Dimineaţa, iunie 1915 (Anul 12, nr. 4038-4067)
1915-06-11 / nr. 4048
ÍNUL XlI—No.4.049—, C Ungaria îndemnată a pace separata — Un articol al Contelui Andrassy Viena, 9 iunie — „Korrespondenz Bureau“ anunță : Contele Andrassy într’un articol din „Maghyar Hírlap"“ vorbește despre încercările făcute din partea italienilor ca prin o apropiere de oamenii politici ungari, să ducă la încheierea unei păci separate sau cel puțin să provoace vreounul din partidele ungurești la o presiune asupra monarhiei ca aceasta să încheie pace. Planul acesta este al lui Sonnino care ar voi să momească pe unguri prin aceea că în cazul unei păci separate Italia se va strădui să împiedice ca Rominia sau Serbia să obțină pămint aparținînd Ungariei. Italia nu va întreprinde nimic în dauna Ungariei. Andrassy observă următoarele: Este oricum evident că în Ungaria nu va fi cîștigat nimeni acestui plan, dar Italia vrea să exercite prin astfel de afirmațiund o presiune asupra Romîniei „ și să-î dea a înțelege că ar fi bine pentru Rominia ca să se înțeleagă repede cu împătrita înțelegere, căci altfel Ungaria i-o va lua înainte și împătrita înțelegere va răsplăti serviciile Ungariei. Pe noi, spune Andrassy, ne lasă reci asemenea intrigi, dar Rominia ar putea să învețe din această politică, fiindcă ea este o unitate de măsură pentru încrederea ce se poate avea în guvernul italian. Contele Andrassy spune că nu crede ca Rominia va cădea în această cursă. Datoriile de acum ale Ungariei sunt azi cu desăvîrșire congruente cu interesele ei de existență, Ungaria socoate executarea reală a sancțiunei pragmatice și a alianței cu Germania ca o necesitate de neînlăturat, ba ea așteaptă ca după războiu raporturile ei față de Austria să fie și mai călduroase, și mai lămurite, iar alianța cu Germania să fie și mai inTimă. --------- ....... ........ CONTELE ANDRASSY A Putem pleca la băi . UN CUVINT AL REGELUI FERDINAND IAȘI, 9 iunie. — Din sursă bine informată mi se afirmă că d. Iacob Negruzzi, secretarul Academiei Române, fiind în audient,“), a întrebat pe suveran dacă poate pleca în străinătate pentru căutarea sănătății în împrejurările actuale. Suveranul ar fi răspuns : — Puteți pleca in liniște pentru cel puțin 8 săptămîni." Persoana care a adus știrea în Iași afirmă că o știe chiar de la d. Negruzzi.—Dan. A APARUT „Săptămîna războiului" — 1O bani exemplarul — SEASE pagini America și războiul Unui om politic român, un prieten din America, fost ministru și bucurîndu-se de o foarte bună situație acolo, i-a scris cu data de 17 Mai, următoarele asupra stării Americei în acest războiu : „Consecințele scufundării, Lusitaniei vor fi din cele mai grave pentru Germania. In această țară întotdeauna, a existat un sentiment progerman, care scăzuse foarte mult de la începutul acestui războiu. Când s'a aflat, de scufundarea Lusitaniei deodată, orice sentiment favorabil Germaniei a încetat. Azi ar fi foarte greu să mai găsiți aci pe cineva care să apere Germania. Nu vom intra în războia exi Germania, aceasta este sigur, dar vom da aliaților întregul nostru sprijin moral, financiar și industrial, și acest sprijin nu e de desprețuit. După părerea mea, războiul acesta va fi hotărît prin tunuri și muniții. Germania nu se poate bizui decit pe ea însăși. Statele Unite în acest moment sporește producerea de tunuri și de muniții așa încât va fi peste puțin timp cel puțin de zece ori mai mare decit acum 2 luni. Țara noastră va fi baza de alimentare a aliaților, bază pe care Germania în nici un caz nu o va putea nici distruge, nici reduce, înainte de scufundarea Lusitaniei din ce in ce creștea un curent ca Statele-U Unite să nu mai furnizeze nici unuia dintre combatanți muniții, arme sau alte mijloace de razboiu. Acum toată lumea e hotărâtă să furnizăm pe aliați, cu tot ce putem și să le împrumutăm și bani cu care să poată plăti furniturile noastre. Mai mult de est ori când America se Interesează de Rominia și de rolul pe care-l va avea în acest războiu. Aici se știe că atunci când Rominia nu va mai fi neutră ca se va declara de partea aliaților. Poporul american este înaintat de această tendință a poporului român"1. Cum stăm cu zahărul 107 VAGOANE LA ClINENI. — ALTE 500 VAGOANE PE DRUM Pină în prezent au sosit la Cîineni, pe adresa casei S. W. Hoffmann un număr de 107 vagoane conținînd 1.260.000 kilograme zahăr, cari au și fost predate d-lub inspector vamal Ștefănescu, delegatul ministerului de finanțe. Vagoanele au fost dirijate la Piatra-Olt, unde s-a făcut repartizarea pe comune, conform tabloului ministerului de finanțe. Suntem informați că au plecat din Fiume la Cîineni un număr de 355 vagoane zahăr, iar de la rafinăriile din Boemia vor sosi pe adresa S. W. Hoffman la Ploești alte 250 de vagoane, cari au și început să pornească. Războiul European —-----------------—■— Situația ln Caucaz rușii continuă ofensiva lor spre regiunea lacului Van. După ce regiunea Bathumului a fost complect curățită de turci, respingînd coloanele lor, cari luaseră ofensiva dealungul Mărei Negre, pe văile Olti, Cioroc și Trans-Cioroc , comandamentul rusesc s'a hotărît să continue operațiunile și în partea sudică a Caucazului. Ofensiva rusă s’a făcut în două direcțiuni: 1) Cu trupele ce se găseau la sud-vest și nord-est de Alașkert, în două coloane : una prin Tutak, alta prin Diadin, spre sud . 2) Cu trupele de la Dilman, au debușat în Persia, într'o singură coloană. Detașamentele din Turak s’au pus în mișcare, spre sud, pe la începutul lui Aprilie, cu intenția de a înconjura lacul Van , în care scop, cavaleria rusă, trecînd prin Paznoz, a respins cavaleria turcească, ce servea de trupă de acoperire, în această regiune. In zilele următoare, infanteria turcească, bătută în apropiere de Cop, s’a retras spre Muș și Bitlis. Detașamentul de la Diadin a înaintat către sud, neîntimpinînd nici o rezistență decit la Șar, unde bate trupele turcești, cari sînt din nou bătute la Agnitz. La 6 Main, detașamentul ce înainta spre sud ocupă Sarai și Bas Kale, indreptîndu-se apoi spre Van, pe care îl ocupă, fără mare rezistență. Detașamentul ce a plecat din Dilman a luat la 5 Main defileul Hanensenski, bătînd pe turci la Deir. La 12 Main a trimis un mic detașament la Bas-Kale, oraș ocupat deja de ruși, iar cu restul coloanei a înaintat spre Umia, centru important comercial pe frontiera persană. Cu toate dificultățile de teren, rușii au ocupat la sud de linia Turak- Diadin, o regiune de aproape 200 verste. Succesele din Persia și Armenia turcească a adus încredere printre armenii revoltați. Războiul din Armenia va intra într’o nouă fază, deoarece populația creștină va juca un rol mai activ ca pînă acuma. S’a publicat și protestul Rusiei contra măcelărirei armenilor, făcîndu-se răspunzător guvernul turcesc, german și austro-ungar. In Galiția armatele austro-germane continuă a înainta, avind ca obiectiv imediat, orașul Lemberg. Din punctul de vedere militar, ocuparea acestui oraș n’are nici o importanță. Singurul folos pe care îl trageau rușii din stăpânirea lui e că Lembergul este un centru mare care oferea numeroase adăposturi pentru diferite aprovizionamente rusești. Dacă austro-germanii continuă ofensiva lor spre Lemberg, o fac, după cum am mai spus, numai pentru motivul că ocuparea lui înlesnește operațiunile ce austro-germanii au de întreprins pentru a forța pe ruși să părăsească linia Nistrului. Ocuparea materială a Lembergului de către austro-germani, după cucerirea Nistrului, nu numai că nu mai e de nici un folos, dar dacă se vor încăpățina să'l păstreze, aceasta va necesita sacrificii și dispozițiuni de apărare ce nu cadrează cu folosul ce-l va aduce Lembergul la apărarea Galiției. N. & Adunarea gunara HL a Clubului Conservator D. Lahovari, proclamat șef al partidului, D. N. Filipescu, aclamat președinte al Clubului Erî după amiază,a avut loc adu- se desprindea ideea că pentru «c»narea generală a clubului conservator din Capitala. O afluență enormă. Saloanele clubului, la orele 5 cînd s'a deschis întrunirea, erau literalmente ocupate. Sosirea fruntașilor era salutată cu ovații entuziaste: mul romînesc a venit o clipă mare, pe care nu o vom mai întîlni secole de-a rîndul. Trebue să prindem momentul fericit. Avem toată încrederea în hotărîrea șefului nostru, d. I. Lahovari. D-sa va ști să arate momentul cînd țara își va putea îndeplini aspirațiunile ei supreme. D. Lahovari a închinat 40 de ani partidului. El poartă un nume scump conservatorilor. Dar pe lingă toate acestea, d. Lahovari gîndește ca ,și noi, că Romínia nu trebue să vie la masa păcea fără să participe la victorie, fără onoare. Șeful nostru nu vede alt mijloc decit ca Romînia să participe la victorie șî să culeagă cu onoare și cu demnitate roadele sacrificiilor sale. D. Mihail Cantacuzino, în mijlocul entuziasmului celor prezenți, dă citire moțiune ce urmează, subliniată cu aplauze cari țin cîteva minute. Deschiderea întrunire! D. I. LAHOVARI, șeful partidului este primit la tribună cu entuziaste aclamații. D-sa vorbește cîteva cuvinte de mulțumire pentru primirea ce i s'a făcut. Discursul d-lui I. Lahovari Nu mă sărbătoriți pe mine, spune d. Lahovari, prin aplauzele dv., ci pe marii fruntași, frații mei, cari au adus reale servicii partidului conservator. Văzînd concordia și unirea care vă însuflețește, mi-am adus aminte de memorabila întrunire a congresului. Vă mărturisesc că contrastul dintre cea de atunci și întrunirea de azi îmi umple sufletul de mulțumire și de mîndrie. Provincialii cari au văzut atunci scandal, poliție, jandarmi, bătae... O VOCE . Și pe agenții lui Busche! D. I. LAHOVARI , ar fi aflat că acolo era congresul partidului nostru. Qr. In acel congres, d. Marghiloman pretinde că a fost consacrat șef ! Dar nu prin acest sistem se poate obține încrederea unui partid și consacrarea unui șef. Statutul, făcut cu atîta grije de d. Titu Maiorescu, arată că altele sînt organele autorizate ale partidului. Unul e comitetul consultativ care e compus, ori cit s'ar supăra d. Marghiloman, din elita partidului. Orice sofisme s'ar face, orice moțiuni afirmă unii că s’ar fi depus, numai comitetele consultativ și executiv au căderea să facă și să desfacă. Acesta e adevărul. Nu se poate conduce însă partidul decit după voința organizărilor lui legale. Hotărîrea d-lui Marghiloman nu are, nu poate avea nici o greutate legală. Ceea ce susține pe un șef de partid, e puterea morală, e dragostea încrederea, unitatea de vederi cu partidul, e ca inima șefului să bată în unison cu cei ce te-a fi ridicat și te-au cinstit cu încrederea lor. Și cînd intrăm în aceste regiuni înalte, ale șefilor, apărați de puterea morală, acolo unde nu e dragoste și armonie și concordie între șef și partid, orice sofism e o aberație. Acum orizontul e mai larg și idealul pe care voim să îl realizăm, e așa măreț, că nu mai lasă loc socotelilor și poantagelor. Sunt bătrîn. Dar câtă vreme va mai bate inima mea, va bate pentru țară și pentru partidul conservator. Cuivoiu trăi voiu lupta numai pentru realizarea idealului conservator. O VOCE. Iată ce nu a înțeles d. Marghiloman. D. I. LAHOVARI continuînd, spune : M’am silit să evit ruptura dureroasă pentru partid mai ales acum. Atitudinea d-lui Marghiloman nu era conformă cu vederile partidului cu idealul romînesc. D. Marghiloman nu mai avea încrederea partidului, și atunci am înțeles că orice s’ar face, este zadarnic. D-sa nu mai putea fi șef al partidului conservator. D. Marghiloman a rămas cu d. Maiorescu, d. Nenițescu și cu d. C. C. Arion, care a considerat ca... un drept al d-sale să ia în modul știut, portofoliul domeniilor. Locul meu nu putea fi însă decit alături de Mișu Cantacuzino, de Filipescu, de Grădișteanu, de Delavrancea și de toți. Trecînd împrejurările de astă toamnă, astăzi suntem toți într’un cuget pentru intrarea în acțiune a Romîniei. ■ Ar fi o nenorocire să nu sune ceasul intrării ! Noi dizidenții (rîsete) avem satisfacția că avem cu noi Capitala, Iașii, țara întreagă. Cuvîntferea d-lui M. Cantacuzino Așa cum v’a vorbit — spune d. Cantacuzio — șeful nostru, d. Lahovari. Moțiune Membrii clubului conservator din București intraniți azi 9 Iunie 1915, in baza convocărei președintelui clubului, d. Ion Lahovary, ascultînd expunerea ce nu s’a făcut asupra situațiunei partidului și Împrejurărilor cari au provocat această situațiune, aprobind cu desăvirșire orientarea politicei noastre externe astfel cum au afirmat’o atît comitetele consultativ și executiv, precum și majoritatea imensă a partidului, declarăm că aderăm fără restricțiune la hotăririle luate de acele comitete, singurile organe cari după statutele noastre au cădere a se pronunța asupra direcțiunei partidului — recunoaștem prin urmare ca șef al partidului pe d. I. Lahovari, desemnat de către comitetul executiv prin decisiunea luată in ședința de 18 Maiu 1915. D. Mihail Cantacuzino continuă : Pentru a afirma și mai mult politica noastră externă, care pentru noi toți este acea afirmată de d. Lahovari în consiliul de Coroană și de d. Filipescu care din prima zi a luptat pentru realizarea idealului nostru național, cred că se cuvine ca pe lângă numele venerat al d-lui Lahovari să fie spus și numele d-lui Filipescu, care să fie un colaborator al șefului nostru. Caracteristica d-lui Filipescu a fost totdeauna sinceritatea convingerilor și desinteresarea. Acțiunile sale au fost totdeauna pornite din interesele superioare ale țarei și ale partidului. Nicolae Filipescu are dragostea noastră, are stima și respectul adversarilor. El a dus cu cur’ar lupta pentru întregirea unităței sale. II iubim pentru realitatea sa, pentru vitejia sa, pentru cavalerismul său. Adversarii săi îl atacă dar își scot pălăria in fata acestui cavaler fără pată și fără teamă. Pentru ca factorii răspunzători să știe în ce sens se îndreaptă voința partidului conservator, vă rog să votați propunerea care vă o face d. Lahovari, o propunere pe care eu o aprob de mai înainte. (Aplauze). D. N. Filipescu, prezident al clubului D. LAHOVARI, primit la tribună cu aplauze frenetice, spune : Statutul nostru, prevăzînd că șeful partidului nu poate fi și președintele clubului conservator, vă rog să aplaudați și să aprobați ca președinte al comitetului clubului, pe fruntașul nostru d. Nicolae Filipescu. D. N. Filipescu e călduros aclamat. Ovațiunile durează multă vreme. Discursul d-lui Filipescu D. N. Filipescu este primit la tribună cu lungi și entuziaste aclamațiuni. Noul președinte rostește următorul discurs, mereu întrerupt de aplauze și ovațiuni: D-loiu vă mulțumesc de cinstea ce mi-ațîi făcut însărcinîndu-mă ca să secundez dirijind activitatea clubului, acțiunea d-lui Lahovari în împrejurările grele de azi. (Aplauze). Vă mulțumesc și de manifestația la care v'ațî dedat alegîndu-mă președinte. Cusururile mele au și o parte bună, aceea de a nu da loc la echivocuri și este cel puțin o persoană care nu va avea nici o îndoială despre înțelesul alegerii mele. (Aplauze prelungite). Acea persoană nemai puțind servi unele interese decit făcînd scandal în jurul ei, nu-î voi înlesni jocul și dintr’un sentiment de decență nu mă voi ocupa de ea în niște împrejurări ce deșteaptă alte preocupări. (Aplauze). I In aceste împrejurări externe c* ipartizan al actiunei, sînt plin de admirație pentru 'neutralist. *9WÜ Aceștia, mai ales dacă ii compari cu partizanii „în teorie“ al războiului sînt logici și știu ce vor. Ei însă vor un lucru rau și sînt infim de puțin numeroși. In adevăr toată lumea simte că neutralitatea pînă la capăt s’ar traduce prin o catastrofă externă și internă. Deci, imensa majoritate a țăreia pentru acțiune. (Aplauze). Atunci nu mai pricep așteptarea. Pricep să aștepți dacă e să te hotărăști numai întru cit s'ar ivi o ocaziune favorabilă sau nu. Cînd însă ești hotărît, cînd nu poți să nu fii hotărît, cînd n’am încotro, cind ați pierdut ocazii favorabile pe care nu le vei maî găsi,este o imprudentă să aștepți totul de la noroc cu riscul ca viictoriile or înfrîngerile aliaților să facă intrarea noastră în acțiune mai puțin utilă ori primejdioasă. (Aplauze prelungite). Ultimul motiv de amînare invocat de guverna chestiunea negocierilor diplomatice. De nouă luni de zile, stăruim ca să se zorească tranșarea chestiunei diplomatice. De atunci trebuia să spunem franc ce voim. Și au trecut lunile fără să mișcăm pînă ce, acum vreo două luni am fost trăsniți aflînd aceste vești .Italia a iscălit, Rominia nici n’a început tratările”. Era mai real și era mai ușor înainte. Era mai ușor să smulgi ceva de la sîrbi cînd Dardanelele erau deschise și Serbia nu deținea singura noastră linie de comunicație cu Europa. Era mai ușor să obții ceva de la aliați câtă vreme nu se știa încotro va apuca Italia. Iar dacă rușii nu sufereau înfrîngerile din Galiția s’ar fi putut trece și peste noi. Iar aceste greșeli, guvernul se întoarce în contra noastră și cere și fim contra războiului ca să-și repara greșelile. (Aplauze prelungite). I-am acordat un nou răgaz de două luni ca să negocieze cu deplinul nostru concurs. Nu putem însă sacrifica totul și la infinit pentru aceasta. Dar guvernul, care ne invinuenta prin conversații particulare, uită că noi nu cerem decit realizarea angajamentelor ce a luat față de Europa întreagă. O personalitate de seamă, membru în partidul liberal, a fost trimisă la începutul semei trecute, în misiune în Franța. Acea persoană pe care sunt gata a o numi, a primit la plecare instrucțiuni de la patru miniștri, cari i-au spus: „Spune în numele nostru la Paris, că în Februarie România va intra în războiu“. Acestea se petrecea prin Decembrie și acum în Iunie guvernul se deșteaptă cu chestiunea diplomatică încă nerezolvată și ișî reneagă angajamentele. (Aplauze prelungite). Și unii dintre noi ai fost amăgiți tot așa. Nu mă plîng de aceasta. Mă plîng că, fiind înșelat, am înșelat (fie chiar cu bună credință). Ca președinte al clubului voi fi stărui în politica de acțiune, care va scăpa ce se mai poate din discreditul, cu care ne-am acoperit chiar pe lingă puterile amice. Iar dacă nu vom reuși imediat ca personal (iar nu ca președinte al clubului) îmi vom ispăși greșale și vom plăti vina neertată de a fi fost un amăgitor. (Aplauze prelungite și entuziaste. Aclamațiuni). D. I. LAHOVARI declară pe d. N. Filipescu ales președinte al comitetului clubului conservator din București. In mijlocul unei mari însuflețiri, adinarea ia sfirsit * Institutul Electrotehnic Universitatea din București In ziua de 5 Iunie vor incepe examenele la Institutul electrotehnic de pe lingă Universitatea din București. Iată comisiunile și zilele fixate pentru examene : La 5 Iunie, matematici generale, cu d-nii prof. M. Ianculescu, D. Pompeiu și Tr. Lalescu. La 15 iunie: electricitatea generală, cu d-nii prof. dr. Hurmuzescu, ing. R. Ștefănescu și Iliescu Brînceni. La 17 iunie: electrotehnica, cu d-nii prof. dr. Hurmuzescu, D. Pompeiu și ing. R. Ștefănescu. La 18 iunie : analiza infinitismală, cu d-nii prof. D. Pompeiu, dr. Hurmuzescu și Tr. Lalescu. La 21 Iunie : mecanica aplicată, cu d-nii prof. Tr. Lalescu, dr. Hurmuzescu și D. Pompeiu. La 20 iunie: motori termici, cu d-nii ing. Iliescu Brîncenî, Aurel Persu și prof. dr. Hurmuzescu. La 21 iunie :chimia, cu d-niî prof. dr. Cîndea, N. Dănăilă, dr. Hurmuzescu. La 23 iunie, rezistența materialelor, cu d-nii ing. Aurel Persu, prof. dr. Hurmuzescu și Tr. Lalescu. La 28 iunie: tehnologie și elem, mașini, cu d-nii ing. V. Budeanu, Iliescu Brîncenî și prof. dr. Hurmuzescu. n \ o al II Iunie alo Austriacii și Germanii In armata franceză Stockholm, 9 iunie.— Din Paris se află că în legiunea străină franceză lupta contra Dublei alianțe 1369 supuși austriaci și 1027 supuși germani. ■ — ECATIlȚII I