Dimineaţa, iunie 1916 (Anul 13, nr. 4399-4428)
1916-06-11 / nr. 4409
iîiît LA 15 IUNIE ). Se deschide Ioni și Elegantul :: Hotel „H9GEMJFE“ :: — (Strada TKASAK 4 — in centrul orașului, aproape de gară, cu vedere la mare, terasă, Hotel modern cu tot confortul elegant, trei etaje, lumină electrică, ascensor, calorifer, băi, bufet, prețuri — moderate, etc. — iá Ari GA tyé &VrtíMti a F!NIELS SUODRRțTI, Str. LIPSCANI. No. 10 Noul Palat Dacia Domina, prăvălia No. 1, In col}. Cursul pe ziua de 31 Maiu 1916 SINAIA vina scm.v Str. Virful cu Dor 1 De închiriat A se adresa d-nei Ismaralda Sculy, Str. Lasgar Catargi, lași. fiese ie Vermorel Joseph Pomsranz — BUCUREȘTI -> Strada Viei, 3 (prel. Lncaci> es Magasinul „Ara Saleries Lafayette - Agenția: BUCUREȘTI, Calea Victoriei 61 — cu începere de azi: Costume Tailleur și Haine de Unu și Mătase Ocasiuni excepționale. — Sin fíinfel „O CU LABIUM“ Primul institut de optică medicală pentru alegerea, compunerea și presărarea de ochelari și pince-nez DnpS. ultimele parind publfice sub direcționali, d-lni d-tor Creorge C. Fiseîner Specialist ,n boale de ochi BUCUREȘTI.—STR DOAMNEI No. 27-TELEFON 2730 CORESPONDEZ fA CU PROVINCIA Singurul Institut Ocultistic special pentru potrivitul exact și sistematic de Ochelari și Pince Nez condus de un doctor specialist in boale de ochi. In acest institut modern se găsesc Sticlele cele mai fine, exact calculate și fabricate anume, cu o deosebit și atențiune și solicitudine. Instalațiune deosebită de aparatele cele mai nouă și de lumină făcute așa incât alegerea ochelarilor se poate face și seara. Clienții cu o sală de lectură în care pot sta mai mult timp să citească spre a se convinge dacă sticlele alese le convin. Consultațiuni fără plată numai pentru alegerea ochelarilor, e*rt să cumpără !a © eularium și in cazări când nu este nevoe de o examinare mai îndelungată de 14 oră. Lacu-Sarafi ««ÜÍI3 Băile costă £ și 3 Lei1 fără vre-un adaus pentru găi! lop de nomoi. Informații. 1. Societatea Lacu-Sărat BRATLA xpmimvAMATA "se inlocueste ! cu RÎtU FABRICI! MAVROYANI] GALATI [ CARE TRIMETE! CATALOGUL GRATIS.| A mferi de falsificări. Comenzile se vor adresa direct fabricat._____ W--- -] SOCIETATEA GENERALA DE GAZ ȘI DE ELECTRICITATE DIN BUCUREȘTI AVIS Se aduce la cunoștința Onoratului Public că personalul Societatei Generale de Gaz și de Electricitate, care se prezintă la abonați, fie pentru cu cercetări, verificări și lucrări de raz sau de electricitate, fie pentru încasări de facturi sau chitaănți enoaise de Administrație, e purtător al unnei cârti de legitimație numerotate cu fotografia respectivă și arătarea calităței fiecăruia. ADMINISTRAȚIA _____________Campar fiind 4 °/o Rentă Em. 1916 841— 84 51/, Rentă amor. 1905 7625 77 — 4 •/ „ „ 1913 80 25 81*/* 4 °/C Rentă internă 76,la 77S, 5*/, Oblig. Com Cue. 75 50 76 75 47 Oblig. 3ud. Corn. 8925 8950 57 _ _ 79 25 80 75 5 °/« Bonuri Rurale 90,25 90 */, 4% Bonis. func. rurale 92— 92 50 5% a ,. M 77; V. 78-5 /, „ urb. Buc. 88 5j 89 — 4 L - orb. Iași 83 25 84 — Ac. B. Națională 5325 - 5350 — „ „ AgricolS 500 — 510 — .. esig. Dacia B. 1570 — 1600 — „ Banca Română 700 — 710 — Cor. var.austriacă 80— 81 — Mărci germane 115 — 117 — Banc. franceze 1051— 107 — „ italiene 98— 106 — rabele hărții 212 — 261 75 Doctoralii 0. im Roale de ochi și urechi fiind desconcentrat din Buzău, și-a reluat consultațiune. STR. PARIS (fostă Doamnei), 27 ischnttzî De vânzare Pentru informațiuni a se adresa la societatea de transporturi „Viteza1, str. Karasborgerica 7. _____ DIMINEAIA Luarea ERZERUMULUI Levesque și MUSICOHA azî la , Select Cinema Central VAMPIRII la EforieCaP.HuntteripM Ni se scrie din Ostrov că de citeva zile brutăriile s'au închis acolo și nu se mai găsește pline. Um dormitor complect pentru două persoane, compus din: 2 paturi, 2 noptiere, 2 garderoabe și o toaletă special lucrate de cunoscuta casă de MOBILE, TAPETE și LINOLEUM. WITTNER & Comp. (proprietar Max Igner) din Bulev. Elisabeta No. 6 (vis-a-vis de Eforie) se oferă gratuit tuturor abonaților ziarelor „Adevărul“ și „Dimineața“, în curent cu plata abonamentului, la tragerea care va avea loc în ziua de 3 Iulie 1916, în afară de diferite alte obiecte de valoare C. I. I, Dobrescu, impiegat auxiliar cl. I, a fost înaintat impiegat cl. II în direcția comptabilității generale a statului. 1^4. „• . .. AMERICAN SHOE PALACE Calea Victoriei 55, Casa Müller Rayon special cu GHETE de COPII D, Gh. Vîlaan, a fost numit profesor agregat la catedra de geografie de la facultatea de științe din Iași. Regimentul 10 artilerie face cunoscut tuturor dispensaților din contingentul 1893—1916 inclusiv care îndeplinesc condițiunile și consimt a deveni plutonieri și ofițeri de rezervă să prezinte actele necesare la regiment cel mai tîrziu pînă la 12 Iunie a. c. Listă de subscriere pentru a se ridica în Craiova uni monument în amintirea fostului director al liceului, G. M. Fontanin, și transferarea în acel oraș a rămășițelor sale. Subscriere numai a foștilor săi elevi. Au subscris ipîsflă acum : Toma Stelian 500 le! Sava Șomănescui 500 „ Ion Tanoviceanu 500 „ I. G. Bibicescu 100 „ Toma Căpitanovici 300 „ Paul Brătășanu 100 „ Mihail Seulescu 300 ,, Alexandru Seulescu 300 „ Listele de subscriere : in Bbdfcreștî, la d. I. Tanoviceemt; la Craiova, Ia d-nii I. Plessia și Gr. Columbe anu ; la Caracal!, ila d. Mih. Demetria®; la Severin, la d. Gr. Constantinescu. In ziua de 22 iunie cor., ministerul de razboiu va da în întreprindere lucrările de construcție a unui pavilion de bolnavi la spitalul militar „Regina Elisabeta” din București. El a început, instrucția la tribunalului de Muscel, asupra omorîrea locuitorului Mihail Postelnicu, din comuna Davidești, jud. Muscel. Bănuit ca autorul acestei crime este Vasile Mazilu. tD- general D. Iliescu, secretar general al ministerului de razboiu, a lucrat azi înainte de amiază cu toți directorii de serviciu din ministerul de razboiu. Corporația artelor grafice, breasla legăturilor de cărți și cartonagiști anunță că la adunarea generală specială convocată pentru ziua de 5 Iunie a. c., pentru alegerea comitetului acestei bresle, neîntrunindu-se numărul legal de membri cari au drept de vot, s’a amînat această adunare special pentru Duminecă 12 Iunie 1916, ora 9 dimineața, tot fiin localul Corporației artelor grafice din strada Știrbey-Vodă No 43, cînd ședința se va putea ține cu o pătrime din numărul total al membrilor cu dreptul la vot. Vineri, 10 Iunie, orele 9 seara, va avea loc în amfiteatrul spitalului mlitar „Regina Elisabeta“ ședința de instrucțiune a ofițerilor sanitari din acel spital, cînd se va discuta următoarele chestiuni: Medicul It.-colonel Ionescu Carp : asupra cazurilor de febră recurentă tratate în spitalul militar Craiova. Medicul It.-colonel Constantinescu Iile: asupra unui caz de amauroză isterică. Medicul colonel Papiu Al. și medicul căpitan Simica. Contribuțiuni medico-militare asupra diabetului zaharat. Vor putea lua parte la ședință, ofițerii sanitari activi și de rezervă din Capitală și provincie. Regele a primit din partea regelui Belgilor, o scrisoare, drept răspuns la notificarea ce i s’a făcut pentru încetarea din viață a reginei Elisabeta. Ex. sa d. van Ypersele de Stridon, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Belgiei, a avut onoare a remite regelui această scrisoare. Iată o scrisoare care trebue să fie interesantă. Societatea cooperativă de credit, economie și ajutor reciproc a funcționarilor c. f. r., și-a amînat pentru Duminică 12 Iunie cor., adunare, generală, întru cit nu s’a întrunit numărul de membri necesar. Adunarea va avea loc în sala cinematografului „Volta“ din strada Buzești, da orele ,9 dim specialist în vinde convenabil > Escursiunii Esperantiștii organizează pentru Duminică 12 Iunie c.. o escursiune de plăcere la Constanța, vizitând Mamaia și Techir-Ghiol. Plecarea va fi Sîmbătă 11 Iunie cu trenul de 11 seara, iar înapoerea Duminică noaptea cu sosirea în București Luni la orele 6/16 dimineața. Oricine dorește să ia parte, se poate înscrie la administrația revistei „Esperanto“ str. Polizu 8, telefon 57/7 sau la magazinul esperantist Pomul Verde calea Griviței 143 depunînd costul de lei 16, pentru clasa II-a sau lei 12 clasa III-a (trendus și întors). Nu vor putea lua parte la această escursie mai mult de 40 persoane. Bisericești Mitropolitul primat Romm a mai depus zilele acestea, cu recipisele No. 8071, 11976 și 11977 din 916, suma de tei 4020, sumă primită în urma apelurilor ce a adresat diferitelor bănci, societăți și persoane pioase, pentru a veni în ajutorul reclădirii istoricei biserici „Spirea Veche“ din Dealul Spirei (București). Unore bănci, societăți și persoane cari au primit apeluri și încă n’au putut răspunde, sunt cu insistență rugate să binevoiască a se grăbi cu prețiosul d-lor răspuns, comitetul trebuind a-și da, conturile și a începe lucrările pentru rezidirea acestei biserici. ^Starea civili~ PE ZIUA DE 9 IUNIE Născuți 28. Marți : Ioana Gheorghe, 72 ani ; Alexandrina Ionescu, 4 ani; Iesei Bat, 57 ani; Pandele Anghel, 10 luni; Ștefana Tonciu, 2 luni și 27 zile ; Samuil Fanea, 75 ani; Neculae Iajicu, 32 ani; Traian Dumitrescu, 2 ani; Ioniță Dulgheru, 57 ani; Marin Vorum, 45 ani; Florica Vera, 35 ani; Elena Rădulescu, 8 «SU ; Maria Ion, 1 an și 5 luni; Ioan Rusu, 64 ani; Emanoil Rosin, 51 ani ; Dumitru Tumag, 20 ani. FRANCEZII ȘI CANADIENII LONDRA, 8 Iunie. — „Le Temps“ din Paris publică un articol lăudînd pe canadieni și arătînd bucuria ce o simte națiunea franceză recunoscînd printre acești eroi de peste mare descedențî ai rasei franceze. • „Le Temps“ adaugă că este o bucurie să se găsească sub uniforma Kakim și printre francezi frați de arme uniți sub steaguri franceze și britanice. Aceasta va lega și mai intrîns pe descendenții din familii franceze care au venit de la Quebec la Ypres ca să-și facă datoria pentru onoarea țărei de origină ia familiilor și limbei lor. (Air. tel. engl.). Sîmbăta,"II iunie, 191b. • (i«sraB»s=8 Prin telegrafia fără fir TANASE SALVAT Din partea simpaticului artist Tănase primim următoarea telegramă... cifrată: Liniștiții Poporul Capitalei! Cazul astfel întîmplat: un aeroplan urcat — cuplete noul cîntat — pilotul de râs leșinat — cîrma încurcat—în mare picat [UNK] — In valuri aruncat — înotat — salvat — ales cu... nasul puțin udat. Sosesc mîine (Sîmbătă neapărat *—voi povesti detailat — tot ce mi s’a întîmplat. Vam salutat TANSE *) La deschiderea Arenei Ligei Naționale Aeriene (fost Grădina Colos). Mizeria tn laic Intr’un hal de boală nemaî pomenită d’abia puțind vorbi i s’a prezentat la ziarul nostru, nefericitul părinte de familie Nicu Dumitrescu grav atins de o boală de ficat, bietul om ar putea fi salvat dacă ar avea cu ce să se caute. Acasă are doi copilași cari pierde foame, tatăl lor bolnav fiind în imposibilitate de a le aduce o bucată de pîine. Pentru ajutorarea acestui nefericit recurgem la mila ctitorilor noștri rugîndu-i a face o nouă faptă bună trimițînd obolul lor în strada Mihai Bravul 115, Plo- Citiți in pagina IV: Adunarea generală a Ligei comercianților săteni. — Contravenienți la legea maximală dați judecatei. — Numiri și mutări de mediei. — Cărți și reviste. —.— um— — 1 ———— Mînne apare, SAPTAMINA RĂZBOIULUI fundat, după ce toți supraviețuitorii, inclusiv răniții, au fost salvați. Dacă primul comunicat al amiralității germane ar fi anunțat că se fac încercări de a salva acele vase, contratorpiloarele engleze s’ar fi dus de sigur să scufunde vasele avariate. Din aceste motive nu s’a spus nimic întîi despre avariile suferite de cele două vase. — (Wolfffenttau) - UN MONUMENT LORDULUI KITCHENER LYON, 9 Iunie. — In Camerei Comunelor, d. Asquith a propus ori ca Să ceară Camera, regelui ca să se ridice un monument în memoria lordului Kitchener, cu inscripție care să exprime admirația Camerei Comunelor pentru frumoasa camieră, militară a feldmareșalului și recunoștința sa pentru serviciile pe care el le-a adus statului. Asquith a adăugat că e fericit să amintească cum că înainte de amînarea Camerei, lordul Kitchener primnise expresia complectă a încrederei deputaților. Ajunsese la o înțelegere absolută cu toți criticii săi. AVIATOR GERMAN CĂZUT BERLIN. — Locotenentul Immemman, celebrul aviator, care alăturea de Roelkq a avut cele mai inimoase succese, a căzut cu aparatul său și a murit. SFATURILE LUI VON STEIN CĂTRE PRIZONIERII GERMANI LYON, 9 Iunie. — Iată vre-o câteva recomandațiuni semnificative, făcute de curând soldaților germani de către generalul von Stein intr'un ordin de zi .,Când sunt capturați, zise mai inttt generalul, prizonierii germani, nn prima lor zăpăceală, cind sunt întrebați dar uneori răspunsuri cari deșteaptă, la, dușmanii noștri speranța că vor putea învinge“. Pe urmă, spune că nici un prizonier nu trebue să destăinuiască nimic, nici chiar vârsta lui, că nu trebue să spună nici un cuvânt asupra duratei antrenamentului și serviciului său. Celelalte puncte asupra, cărora trebue să tacă, sunt următoarele: „Care parte din linia noastră a fost ținută de unitatea sa; cînd și tu ce chip a ajuns in sectorul său; cari sînt unitățile din împrejurimile unitatei sale; cari sînt pozițiunile cartierelor generale, a adăposturilor și depozitelor“ ; și în sfirșit, „să nu vorbească nici despre forța, nici despre moralul trupelor din care făcea parte“. Războiul european 1/*4ITIAL,Manopere nemțești din jurul luptei navale de la Skagerrak ROiPORUL LETTON NU VREA SĂ FIE „ELIBERAT“ DE GERMANIA 7.uerich. — Presa germană și germanofilă din lumea întreagă a publicat acum de curând un pretins apel al popoarelor subjugate din Rusia către președintele Wilson prin care se cerea eliberarea acestor popoare de sub jugul rusesc. Acest apel a fost semnat de comitete fictive din Stoeholm, cari ar fi reprezentînd popoarele subjugate din Rusia și de cîțiva cunoscuți agenți germani. La acest pretins apel, comitetul letton din Elveția, care ființează de mulți ani, a publicat următoarea rectificare, reprodusă de toată presa elvețiană și de organul socialist „Vorwärts“ din Berlin: „Comitetul letton din Elveția declară cu precisiune că nici el, nici vr’o altă organizație sau grupare politică lettonă n’are vre o legătură cu manifestația din Stokholm. Comitetul letton protestează contra tendinței atribuită in mod calomnios poporului letton. Tendința apelului e în flagrantă contrazicere cu punctul de vedere al întregului popor letton, care e cunoscut și inițiatorilor manifestați uniei din Stokholm. „Tendința urmărită de apelul din Stokholm este sprijinirea morală a planurilor de anexiune germane, oficial mărturisite, prezentîndu-le ca fapte civilizatoare săvirșite cu consimțimîntul popoarelor cari urmează să fie anexate. „Poporul letton nua mens și ml merge pe calea trădării, cu atîta mai puțin sub conducerea iunkerilor baltici germani cari sînt inițiatorii apelului. Iunkerii baltici germani au organizat întotdeauna în Rusia reacțiunea cea mai lipsită de scrupule și cea mai brutală subjugare a naționalităților. Poporul letton n'a avut și n’are nimic comun cu politica junkerilor. Poporul letton a luptat întotdeauna și luptă și acum pentru libertatea patriei poporului letton și a întregei patrii rusești. Soluția chestiei naționale nu o urmărește prin deslipirea de Rusia ci vrea să dobîndească o autonomie în organizația statului rusesc. N’a căutat și nu caută nici acum să-și asigure viitorul în opoziție cu Rusia ci în unire cu Rusia adevărată — democrația rusă, singura care va aduce eliberarea Rusiei și a naționalităților din imperiu“. NOUI COMENTARII GERMANE BERLIN, 8 Iunie.— „Wolfsbureau“ spune: Mărturia unui mare ziar ir olandez cu privire la bătălia de la Skagerrak constitue un verdict definitiv asupra adevăratului rezultat al acelei bătălii. Puteai crede că e o gluma cînd citeai ziarele franceze și engleze despre bătălia navală. Pressa franceză, mai cu seamă, vorbește și astăzi de dezastrul naval al Germaniei și mereu se aduceai înainte acelaș argument, anume că englezii au rămas stăpîni ai cîmpului de bătaie. Personagii oficiale engleze și franceze se sileau să acrediteze versiunea victoriei engleze. Regele Angliei a felicitat flota, sa, amiralul a fost felicitat, d-nii Balfour și Asquith au batjocorit flota germană în discursuri, d-nii Poincare și amiralul Lacaze au felicitat telegrafic pe regele Angliei, etc- fixtrün cuvînt toată lumea participa la acest bluff. Al doilea comunicat german anunțînd pierderea vaselor „Rostock“ și „Luetzen“ întâmplată posterior, a fost salutată de presa ententistă cu strigăte de triumf și izbutitse a se convinge opinia publică din Franța și Anglia că germanii fuseseră cei înfrînți. Dar neutrii imparțiali nu s’au lăsat, impresionați. „Niemwe Rotterdamsche Courant“ din scurtele sale observațiuni rechema pe englezi și francezi lai realitate. Nici telegramă regală sau prezidențială nu va putea schimba faptele următoare: 1) Flotă engleză a pierdut mai bine de două ori tonagiul pierdut de flota germană; 2) Singurii prizonieri făcuți în bătălie au fost cei luați de germani, atunci cînd se afirmă totuși că ei ar fi fugit din pe câmpul de bătaie. 3) Amiralitatea engleză a păstrat mai bine de 48 ore după bătălie o tăcere complecă și a confirmat în general toate afirmările comunicatului german privitor la pierderile engleze, cu excepția pierderea vasului „Warspite" dar depunerile prizonierilor englezi concordă în a afirma că „Warspite“ s’a scufundat. — (Wolfsbureau) US BERLIN, 9 iunie. — „Nieuwe Rotterdamsche Courant“ observă cu privire la comunicatul oficial german relativ la depunerile prizonierilor englezi, făcuți în bătălia de la Skagerrak, următoarele: „Englezii n’au salvat un singur om din compatrioții lor și nici un singur german căzut în apă. Nu este aceasta straniu atunci cînd vasele engleze, după cum spune povestirea engleză, ar fi rămas stăpîni ai câmpului de bătaie, iar flota germană ar fi luat-o la fugă? Acelaș ziar află din izvor informat cu privire la motivele militare cari au determinat amiralitatea germană să nu anunțe pierderea vaselor „Rostock“ și „Luetzen“. că în momentul cînd primul comunicat asupra bătăliei a fost publicat, ambele vase nu fuseseră încă scufundate, ci remorcate pînă la postul german. Deoarece erau grav avariate, remorcarea a cerut mult timp și în cele din urmă vasele tot stea sau » ... ■ I —mim——»—— - II —■■■■ (De-ale Dlreetlel Sanitare Primim următoarele : Sunt unele autorități în Matewko țara noastră țară, unde nu, există, nici legi nici regulamente, și la care chiar sentințele înaltei Curți de Casație nu valorează nici cu. recomandația celui mai pârlit agent e lectora], din cine știe ce orășel de provincie. O asemenea fabrică de nedreptăți și scandal este direcțiunea generală sanitară, unde justul și neprinitul dr. Sion tronează cu puteri dictatoriale. Un caz ca multe altele, pentru a * arăta pînă unde poate merge regimul actual de gheșeftari și contrabandiști ordinari. La Severin, un farmacist protejat de cîțîva politiciani liberali, își mută farmacia cu de la sine putere intr’un cartier opus celuia pentru care concurase si direcția sanitară contrar legii, îi admite aceasta fixîndu-i însă un anumit loc, la 200 metri de vechea farmacie a cartierului. Farmacistul protejat, nu ține însă socoteală de aceasta și se instalează la 80 metri de vechea farmacie. Direcția sa,altoră amenințată cu cererea de daune de vechiul farmacist al cartierului, îl dă în judecată pe farmacistul instalat fără drept și procesul ajunge la Casație. Casația la 6 Mai cu No. 1052, condamnă în ultima instanță, pe farmacistul recalcitrant să se mute în locul fixat de direcția sanitară, ordonînd totdeodată închiderea farmaciei. Farmacistul nu voeiște însă să se supue înaltei Curți și cere direcțiune sanitare cu care se judecase doi ani, să-l îngădne a rămîne în localul ales de el. Ce credeți că face direcția d-îvrf Sion și Stavrescu? In loc să ceară autorităței administrative să se aducă la îndeplinire decizia Casației, ocigînd pe farmacistul contravenient și condamnat să se mute din locul ocupat fără drept și pentru care scop se judecase timp de 2 ani la toate instanțele, începe acum — cine știe din ce motive; — începe zic s’o scalde acum, întrebând consiliul de higienă local, dacă e adevărat că farmacistul nu găsește locuință bună și ieftină în locul unde fusese obligat de sentința Curtei de Casație să se mute, dărîmînd astfel, ori intenționînd să dărîme printr’un fel de bună învoială între părți, o deriziune a instanței supreme judecătorești. Or, în joc nu sânt numai toanele schimbătoare ale d-lor d-rn Sion și Stavrescu, ci interesele reale unui alt farmacist, interese lezate și batjocorite atîta timp de actuala direcție sanitară, pentru ca această afacere să se sftrșească, așa, și justiția va avea din nou să decidă dacă legile țărei nu sunt făcute și pentru d-nii d-rn Sion și Stavrescu. Pînă atunci e bine să se știe ce fenomenale potlogării se petrec la direcția sanitară. Simion Blaga fartrraiist-proprietar, T.Severi» Domnii abonați cari cer schimbarea adresei sau reinoesc abonamentul, sunt rugați să înainteze odată cu cererea d-lor și a» «toi* ziantf