția locuid­on ministru a recomandat să se urmeze cu măsurile luate mai departe. __ La orele 4,10, înalții oaspeți au plecat spre Podul-Iloaiei. Vom reveni. — Strunga. * IAȘI, 3 August. — După cum am anunțat, d. ministru Morțun a sosit în localitate astă seară la orele e și fum. ___ Masa a luat-o la hotel Troian, împreună cu d. dr. Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar, care-i întovărășește în inspecția ce face, precum și a d-lor Krupenski prefect de județ ■ și Săndulescu prefect de poliție. Pe la orele s și jum, am fost primit de d. Marian. Deși numai avusesem prilejul să convorbesc cu d-sa de multă vreme, totuși d. Morțun m'a recunoscut și a răspuns întrebărilor mele cu cea mai deosebită amabilitate, lu­cru pentru care nu-î pot decât mulțumi, deoarece este de inte­res obștesc să se știe cum stăm cu statrea sanitară. * „Am vizitat azi Tîrgul Frumos, Podul­ Uoael precum și mai multe alte comune de pe malul Prutu­lui, îmi spune d. Morțun, că s'a făcut tot ce era cu putinu­l, va măsuri de pază, ne­greșit că au mai rămas unele lu­cruri­­ de făcut, dar se lucrează pretutindeni cu activitate. „Am luat măsuri pentru­ asa­narea tuturor comunelor pe cari le-am vizitat. „Miine voi­ vizita în amănun­­­ ti me lașul, pentru a mă convinge dacă s’au aplicat și aici așa cum­­ trebue măsurile de pază. ,De asemenea, dacă voi avea timpul materiali, tot mîine VoI vizita Și frontiera, la Ungheni. — Credeți, d-le ministru că mă­surile luate Vină acum sînt sufi­ciente ? — Cred că omenește s’a­­ făcut tot­ ce era posibil pentru a prein­­timpina catastrofa. „Mîine va sosi în Iași d. ins­pector dr. Dumitriu, care își va Hai reședința în localitate, și va ■supraveghia de aproape ca să se aplice toate măsurile sanitare. „Vom mări de asemenea numă­rul, medicilor și agenților sani­tari din­ jud. fo­șt. .In orice caz, închee d. Mor­țun,,măsurile luate vor avea­ un efect, sanutar, pentru că multe o­­­rașe și mai ales comune rurale cari aveau o proastă situație sa­nitară, vor rămînea asanate", si Mîine, cu învoirea d-lui Mor­țun, U Vor urmări de aproape în inspecțiile ce va face in oraș și la frontieră. — Dan. * IAȘI. 3 August. — D. ministru Morțun a sosit, la orele 6 și jum. seara în localitate, după ce a ins­pectat măsurile de prevenirea ho­lerei la Tg.­Frumos ,și Podul Iloaeî. D. Morțun va ră­mîne noaptea asta în iași,­ iar mîine dimineață va ple­ca, pentru a inspecta­­ măsurile de combat­erea..' holerei la Ungheni, se va­ întoarce apoi iar în Iași, unde se va informa, și de măsurile de pre­venire luate în localitate. D. Morțun va rămîne și mîine noapte în Iași. D-sa a fost primit la gară de d. Săndulescu, prefectul de poliție. O NOUA CIRCULARA , D. Morțun, ministrul ad-interim la interne, a expediat cot după amiazi prefecților de județe ur­mat partea circulară t­­lgrafică. ..Pentru prevenirea epidemiilor cari ne amenința, am onoarea a vă ruga să­ binevoit­ a dispune ca, în conformitate cu art. 65 din legea pentru organizarea comu­nelor rurale și art. 22 din legea drumurilor, cari prevăd că zilele de prestație pot­ fi întrebuințate și în caz de salubritate publică, două din cinci din numărul to­tal al­ zilelor în natură din fie­care comună să se întrebuințeze la curățitul satelor și, în special la ridicarea gunoielor depuse în piețe și pe la marginea satelor. Această măsură o veți lua în în­țelegere cu d. inginer al jude­țului. Ministru ad-interim, Morțun. ALTE DISPOZIȚIUNI Mulți supuși ruși trecând fron­tiera în mod fraudulos, scăpînd astfel de a fi examinați de mi­chei, precum și de supravegherea radicală de­ 5 zile, ministrul ele in­terne a intervenit la ministerul de război și, ca de cîte­ ori grănicerii vor prinde asemenea indivizi, să-i predea jandarmilor rurali ai comunei celei mai apropiate unde au fost prinși și unde se vor găsi hamipele sanitare ce se vor în­ființa. Cînd jandarmii iau în primire de la grăniceri asemenea indivizi, să-i ducă spre a fi examinați Hei medicul respectiv. Dacă punctele cele mai apropia*­te sînt Unghenii sau gura Pru­­tului, indivizii vor fi ținuți în la­zaretele sanitare de Ti aceste puncte. Mai multe primării ale comu­nelor urbane reședințe de județ, au intervenit la ministerul de razboii ca să le pue la dispozi­ție soldați pentru a curăți gu­­noaile ce sunt depozitate în ora­­șele respective. "■ *" Galați D-nil Alexandru Gussi, prefectul județului, dr. Tachianu, medicul pri­mar al județului, și locotenent Va­­siliu, comandantul companiei de jandarmi, cari au fost în județ spre a supraveghia felul cum se execută măsurile contra holerei, s’au reîntors în localitate. • Domniile lor au inspectat 14 co­mune de pe liniile Prut și Ga­­lați-Bîrlad. In toate aceste comune au adunat pe fruntașii satelor, pe preoți și învățători, cărora le-au ex­pus pericolul holerei, precum și mij­loacele de apărare contra ei. Astăzi pleacă să inspecteze restul comunelor.­­ Autoritățile locale sunt îngrijate­ de faptul constatat că aproape toți soldații care fac pază pe linia Prutu­lui se alimentează cu apă nefiltrată din Prut. S-au luat măsuri pentru procurarea unui mare număr de fil­tre cari vor fi trimise spre a servi acelor soldați. D. dr. Nicolae Stavrescu, medicul primar al orașului, a plecat la gura Prutului pentru a se încredința per­sonal de felul cum se face paza. Toți elevii școalei de agenți sa­nitari din localitate au fost detașați pe la diferite oficii sanitare pentru a da o mină de ajutor personalului existent. y­­ Brăila Sunt informat că, întimplător, a fost arestat acum cîteva zile, în lo­calitate un dezertor din armata rusă, care, fiind cercetat, a mărturisit că a trecut Prutul în țara noastră cu o barcă pescărească. Faptul merită toată atențiunea, de­oarece dovedește că paza la fron­­s­tiera din­spre Rusia, departe de a fi prea riguroasă, este, din contra, foarte slabă. Indivizi contaminați de holeră se pot strecura în țară întocmai ca și dezertorul arestat aci, care, putem adăuga, se află încă sub observație medicală. Din Giurgiu ORDONANȚA PREFECTURE! RE­LATIV LA PLATA MUNCITORILOR Modul cum pînă acum se făcea plățile muncitorilor angajați la tran­sportul cerealelor era dintre cele m­ dăunătoare pentru muncitori. Din această cauză se ivea îns­ t muncitori și vătafi dese incident! iar pe de altă parte mulți nu se ale­geau cu nimic, socotelile fiind făcut prin circiumi. Pentru a se evita aceste neajun­suri de prefect Poenaru a dat o ordo­nanță care a căpătat aprobarea mi­nisterului de interne. Prin acea ordonanță se prevede­a plata muncilor executate de mun­citori și cărăuși să se facă de cătr casele cari i-au întrebuințat, la bi­rourile acelor case sau la sediul or­ganizărei sociale a muncitorilor sa căiaușilor dacă posedă. Este oprită ori­ce efectuare de pis­tă pentru muncă, în cîrciumî sau lo­caluri publice. Sînt opriți cinci lunarii și dețină­torii de localuri publice a permit transformarea localurilor lor în biro­uri de plăți pentru muncitori sai cărăuși. Toți cari vor contraveni dispozi­țiunilor prevăzute prin acea ordo­nanță vor fi dați judecăței. Această ordonanță a produs impre­sie bună în rîndurile muncitorilor. SCARLATINA IN GIURGIU In oraș s’au declarat mai mult cazuri de scarlatina. Ast­fel un copi în etate de 14 ani al d-lii P. Stoe­nescu din strada Ta­bacî se găsești bolnav de mai multe zile iară­­ părinții să fi declarat boala, din ca­re cauză au fost­ dați judecăței. De asemenea au fost găsiți la lo­cuința d-lui St. Puia tot din strada Tabaci 5 copii, ai săi, iar trei aî lu Teodorescu, ginerele sau. De­oarece nici aceste cazuri nu au fost declarate, părinții au fost dat judecăței de către medicul circum­scripției a IlI-a Stamulea. In oraș mai sunt și două cazuri 8( tifos.—Idem. TIMPUL Marți 3 August In fa?â.—­Puțină ploaie a mai că­zut erî după amiază în cîteva lo­calități izolate mai cu seamă din hartaa de sus a țărei: la Dorna și Broșteni (Suceava), pe munți nin­soare, iar la Moinești (Bacău), grindină. Timpul s’a mai răcorit pretutindeni cu deosebire în par­tea de sus și la munte unde în multe localități t­u­momeim! nu s’a ridicat în cursul zilei nici pî­­nă la 20 grade. Cea mai ridicată temperatură din țară a fost 29 grade la Alexandria, iar cele mai coborîte 5 grade la Ploești și Pil­cioasa, 4 grade la Rucăr, și 3 gra­de la Dorna. Astăzi dimineață ce­­ral senin și timpul liniștit pretu­tindeni. Presiunea atmosferică a mai crescut în ultimele 24 de ore cu 6 la 7 mm. și se găsește în mijlociu către 776 mm.

Next