Dimineaţa, octombrie 1915 (Anul 12, nr. 4160-4190)
1915-10-14 / nr. 4173
4 im XII.—N.173 FABINT Ipu BuciTArE IMMCircelediE^^ |j jjfl CONCEDATA EXCLUSIV i [UNK] | î*Ium8 l>rt³. — | AGENȚIE. DE PUBLICITATE DiReCtORS CONST« MILLE “ CAROL SCHULDER ® Comp. vileforw 4 unit S«retragtorgsvid 9, Etaj 1 -Teleti *u «oTomrie »Saraiul: Str .&madaf No. ÎL —București | No.51410, 34 73, »4^, 12^40 Haim Sliberster de V. DRUMARU .A strigat și el: „Trăiască Romî- Siffl mare". A strigat poate fiindcă știa că Horrdnia Mare va fi democratizată și astfel va răsări un soare princios și pentru altul, sa el a strigat fiindcă așa ii sfătuia pornirea rasei acesteia cu însușiri cari ating două extremități: pornirea pătimașe în altruismul de a lua apărarea dreptăței și a umanitarismului. Indiferent, Ilaim Silberstein, băiat din familie săracă de evrei din Iași, la vîrsta de 18 ani se pripășește la București, manifestează și plătește cu viața o energie de fanatism caraceristic al rasei, în vreme ce băieții de ciocoi se lăfăesc în lăturile trădării, ca să-și întărească fondul de rezistență necesar vieții dobitocești pe care sunt obișnuiț să o ducă prin lupanarele capitalelor. Cum scormonește acest caz nenorocit revolta și ce paradoxal se arată acestei țări realitatea. Cît de mult grăește și cît de cinic se desvăluie soarta prin întîmplarea asta. Pui de j Marghilomani, Maiorești, un șir întreg de găgăuțe născute în mătăsuri,—ardeleni ajunși în instituții și prin redacții „Universale", fii de scriitori, nababi, Vulturești și alte cioare se spurcă în fondurile trădării, se prefac a fi teutoni de dragul aurului, — iar acest băiat de, muritori de foame, urgisit de prejudecăți orientale, disprețuit, — se avuntă în șirul manifestanților și cere Românie Mare și moare, ucis de aceia cari aveau arma chiar pentru înfăptuirea acestei Romînii Mari.. Cînd în „Universul" era porcăria în toiul ei, ardelenii stăteau cu nerușinare la iesle și un evreu a trebuit să vină, prin d- Ferma, să arate țării corupte că nu s’a prostituat cu desăvîrșire onoarea. A trebuit acum să vină Haim Sil Iberstein să se martirizeze pentru o idee care ar fi fost mai mult a lui Berea, înureiești, Dem. Teodorescu, Tisescu și alte stîrpituri, cari spurcă numele de Roman. E fatalitatea, precum a fost cînd timp vrem a întemeiat creștinismul, jertfindu-se pentru el. Eu cred și am Înclinări spre misticism. Eu cred că jertfa acestui biet băiat evreu va avea și alt răsunet decit trintirea unor ticăloși de la cîrmă în momente mari pentru cari ei sunt pitici. Jertfa acestui evreu e ca o palmă aplicată la timp, e ca o ironie care corege și îndreptează, e ca un memento pentru un neam care pornise spre Sodoma lașității. Mă închin, în fața coșciugului acesta. O vor face-o mulți, cari vor însoți la groapă cadavrul lui Haim Silberstein, mort in piața Teatrului Național din București, străpuns de baionetele dorobanților fiindcă ceruse mărirea României. Acest neam evreiesc are un noroc,ca o binecuvîntare, să verse sînge mult de martiri, dar din acest sînge să răsară biruința cauzei căreia i se jertfise. Haim Silberstein, odihnește în pace ! Acest pămînt care te-a născut și pe care Tai răsplătit cu sîngele tău îți va fi de astăzi înainte mai puțin vitreg. Te va adăposti. Iar Dumnezeul nostru, Unul și al tuturora să facă să rodească jertfa ta de sînge; la fel pentru toți: «ii noștri și ai Uttt A V. OrmMM« J putat afla următoarele: După autopsie, cadavrul a fost ncredintat comunității israelite să’ inmormînteze. Corpul neînsuflețit al nefericita» ’ui tinăr a fost ridicat dela un stup3 medico-legej și dus la clinii israeiii, unde va fi înmormântat . Primim următoarele: Cine este victima H. Silberstein Victima este un tânăr de 17—18 ani, Haim Silberstein, fiul lui Maier X. Silberstein din Iași, funcționar comercial la Lupu Zalman, hăinar din strada Patria. Locuia la sora mamei sale d-na Copel Cobilovici, fundătura Făurar No. 15 și eșise eli pe la orele 4 și jumătate împreună cu frate säu sä se plimbe. Acest frate în ajun de a intra în armată, venise la București să-și vadă pe fratele säu pe care nu-l văzuse de mult și să se înțeleagă cu dînsul cum să dea acesta un ajutor lunar și mai mare părinților în strupul cit va fi cel mare în armată, căci, părinții fiind oameni săraci la Iași, amîndoi acești tineri din muncă lor, le dau cu ce să trăiască. Bietul băiat ca să facă plăcere părinților săi, își făcuse portretul zilele trecute și, pentru părinți cari nu-i văzuseră de mult, comandase o fotografie mărită pe care, ori încă, o adusese cu mare bucurie acasă ca să o ia fratele sau cu dînsul, la înapoierea sa la Iași. Atîta mîngîiere va rămînea bieților părinți. D. dr. Boick, care a fost chemat îndată să viziteze pe întristatele sale rude, s’a gîndit să telegrafieze bietului bătrîn la Iași să plece diseară ca să mai vază odată, mîine, înainte de înmormîntare, pe fiul pe care nu-l va mai vedea. Autopsia B, profesor Minovici a făcut, ori după amiază, autopsia cadavrului lui Silberstein. S’a constatat că avea plămînid drept perforat și inima atinsă. Moartea i-a provenit din cauza emoragiei care se produsese in timpul cînd era transportat spre spital. Chiar dacă nu s-ar fi produs emoragie, el nu ar fi putut scăpa din cauza gravitatei leziunilor. Lovitura fusese dată cu atîta putere, nncit, baioneta a intrat toată în corpul nefericitului tînăr. ÎNMORMÎNTAREA SE VA FACE ASTĂZI Politia, aflînd că mai mulți ardeleni aveau Mențiunea să asiste la înmormîntarea nefericitului tînăr, a luat toate dispozițiile ca inmorîntarea să se facă cît mai repede și dacă se poate în prezența doar a rudelor victimei. Atît parchetul cit și politia a refuzat să dea orice lămurire asupra înmormîntărei, interesiindu-ne în mai parte am Domnule Director Am aflat din ziare că unul din manifestanții de ori a căzut străpuns de baioneta unui soldat. Acesta este primul nostru tribut de singe — Și — socotind că este o datorie patriotică ca pe sicriul nefericitului Haim Silberstein să fie intre altele si o coroană cumpărată prin subscripție publică, vă rog să deschidetî o listă pe care să mă vns» criui cu suma de lei 50. Primiți vă rog salutul meu , AX» V. CASIMIR Primim cu plăcere propunerea făcută de d-nul avocat AL V. Casimir și facem apel la sentimentul patriotic al tuturor romînilor. Amicul nostru d. C. G. Costa-Foru s’a dus eri in calea Dudești, pentru a vizita familia nefericitului Silberstein. AL V. Casimir Ieî 50.—~ Const. Miile 20.— N. Giani 10.— Tilică Ioanid 20.— AL’ Gr. Giani 15.— Clam 2.— R. F. 8.— X. Y. 2.— C. D. 2.— Vasiliade,Galați 10.Dimi Grant 2.— Un interventionist 10.— Nicu Istrati 5. Constantin Lehli- 2.— Un romín 30.— Dr. M. 3. Leon eso: ' 5.—. Anti-bulgár 10.— iasca 1.—. Theodor Illésen. 5.— H. Streitman 5.— V. Stan, 2.— Radu Falco ian r 5.— Avocat C. Solomonescu 10.— P. Radu 5.— Total lei 228*— * Cum va fi împorafntată victima Domnule Mille. Citind în ziare că, cu ocazia manifestației de ori, s’a pierdut viața unui tînăr funcționar am simțit cea mai mare durere sufletească. Datoria noastră a tuturor rominiki, e ca să însoțim la locașul de veci pe acest martir al cauzele sfinte și pentru aceasta, vă rog să binevoiți a înștiința ziua și ora cînd se va face înmormîntarea. Blestemat lui Dumnezeu să cază asupra acelui care a dat ordine soldaților sa tragă și umbra mortului să-l însoțească pretutindeni. Primiți vă rog, d-le Miile, etc. P. i Mihalcea Cum a fost omorât tînărul Silberstein „Acțiunea“ publică următoarea povestire a unei doamne care a asistat la scena înjungherii lui Haim Silberstein: „Eram refugiată în pasagiul Comoedia, împreună cu d-șoara de aci și încă, o doamnă, unde ne-a și surprins manifestația din piața teatrului. Aci pasagiul era bazat pe un cordon de soldați. La un moment dat, un tînăr cam de 17—18 ani, s'a împedicat de bordura trotuarului călind jos în fața cordonului. Deodată un soldat s'a repezit asupră-l cu arma întinsă și a împlîntat baioneta în el. Un strigăt sfîșietor s'a auzit și sîngele a început să curgă. De groază am început să țipăm. Ofițerul care era alături și părea a fi comandantul acestei trupe, fie că n'a avut prezența de spirit, fie că n'a vroit să intervină la timp, a început, să dea înapoi lumea atrasă de tragicul eveniment petrecut sub ochii mei. In acest timp, soția unui ofițer a căzut, iar alăturea de dînsa, d-ra aceasta a căzut și ea iar un soldat a lovit-o cu baioneta în mină. In adevăr, d-șoara întinse pălmași îmi aratd înțepătura căpătată. i Primul mrinistru bulgar despre operațiile contra Serbiei SOFIA, 12 Octombrie. — D. Raoslavoff a declarat următoarele prespondentului „agenției Wolff“: „Operațiunile noastre în Serbia naintează iute și bine. Am ocupat mare parte a Macedoniei. Sîrbii vin aproape complect izolați în arta ofensivei repezi a trupelor germano-austro-bulgare. Comunicații , calea ferată nu mai au și o sinură linie telegrafică a rămas laispoziția lor. Zdrobirea Serbiei vaxercita desigur o influență favoabilă asupra întregei situațiuni militare și politice a puterilor centale și va grăbi sfîrșitul războiul european. Desigur sîrbii par a conta pe autorul Ințelegerei,, dar această peranță va fi iluzorie ; ajutorarea Serbiei nu se va putea face niciestul de urgent, nici destul de ecace, fără a socoti dificultățile ■ansportului. Chiar dacă Grecia ar acepta violarea cea mai brutală neutralităței sale, indienii, austrienii, negrii din Senegal și celeilte trupe coloniale cu cari Anglia , Franța vor să ajute pe sîrbi, ar sacrificați în Macedonia cu acelaș succes negativ ca în Dardanele, mai ales dat fiind clima foarte albă în sezonul actual. Bombardarea franco-engleză a •edeagaolului și Portolagosului a ricinuit pagube mici; bombardata a fost mai mult un fel de demonstrațiune. Dacă se crede că se a face astfel impresie asupra noatră, se înșeală cei ce o cred. Am lat toate măsurile spre a respine și aici orice atac. Totul dovește cît de greșit a fi judecat putere Ințelegerei. Naivitatea extraordinară cu care sîntem judecați în Srile Ințelegerei -se caracterizează din cuvintele unui financiar iranez care, întors din Petrograd, mi-a dut o vizită la Sofia și mi-a zis: Cu trei milioane aș cîștiga pentru ei poporul bulgar“. Am răspuns : „Dacă aveți banii aruncat, faceți încercarea, dar clar de ați voi să cheltuiți trei minute, nu veți opri nici cînd poposi bulgar de la realizarea idealurii sale naționale“. Puterile centrale au dovedit ea șiurcia că au priceput mai bine tendițele noastre și dacă țintele ce le "mărim se vor putea atinge, acasta nu va putea fi decât colnjrînd de aproape cu puterile cenale. Ele vor fi un factor de pros-p iritate important pentru toată umanitatea în toate aspirațiile, atît vizitatoare cît și economice și ponce ale puterilor centrale. (K. B.), CA. R.) Miercuri 14 Octombrie 181 ® Generalul Mackensen la Virdorova -** Comandantul german de vorM cu un ofițer român T.-SEVERIN, 12 Oct — Astăzi la orele 10 și jumătate dimineața, generalul Mackensen, însoțit de prințul de Fürstemberg, care a eșit în întimpinarea generalului german la Mehadia, au sosit la frontiera noastră, la Vîrciorova. Generalul Mackensen era însoțit de întregul său stat-major în trei automobile mari și au ajuns la podul peste Bahna, unde generalul a coborît din automobil, venind pe teritoriul neutru, între punctul nostru de frontieră și frontiera ungurească. In momentul cind generalul Mackensen cobora din automobil, d. căpitan de intendență Stănescu, care la recunoscut, s’a apropiat de generalul german, salutîndu-l Generalul Mackensen a intrat în vorbă cu ofițerul român, căruia i-a spus, între altele, următoarele : — „Regret foarte mult că timpul mi-mi permite. Aș fi cerut telegrafic guvernului dv. ca să-mi permită trecerea pînă la Porțile-de- Fier“. Timp de cteva minute generalul german s’a Întreținut apoi cu d-nul căpitan Stănescu, arătîndu-i admirația pentru frumoasele poziții pe cari Romînia le are la acest punct de frontieră. Surprins de răspunsurile clare în limba germană, pe care î ie da căpitanul român, generalul Mackensen a întrebat: — De unde știți așa de bine limba germană ? D. căpitan Stănescu a răspuns generalului Mackensen că studiie militare le-a făcut în Germania. * Văzînd un mare depozit de cereale la podul de peste Bahna, generalul Mackensen a întrebat pe nanții unguri cari făcea și cerc la jurul sau, ce rostau cerealele acolo. Finanții unguri au dat explicațiuni generalului Mackensen că cerealele sunt depozitate de luni de zile, că din cauza intenselor bombardări ale sîrbilor, ele n’au putut fi trecute pînă acum și că de câteva zile transporturile au fost reluate cu rapiditate de căruțașii unguri. . « Se afirmă, însă, dăm știrea sub toată rezerva, că generalul Mackensen s’ar fi întreținut cu c-nifi generali Văleaniu și Averesen, acesta venit de la Craiova ocazional la Vîrciorova. A. SANDU Moartea baronului de Wagen« ben Vierta, 12 Octombrie.— O știri din Constantinopol mântă moartea subită a baronului dle Wagertheim ambasadorul german, abia reintond din concediu. Wagenheim era suferind de cord. Moartea lui însedhmă o grea pierdere pentru diplomația germană, el fiind unul din membrii săi mai cu vază. In ultimul timp Wagenheim io> casa pe bordul unui bastiment, deoarece locuința sa de la ambasadă fusese transformată în spital. Wagenheim se bucura de multă stimă din partea impăratului Wilhelm. Examenul de maior farmacist Er st a terminat examenul <âi maior farmacist, care s'a ținut la fața unei c omisiuni compusă din d. general Călinescu și d-nii coloneii Georgescu și Cociu. Au reușit următorii : Din activitate, d-nii căpitan Corneliu Vătășanu de la spitalul militar București, și căpitan Gh. P. Grințescu de la spitalul militar Craiova. Din rezervă , farmaciștii căpitani Conta și Bărbătescu. Manifestația din piața Teatrului Primele rânduri Înfrunți baionetele vânătorilor