Dimineaţa, decembrie 1910 (Anul 7, nr. 2426-2453)
1910-12-04 / nr. 2429
DIN LUMEA POLITICA Partidul d-ln Carp și noua lege sanitară — Conservatorii vor suspenda legea d-lui Ionel Bratianu — proectm de lege sanitară, proceastă lege. Nu admitem, însă, amis în mod formal de d. Ionel Brătianu la ultimul congres al „Asociațiunea generale a medicilor“, a fost pus în discuțiune la Cameră. Și cum mașina guvernamentală funcționează cu o precizie matematică, e foarte probabil că, în momentul în care vor apare aceste rânduri, proectul să fie dacă nu votat, dar cel puțin în ajun de a fi fost complect trecut prin Cameră. La Senat, însă, lucrurile vor merge ceva mai greu, în maturul corp primul ministru avînd să ducă luptă împotriva curentului ostil proectului d-sale de lege, curent care a pornit din chiar rîndurile majoritătea. Aceasta nu înseamnă totuși că proectul nu va fi votat și de Senat, cum va fi votat și de Cameră. Dar noua lege sanitară va trebui să fie aplicată și, dacă nici o schimbare nu va interveni în combinațiunile politice de pe acum stabilite pentru viitor, e sigur lucru că aplicarea legei sanitare va trebui să se facă de un guvern altul decît cel liberal De altfel, cercurile conducătoare carpiste mai au un motiv în sprijinul deciziunei de a suspenda aplicarea legei sanitare, dacă această deciziune va fi, bine înțeles, tradusă în fapt și dacă iarăși, bine înțeles, nu v a interveni vre-o înțelegere între partidul conservator și cel liberal. — „D. Nicu Filipescu, complecta, adăugind, același viitor ministru conservator, a promis regelui că va obține de la viitorul parlament un credit de două sute de milioane pentru armată. Or, pentru plata anuităților împrumutului acestuia de două sute de milioane, s’a stabilit de pe acum că se vor face economii de zece milioane în budgetul general al statului. Așa fiind, înțelegeți bine, că va trebui să veghem mai întiî la respectarea angajamentelor noastre, înainte de a da curs moștenirilor greu de suportat ce bine voesc să ne lase liberalii“. De altfel, declarațiunile acestea sunt în concordanță cu atitudinea d-lui Ion Lahovary în Cameră, care a combătut proectul de lege sanitară. * •-------------------- Și acum dacă acel guvern altul, va fi un guvern conservator prezidat de d. P. P. Carp, ni se par interesante de cunoscut iar națiunile partidului conservator față de noua lege sanitară. Un viitor membru al guvernului Carp, ne-a făcut următoarea declarațiune: — „Liberalii, după ce timp de patru ani au îngreuiat budgetul statului cu peste 40 milioane prin creiare de noui funcțiuni,și noi trebue să recunoaștem eât au urmat Întocmai sistemul de economii inaugurat de d. Dim. Sturza, — încarcă din nou budgetul, prin noua lege sanitară, cu încă 28 de milioane. „Și nu am avea nimic de spus dacă tot liberalilor le ar reveni sarcina de a aplica aa o lege care reclamă asemenea cheltuială să se voteze în ajunul retragerei guvernului liberal, pentru a ne lăsa nouă o moștenire, pe care nu înțelegem să o primim. „Dacă liberalii țineau atât de mult să vină cu o asemenea lege, pentru ce nu aț votat’o de la începutul guvernării lor, în care caz ar fi avut și avantagiul de a o aplica singuri? Iar pentru a evita neajunsurile ce se vor creia budgetului nostru prin încărcarea cu cele 28 de miloane pe cari le reclamă aplicarea nouii legi sanitare, cred că singura măsură la care vom aviza, va fi să suspendăm aplicarea legei d-lui Brătianu“. * ALEX. MAVRODI Cazul Durand Protestarea muncitorimei române 1---------------------- Pentru aseară, Joi 2 Decemvrie, a fost convocată la clubul social-democrat din Capitală o mare întrunire publică de protestare împotriva condamnărei la moarte a lui Durand, secretarul sindicatului muncitorilor cărbunari din Havre, care e acuzat ca autor moral a unei crime comise asupra unui tovarăș de muncă, trădător. La apelul lansat în vederea acestei întruniri de comisiunea generală a sindicatelor din Romînia, a răspuns un număr mare de asistenți. Printre numeroșii muncitori cari au participat la acest protest care se ridică acum In toate țările civilizate, se aflau și multe doamne și domnișoare, precum și mai mulți intelectuali, avocați, studenți, etc. întrunirea s’a deschis la orele 9 și jumătate. Corul socialist a Intonat „Internaționala“ și „Sub steagul roș“. D. G. Cristescu a prezidat întrunirea. D-sa, după ce a făcut un scurt istoric al cazului sindicalistului francez Durand, a arătat că în prezent se ridică de pretutindeni un vînt al reacțiunei. Citează condamnarea la moarte a peste 50 socialiști în Japonia pentru un pretins „complot“ contra Mikado-ului. D. Damian vorbind despre cazul Durand, a spus că soția celui omorît a declarat că Durand era un om foarte bun și cum se cade. Că a fost nevinovat reese pe deplin din faptul că însuși jurații cari l’au condamnat au semnat un decret de grațiere pe care l’au înaintat președintelui republicei franceze. D. D. Popp a spus că acum, în cazul Durand, ca și atunci cînd a fost asasinat Francisco Ferrer, în țara romînească, numită și „Belgia Orientului", nu s’a găsit nimeni afară de muncitorimea socialistă care să protesteze contra acestor crime. Glasul proletariatului de pretutindeni se va ridica cu putere acum și nu se va scoborî decit atunci cînd la orizont se va arăta autorra înfrățire și a socializmului,—a încheiat d. Popp. D. avocat C. Gheorghian s’a ocupat pe larg de nedreptățile ce are să le îndure proletariatul de pretutindeni, nedreptăți la cari se raliază adesea și justiția de clasă care comite acte ca acelea a condamnărei lui Ferrer, azi, și a lui Durand, azi. In secolul nostru de progres cînd sînt de înregistrat asemenea cazuri pe cari nei cel mult sîntem deprinși să le auzim în istorie, e nediscutabil că protestul trebue să fie unanim. El trebue să vină de la toți oamenii de bine și prieteni ai științei, iar dacă aceștia n’au energia cerută de împrejurări, e datoria muncitorimei să se miște și să obțină dreptate. D. G. Cristescu, președintele adunărei, a luat din nou cuvîntul ținînd o cuvîntare înflăcărată și protestând cu vehemență contra condamnărei la moarte a lui Durand. D. Cristescu a mai declarat că legațiunea franceză din București să ia notă că muncitorimea romînă trimite adînsul sau dispreț reacțiunei franceze pentru actul barbar ce e pe cale să comită. A citit apoi, în aprobările unanime ale asistenței, următoarea MOȚIUNE :,Muncitorimeni din București, capitala Romîniei, adunată in întrunirea publică în sala clubului socialist, protestează cu vehemență în contra odioasei nelegiuiri ce e pe cale a se comite in Franța republicană și democrată. „Proletariatul conștient consideră ca un atentat monstruos in contra civilizatiunci superioare in care trăim, condamnarea la moarte a lucrătorului sindicalist curând pentru așa zisă complicitate morală la o crimă reprobată de conștiința muncitorimei socialiste. „Cu speranța legitimă că această odioasă condamnare la moarte nu se va executa, muncitorimea din București trimite salutul sau frățesc victimei Durand și un imbold de luptă energică proletariatului francez“. Moțiunea, tradusă în limba franceză, va fi expediată colîe de rațiune generale a muncei din Paris. întrunirea a luat sfârșit la orele ? — A. ț: Mișcare între administratorii de plași Intre administratorii de plăși, s’a făcut următoarea mișcare : D. Al. Eremia, de la plasa Biliești, în județul Vlașca. D. Virgil Spălățelu, de la plasa Ciochina, județul Ialomița, transferat, la plasa Slănic, județul Buzău. D. Mihail Popescu, a fost numit la plasa Rovine, Ialomița, în locul d-lui V. Rădulescu, mutat la plasa Ciochina D. Vasile Cucui a fost numit la ea«» Mureșani, județul Gorj. Charles Diehl la Ateneu Publicul intelectual al Capitalei va avea prilejul să participe, in serile de 6, 8 și 10 Decembrie, la trei conferințe cari vor marca la noi un eveniment istorico-literar de o însemnătate pe care o garantează și numele și reputația universal consacrată a conferențiarului. D. Charles Diehl, profesor de istorie bizantină la Sorbona, va trata, în conferințele anunțate la Ateneu următoarele trei subiecte: 1) Bizanțul educator al Orientului. II) Un filosof om de stat. III) Cantacuzinii și Paleologii. In lumea științifică orientală d. Diehl e o personalitate, ale cărui cercetări și scrieri i-au asigurat o autoritate necontestată pe tărîmul istoric și literar după cum în rîndul conferențiarilor restați ai Franței, ocupă unul dintre cele dinții locuri. Operile sale istorice și literare, premiate pe rînd de Academia franceză și de academia de științe morale și politice, fac dovada evidentă și a îndelungatelor cercetări și erudițiunea profesorului de la Sorbona în domeniul atit de bogat al lumei bizantine. Charles Dlehl Situația subchirurgiior de spitale — Dispozițiile noii legi sanitare — Ne aflăm în ziua discuției legii sanitare, de către Corpurile legiuitoare, prin care proiect de lege, această categorie de slujbași, sunt nedreptățiți deoarece, salaril lor e scăzut de la 90 lei, ci primesc în prezent, la 72 lei lunar. E curios, cînd astăzi toți slujbașii mici din diferite ramuri își ridică vocea, pentru îndreptarea stărei lor, față cu scumperea traiului și a cerinților de astăzi, prin noul proiect de lege sanitară, dacă nu să poate să li să facă ceva mai mult sub-chirurgilor de spitale, dar măcar să nu li să iee și puținul ce an ! Acel cărora le este încredințată îngrijirea bolnavilor din spital, vor fi la fel cu infirmierii, în ce privește salarul, căci diferența de salar va fi de 32 lei, cu toate ca acestora din urmă nu li se cere nici un titlu, și ei mai au pe lingă salar, cele necesare de la spital. In trecut, nu cu mulți ani în urmă, sub-chirurgul de spital avea 150 lei lunar, apoi 120 lei și în prezent 100 lei, iar de acum salarul lui va fi scăzut la jumătate, din cein ce primea mai înainte. S’a zis că sub-chirurgii de spitale, cîștigă atit, că salarii ce îl primesc ar fi un nimic pe lingă ceia ce cîștigă. Toate acestea sunt neadevăruri, afară de mici excepții, pentru unii din sub-chirurgia de la oraș. Pe lingă că dispozițiunile în această privință, Interzic de a primi vre-o plată, pentru serviciile ce fac suferinzilor, sub ori ce formă ar fi, dar oare ce să-I pretinzi romînului nostru de la țară, cînd el vine cale de zeci de kilometri, adesea... pentru 10 bani vasilina ! ! Sub chirurgul de spital la ora 6 dim. e la datorie, pentru a începe a face infecțiunile pansamentele și spălaturile, acelea ce nu e nevoie absolut de a le vedea medicul zilnic. La ora 8, medicul începe de obicei vizita în spital, sub chirurgul trebue să-l urmeze, pentru a face foaia de dietă din acea zi, a trece medicamentele ce să ordonă la patul fiecărui bolnav, precum și în foaia de observație de la capul bolnavului." •Dacă în aceia zi nu este vre-o operație, sub-chirurgul după terminarea vizitei în spital, continuă în prezența medicului pansamentele ce trebuesc văzute de șef. In urmă medicul trece a face consultațiunile, cu unul din sub-chirurgi, cînd spitalul are 2 posturi, iar al II-lea rămîne pentru a-și termina pansamentele din spital, precum și pe acei cari vin zilnic la pansament, cum și pe acei noi trimiși de la consultațiuni, pentru a fi pansați, sau a li se face infecțiuni. Astfel sub chirurgul de spital, cîteva ore pe zi, plecat, gheboșat, în mirosul greu și de nesuferit, a unora din bolnavi, veniți cu rănile lor neîngrijite, astfel că își expune viața în orice moment, expus a contracta diferite boale, pe cari ușor le poate transmite familiei sale. Iar cînd să află în zile de sărbătoare 100—150 inși în curtea spitalului, veniți la consultațiuni, atuncî slujba lui să termină după ora 1 p. m. De multe ori prinzîndu- ora 1 p. m., flămînd și aproape ne mai dîndu-și seama ce mai face, e nevoit să întrerupă slujba pentru un ceas, după care se reîntoarce pentru a-șî termina medicamentele. Nu mai vorbesc de lucrările de cancelarie, tabele statistică, etc. Subchirurgul trebue să facă și pe farmacistul spitalului, căci medicamentele sunt aduse brute de la farmacia din localitate și în lipsa de farmacie, de la un depozit al direcției. De mare și grea răspundere, și cită atenție trebue la prepararea unui medicament, și atunci citul din greșeală se va cântări un gram. In loc de 1 e. g., în ce poziție se găsește subchirurgul spitalului ! Cită economie se face prin prepararea de medicamente la spital, căci cu 4—5 ani în urmă, cele mai multe din spitale aveau farmaciști pentru prepararea de medicamente, cărora li se plăteau salarii bune, variind între 150—200 lei lunar, atribuțiune care astăzi cade în sarcina subchirurgului care va primi în viitor 72 lei lunar. Subchirurgul de spital nu știe ce e sărbătoarea, cu atât mai mult ce e vacanța, căci în zilele de sărbătoare, cînd toată lumea mulțumită se odihnește, el trebue să stea neclintit la postul sau, și în lipsa medicului a da ajutorul sau la cazuri de accidente, etc. Ei sînt o categorie de slujbași din cei mai nedeslipiți de la slujbă, căci nu le permite măcar timpul de a se pune în contact, unii cu alții pentru apărarea existenței lor amenințată...-Noi nu ne plîngem de greutățile slujbii, căci sîntem deprinși cu ele, dar cerem o îndreptare, nu cerem milă, ci cerem să ni se dea strictul necesar, ca să avem cu ce trăi, noi și familia noastră, cel puțin un trai modest, să nu ducem grija zilei de mîine, ca să putem rezista grelei noastre misiuni plină de mărăcini în calea ei Să nu mai fim considerați astfel, ca la prima ocazie, cînd ochii noștri, nu mai plac șefilor, să ni se spue, că nu mai au nevoe de noî și putem pleca. Atunci cînd glasul nostru va găsi răsunet în inimele acelor cărora le este dat să hotărască viitoarea noastră existență, atunci cînd munca noastră va fi recunoscută și răsplătită vom munci mai cu dor și tragere de inimă, iar grijile vieței le vom suporta mai cu ușurință. Contrar elemente bune nu vor mai Îmbrățișa această carieră, iar actualii și mai ales acei ce au îmbătrînit în această slujbă desnădăjduiți că în trecut au fost mai bine plătiți, amărîți de viață vor fi nevoiți să-și caute alt refugiu, în altă direcție, pentru ași susține greutățile vieței, pentru ca pâin ea ce li se va da, să fie mai puțin neagră și mai suficientă, iar nu ca aceia ce le e pregatită în viitor, prin noul proect de lege sanitară. George I. Dumbravă Sub-chirurg spit. Rozitor 1 Anul VII No. 2429 PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON I Direcția și Administrația No. 14 16 Redacțiai cu Capitala „ 14 10 mm Provincia m 1490 „ m StrăInătatea „ 124? inririmru-rinii‘ii-i-n- -n-ri-i-n-i-n- -n—i—n-i-i-n- s-n-i-i-i-i-n-i—-înr -i---n—n i ..................vvvvvvwww—vw .vwvvwwwwWWMWWWWWWai APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Va an Lei 3<>»- 5 Buni Sîmbătă 4 Decembrie 1919 DIRECTOR CONST.UINE Abonamente cu premii t • Imi Lei II.— . . Le 6. Corpurile legiuitoare SENATUL — Ședința dela 2 Decembrie -Se deschide la orele 2 și 40 p. m. Prezidează d. general Budișteanu. Pe banca ministerială d-nii Toma Stelian, Alex. Djuvara, general Crăiniceanu. D. senator Burghele depune un proect de lege din inițiativă parlamentară pentru construirea unei șosele Dorohoi-Rădăuți, Darabani, Mihăileni și Burdujeni. Discuția mesagiului După ce se fac formalitățile obișnuite, la orele 3 p. m. se dă cuvîntul d-lui C. Dissescu în discuția generală a Mesajului. D. Const Disescu Oratorul își începe discursul în mijlocul atențiunei generale. Discursul d-lui Disescu D. Prim ministru a recunoscut ca și nou că Mesajul are un caracter deosebit, pentru că și situațiunea ar fi anormală. E bine de văzut însă dacă nu se spune aceasta pentru a explica și soluțiunea anormală ce i se va da. Azi în joc e însăși ideea fundamentală a pactul nostru. In discuțiunea aceasta nu pot să mă desinteresez de ceia ce este program și de aceia mă voi ocupa de trei puncte mai importante, arătând care’mi este ideia și care ne sunt credințele profunde, pentru cari sîntem deciși să luptăm până la extrem. Prima chestiune e adesiunea la omagiile aduse regelui, dar aceasta nu mă împiedecă să discut prerogativele regale, pentru că dacă persoana regelui e inviolabilă și indispensabilă, este însă o bancă ministerială, a cărei responsabilitate nu încetează niciodată. In ce privește legea agrară, afirm că țara are trebuință să revizuiască chestia proprităței rurale. Asupra problemei electorale, observ că sunt în mare divingență cu declarațiunea d-lui Brătianu la Cameră, care a nesocotit alegerile parțiale în contradicție cu necesitatea modificărei legei electorale. D. Carp a spus la Viena că politica noastră externă depinde de politica triplei alianțe. Contest afirmația d-lui Moissir că regimul parlamentar e un regim de vorbe, pentru că e o doctrină periculoasă doctrina aceasta. Ni s’a făcut, din ipocrizie, o critică nedreaptă asupra certei dintre conservatori. Nu e ceartă, ci discuțiune de doctrină. E vorba de constituirea partidelor. Cu toate acestea, deși în opoziție, am lucrat și noi pentru țară și vom mai lucra din opoziție, oricare ar fi guvernul de mîine. Dar să examinăm situația. De mai multe luni de zile trăim într’o stare de mistificare, căci realitatea faptelor e în discordanță cu aparența lor. Toată lumea liberală și guvernul sînt în armonie, dar cu toate astea se vorbește de retragerea guvernului. Cu alte cuvinte, succesiunea e deschisă și de prim ministru e răspunzător de soluția ce se va da, căci nu merge să fie cum vrea regele, pentru că prea ar fi toate fericirile de partea regelui. " Prin urmare a sosit vremea d-le prim ministru să te explici asupra preponderenței care ai declarat la 3 Aprilie 1910, că o vei avea la stabilirea succesiunei. Să vedem dacă e în adevăr o preparare de plecare. D. prim ministru a lăsat să se înțeleagă aceasta din discursul d-sale. E, prin urmare, constant că ne găsim într’o situațiune de mistificare politică. * Să vedem cum cad guvernele în sistemul parlamentar. Să examinăm. Minoritatea devine majoritate, de sigur că nu e cazul nostru. Poate fi conflict între rege și guvern sau refuz de a iscăli decretul pentru alegerile generale. Dar nu sîntem nici în ajunul unei revoluțiuni. Mai poate fi incapacitatea de a guverna a guvernului. Este crearea unei doctrine adhoc, care e doctrina liniște. Dar nu merge această doctrină, care e inventată în contra lui Take Ionescu. D-stră plecați, foarte bine. Dar să vedem cum stă chestia cu acei cari vin după d-stră. Cum se fac și constitue guvernele? Doctrina suveranităței regale nu poate fi admisă la noi. Singura doctrină, e aceia a suveranităței naționale, toate puterile emanînd de la națiune. Și dacă suveranitatea națională e principiul pe ,lau 8 se oriiiuă guvernul, atunci cum poate fi admisă teoria d-lui Missir? Să discută guvernul de mînia Să vedem acum care sînt titlurile d-stră și ale noastre. D-stră invocați dreptul istoric, dar dreptul acesta îl fac numai secolele și dreptul istoric nu ari valoarea pe care i-o dă trecutul, ci acela pe care i-o dă prezentul. O-stră să vorbiți de legitism? Să faceți să renască privilegiul, cari nu are alt fundament decît acela, că a existat cîndva. Dreptul istoric nu poate constitui însă un drept legal și constituțional. D. Missir ne-a mai vorbit și meritul personal. E un vis ceea ce a spus d-sa. D. MISSIR.—AI să vezi visul cu ochii! D. DISESCU.—Va fi un vis rău care, cu toate visele rele, va trece. Dar cine e profesorul care va iscăli certificatul meritului? Dar câte partide trebuesc într’o țară? Eu sunt un idealist și le-ași desființa pe toate, i Ar trebui să fie două partide, dar iată că sînt trei. După cum o națiune nu se suprimă, nu se suprimă un partid care are forța politică. Nu poate să fie numai două partide, pentru că partidele sînt expresiunea necesităților și intereselor publice. De altfel nicăieri nu mai sunt numai două partide. D-stră aveți un singur titlu: răbdarea ! Și cum titlul acesta nu s’a epuizat, o puteți duce mai departe. (Urmează o explicație cu 3. Emil Costinescu, care declară că nu a recunoscut niciodată dreptul istoric). Să vedem acum cari sunt titlurile noastre. Noi avem și forța economică și cea juridică, și forța intelectuală și forța numărului. Și noi se pune în chestie dreptul maselor și dreptul individualităților. Dar dreptul individualităților nu înseamnă nimic alături de dreptul maselor, pentru că individualitățile dispar. D-stră voiți să distrugeți dreptul maselor în folosul inidividualităților. # Ședința se suspendă pentru zece minute. * La redeschiderea ședinței se dă cuvîntul în continuare d-lui Disescu. D. C. DISESCU.—Am voit să arăt că liberalii greșesc atunci cînd vor să ajute venirea la guvern a uneia sau celeilalte formațiuni conservatoare. Care e mobilul care trebue să inspire Coroana în exercițiul prerogativelor sale ? Eu nu neg Coroanei dreptul de a putea chema la guvern pe cine vrea. E însă chestiunea nu de ce poate face, dar de ceea ce constituționalicește poate face. Trebue să tină seama de indicațiunea națiunei, pe care noi o avem. •Oratorul desvoltă teoria indicațiunilor electorale, relevă succesele partidului coservator-democrat în alegerile parțiale, și invoacă declarațiunile de altă dată ale actualilor fruntași carpiști, cari susțineau credința în puterea și dreptul maselor. Puterea regală trebue să se exercite așa fel, încit să nu se dea loc la conflicte între Coroană și opinia publică. Și precedente da acestea nu există. Iar d-ta, d-le prim-ministru, ai dreptul să stai la locul acela, pentru că reprezinți țara pe banca ministerială. Și fiindcă d. Missir a adus la această tribună mentalitatea politică a dlui Carp, o vom discuta și eu. D. Carp e un om care are o doctrină politică și care e sincer în părerile sale. Aci e însă vorba dacă așa cum stati lucrurile d. Carp poate da țărei garanția unui guvern puternic. D. Dissescu citește la această parte a cuvîntărei pasagii din discursurile de altă dată ale d-lui Iancu Lahovary ,care făcea o aspră critică idealului politic al d-lui Carp. Eu nu cred, continuă d. Disescu că d. Carp e omul care în situațiunea actuală să ia puterea. D. Carp, cu toată originalitatea spiritului d-sale, nu a făcut decât să ne amintească pe filosoful german Hegel, care avea o idee exagerată asupra personalităței sale, care abuza de simpatia și intimtatea regelui și care mai era acuzat de prea multă dragoste de realitate. E o individualitate d Carp ,e un patriot, dar nu e omul care ne trebue în actualele împrejurări. De aceia cred, că d. Carp m. poate să formeze guvernul A?, mîîne. D-stră, pe vremea „Constituționalului“ susțineau necesitatea d trei partide, iar azi, cînd cel de al treilea partid s’a format, li contestați dreptul la viață. Și acum, pentru a termina, îmi exprim două dorințe : Pentru ce prezițî, cînd mesagrul constată armonia dintra banca ministerială și parlament? Iar dacă trebue să plecați, să se institue un guvern provizor, care să prezideze alegerile sub conducerea unei persoane străină de actualele lupte și partide politice. Dacă se va chema un guvern în contra Constituțiunei, țara întreagă va fi în picioare ca să apere drepturile suveranității naționale. ședința se ridică la orele 9 pm. Știri politice Toată ședința de est a Senatului a fost ocupată de d. C. Disesen, care, in discuția generală a Mesagiului, a rostit anul din acele discursuri cari rămîn vecinie în cariera unui om politic. * In prima parte a ședinței de azi va vorbi d. senator Gr. Procopiu din majoritate, căruia îi va urma la tribună d. N. Xenopol sau d. C. C. Arion. E posibil, însă, ca, printr'o intervemre a ordinei oratorilor înscriși, d. C. C. Arion să ia cel dinții cuvântul. Membrii partidului conservatordemocrat din orașul Huși și județul Fălciu au fost invitați în adunare generală ln saloanele clubului din Huși pe Luni 6 Decembrie a. c., orele e p. m. Această întrunire va fi prezidată în persoană de d. Al. A. Bădărăă, președintele activ al partidului conservator-democrat din jud. Fălciu. Se vor discuta chestiunile politice la ordinea zilei. In vederea mării întruniri pe care o va tine. Duminica, partidul conservator-democrat, sau răspândit următoarele invitatiuni: Iubite concetățene Duminică 5 Decembrie, la orele 2 p. m., în sala Dacia va avea loc prima întrunire plenară a partidului conservator-democrat din București, în care se va expune situațiunea politică și cu care se va începe campania electorală. Va lua cumntul,între alți oratori, d. Take Ionescu, șeful partidului. lini fac o datorie și o plăcere de a vă ruga să binevoiți a onora cu prezența d-voastră această întrunire. Primiți, vă rog, salutările mele prietenești. Barbu Făltineanu întrunirea de la clubul conservator democrat din Iași IAȘI. 2 Dec. — Comitetul executiv al partidului conservatordemocrat a ținut ședință azi la orele 5. A azistat și d. Al. Bădărău, care a rostit o cuvîntare în care a expus situația politică. * De la un personagiu politic de mare vază aflu următoarele amănunte asupra situației politice: — E pe deplin clarificată situația politică. Nici un soiu de colaborare nu poate exista între takiști și carpiști. Fapt cert este de asemenea că liberalii nu vor da, în alegeri nici un fel de concurs carpiștilor. Dacă aceștia vor face opoziție paralel cu takiștii, sau vor încheia un cartel electoral cu takiștii, nu se poate încă afirma cu preciziune. In localitate conservatorii democrați au deschis campania electorală prin întrunirea de astăzi. S’a ales un comitet electoral și in curînd se vor fixa și candidaturile. * Partidul carpist din localitate se resimte mult de unele nemulțumiri. Astfel d-nii Matei Cantacuzino și Petre Sion, refuză orice concurs partidului, deoarece ei au dorit să se ajungi la o nalucxsia «jtigsugtiv * escrocheriile contelui Metternich In urma denunțului locotenentului Buckhaus și a cercetărilor din Londra, parchetul din Berlin a deschis acțiune împotriva contelui Wolff Meternich. Cererea de extrădare va fi admisă desigur. Avocatul contelui, d. Victor Rosenfeld, a intervenit pe lângă autoritățile din Berlin să obțină liberarea clientului său. Contele Metternich Nenorocirea din Budapesta — Morți și răniți — Budapesta, 2 Decembre. — Aici la prînz s’a intimplat o nouă nenorocire în circumscripția a 10-a, la o casă în construcție. Casa în chestie era gata, pină la tavan, care urma să fie pus astăzi. La un moment dat lucrătorii băgară de seamă că zidurile se clatină; imediat săriră în lături. Peste o clipă clădirea se prăbuși. Un lucrător a fost ucis; mai mulți sunt răniți. Este caracteristic că în ultimul timp s-au întimplat mai multe acidente de această natură. ---------------- Duma dezaprobă poliția rusă Petersburg. 2 Decembrie. — Duma a adoptat în unanimitate interpelarea adresată ministrului de interne cu privire la actul ilegal săvîrșit de un agent al poliției secrete din Ecaterinoslav care a depus materii de plozibile în locuința unui lucrător, în timpul absenței acestuia de acasă, fapt ce a avut de consecință condamnarea a doni lucrători la munca silnică. Duma a adoptat un ordin de «freștejind provocațiunile agenților guvernamentali ori in ce formă ele s’ar manifesta, fie că se fac intr’un interes individual al agenților, fie că se fac în interesul rău înțeles al politicei imperiului. ---------------- De la Cercul profesorilor CONFERENȚA D-LUI STROESCU Aseară la Cercul profesorilor secundari, din Capitală, d. P. Stroescu, profesor la gimnaziul Șincai, a vorbit despre îmbunătățirile de adus învățămîntului secundar. D-sa a propus o dată fiind slăbiciunea elevilor cari vin din invățământul primar — înființarea de școale primare superioare cu un program anumit și cu un corp didactic compus din profesori secundari și institutori. Școala să fie sub direcția unui profesor secundar a cărui trecere la această școală va fi considerată ca o avansare. A mai propus: menținerea desființărei examenului de line de an, o redificare a examenelor de corigență în sensul ca cursurile să înceteze la finele lui Maiü, cînd să se facă o promovare provizorie, rămînînd ca cei corigenți să revază materia în cursul lunei Iunie, sub controlul profesorilor respectivi. D. Stroescu se ocupă apoi de exercițiile gimnastice, de muzică și desemn și propune ca producțiile de muzică și gimnastică să nu se mai facă la Maia, ci în Iunie. Asta pentru motivul că nu se vor mai descomplecta clasele prin luarea elevilor la aceste exerciții. D-sa terminând a cerut reînființarea premiilor ca mijloc de stimulație pentru elevi. — D. GRATIS UN OBIECT și după alegere se dă un obiect ORICUI face un abonament la ADEVERUL Mulțumită unei speciale combinațiuni financiare. Administrația ziarului „Adevĕrul“ care nu cruță nici un sacrificiu pentru a procura cele mai mari avantagii abonaților săi, a reușit să obție PENTRU FIECARE ABONAT ce se dă cu TOTUL GRATUIT și a cărui valoare este de cel puțin -------------------------------- JUMĂTATE din costul abonamentului Odată cu plata abonamentului de Lei 20 — pe un an, dînd dreptul la un obiect în val.de Iolio,— » It » scase iuiti „ „ ' „ „ „ „ „ „ „ 5,50 .. O,-- „ trei luni „ „ ,, „ „ » ,, „ ,, 3,— GOT se expediază imediat 'Vm Fiecărui Abonat obiectul ales din Catalogul special pentru Abonamentul rambursat cu premii la „Adeverul“.—Pentru provincie se rambursează portul Prima serie a obiectelor din acest Catalog a apărut în „Adevărul“ din 2 Decembrie, care se expediază gratis și franco oricui îl va cere. Seriile următoare vor fi publicate succesiv în „Adevărul“. De asemenea se află sub presă și va apare în curînd Catalogul general al Abonamentului rambursat cu Premii la „ADEVERUL“ .» Acest Catalog se expediază la cerere gratis și franco TNS. Obiectele constituind Premiile gratuite de cari vorbim mai sus, vor fi expuse peste puțin timp în sălile Administrației noastre, precum și în vitrina unui mare magazin din Capitală, pentru ca doritorii să-și poată da seama de valoarea și execuțiunea artistică a premiilor noastre Examenul de magistrați Iată candidații chemați la probele orale pentru funcțiunea de magistrat stagiar de judecătorie de ocol.: Joi 9 Decembrie orele 8 dim. d-ni. Alexandrescu C., Alexandrescu I., Anghel V. Dimitrie, Axentie I. Titu, Bujeniță M., Chivulescu D. Marin, Christodorescu A. C. și Clodeanu C. Vineri, 10 Decembrie orele 8 dim., d-nii Coloescu C., Condeescu Gr. Ion, Constantinescu Toma, Constantinescu Traian, Dimitriu I. Matei, Dinescu A. Pascu, Dobrescu I. Toma, Dobrotescu Ion. Sîmbătă 11 Decembrie orele 8 dim. Dragu Vasile, Diorescu O. N., Dumitrescu Albert, Dumitrescu P. Ion, Florescu Octav, Gavrilescu V. N., Gheorghiu Gr. și Gheorghiu N. Petre. Examenul se va ține in localul Curței cu jurați din București. --------------- Judiciare înaintea tribunalului Ilfov secția întîi au continuat ori dezbaterile în procesul neregulelor de la primăria Craiova. A pledat d. Policrat din partea primăriei, constituită parte civilă. D. judecător C. Negrea, de la cabinetul 1, terminînd instrucția in afacerea biletelor false de drum de fier, furate de la d. ministru Morțun, a dat ordonanța definitivă prin care trimite în judecată pe Marin Ionescu, telefonistul ministerului și Vasile Ionescu, ușierul ministerului, pentru furt și fals de bilete, iar pe I. Georgescu și D. Niculescu. Încasator la ziare, pentru că s-au servit de asemenea bilete. D. Vasilatos, casier la gara de Nord, a fost scos din cauză. Procesul anularei testamentului lăsat de răposatul Zahariad Olmazu, a fost amînat de tribualui Ilfov secția doua, la 3 Februarie. D-nii Bauberger dăduse în judecată pentru calomnie pe institutorul Norman, care prin niște afișe tipărite acuza pe cel dinttre incorectitudini săvîrșite în calitate de director al școalei izraelite. înaintea tribunalului corecțional secția doua, pîrîtul a ridicat incidentul de necompetință, susținînd că deoarece delictul ce i se impută l-a comis prin presă, trebue să fie judecat de Curteau jurați. Procurorul a susținut acest incident, iar tribunalul a întinat Pronunțarea la 7. Decembrie.