Dimineaţa, octombrie 1920 (Anul 17, nr. 5101-5125)
1920-10-18 / nr. 5116
Greva Generală O delegație a partidului socialist a depus în preșidenție consiliului de miniștri un ultimatum. „Socialismul“ nu spune care e termenul acestuia, da sancțiunea lui se știe că trebuie să fie greva generală. Dupa atitudinea presei oficiale, se pare că guvernul nu a dispus să intre în tratative ci reprezentanții muncitorimei. Intențiunea lui ar fi să recurgă la militarizare, la constrângere Dacă metoda lui este cea bonă a foarte discutabil. Guverne ei o esperanță nespus mai mare decât al nostru, în chestiunile sociale și luptele muncitorești, ai preferat forței, tratativele, compromisurile cu muncitorii. Din Anglia și Italia s’a pus problema raportului de forță dintre sindicate și autoritatea constituită și aceasta din urmă . A considerat că se diminuiază sau se desconsideră, stând la vorbă cu reprezentanții muncitorimei și căutând să înțeleagă nemulțumirile ei, să discerne cî e drept și realizabil din reeîa «națiunile ei și să evite lupte cari, chiar dacă s'ar termina în favoarea ei, nu ar putea fi decât păgubitoare societăței. E drept că și conducătorii sindicatelor din acele țări, au înțeles toată gravitatea unei hotărâri ca cea care ar deslănțui greva generală. Oricât de mare ar fi antagonismul dintre interesele clasei muncitoare și cele ale clasei capitaliste, suspendarea producției la care duce o grevă generală, o lovește tot atât de greu pe cea dintâi, cât ș pe cea de a doua, dacă nu mai mult De aceea până azi conducătorii muncitorimei au ezitat ori de câte ori se aflau în fața iminenței, nu a unei greve generale, ci chiar și numai a unei greve cu caracter mai general. Așa vedem acum în Anglia pe conducătorii minierilor amânînd mereu proclamarea grevei. E drept, că guvernul englez înlesnește aceste amânări, ușurează situațiunea conducătorilor muncitorime, tratând cu dânșii. E o greșală de optică sau provenită din necunoașterea realităților, când guvernul crede că pornirea spre greva generală e opera conducătorilor, a așa zișilor agitatori, cari o vor. In cazurile acestea de pornire spre încetare generală a muncei, conducătorii sunt cele mai adesea ori cei conduși. Pornirea se naște in mulțime, ia forma unei izbucniri elementare, așa că dacă conducătorii i s’ar pune în cale, ar fi răsturnați de dânsa, iar manifestația grevistă a mafsei, lipsită de sfătuitori cu autoritate, s’ar putea întâmpla să ia un caracter, pe care și guvernanții trebuie să dorească a’l evita. Căci dacă în asemenea caz, „rebeliunea“ s’ar produce ponte, și mitralierele și puștile ar putea mai lesne vorbi, — apoi rareori în conflictele sociale cuvântul din urmă rămâne al lor. Vremea răzbună asemenea greșite concepții, cum s’a putut vedea dealungul istoriei la toate popoarele și acum în urmă în Rusia țaristă. Iată de ce credem că guvernul va face rău dacă,va recurge la maniera forței și va face bine să stea la vorbă cu conducătorii muncitorimei evitând s’o împingă printr’o atitudine intransigentă, izvorâtă dintr’o falsă concepție asupra integrităței autorităței sale, pe calea grevei generale. Guvernul este chemat să utilizeze autoritatea sa în folosul obștesc și în limitele acestuia sunt cuprinse și nevoile și revendicările interesantei pături a muncitorimei orășenești. Cred însă, că și conducătorii muncitorimei, trebuie să evite a ajunge la extreme. Greva generală e o armă cu două tăișuri. Ea n’a dus până astăzi nicăiri la rezultatele urmărite, decât dacă s’a bucurat și de sprijinul celorlalte clase. Așa în Rusia la 1895, în Germania când cu lovitura de stat reacționară a lui Kapp. Dar în Franța ea n’a reușit și a dezlănțuit numai curentul antisocialist care raliază acum în jurul său pe toți adversarii muncitorimei ș î în Anglia marea grevă a lucrătorilor căilor ferate s’a terminat cu un rezultat, care a fost departe de a corespunde sforțări și jertfelor. In special în noi mișcarea muncitoare, slabă în raport cu bransa mare și inertă a populațiunei, nu trebuie să se dedea la încercări de forță, cari în caz de nereușită, ar putea avea două urmări grave: 1) să o dezorganizeze pe dânsa, și 2) să întărească elementele reacționare. Adevărată și poate unică depozitară și apărătoare a libertăței și democrației, ar fi o adevărată catastrofă pentru ele, dacă coeziunea organizației muncitorești ar fi sacrificată pentru a satisface cerințelor frazei revoluționare în floare acum. Din dezorganizare nu poate eși maximul de organizare, care e condiționat fără de care socialismul nu poate fi realizat. De aceasta trebuie convinsă muncitorimea. Dar nici guvernul nu are nimic de câștigat dacă provoacă o luptă care s-ar putea lăsa victorios asupra unei dezorganizări mai mari încă decât cea sub care trăim. Nici muncitorimea, nici autoritatea constituită, să nu se puie din punctul de vedere al forței și amândouă să găsească drumul pentru evitarea grevei generale, care nu poate aduce folos nimănui, dar va aduce cu siguranță pagubă tuturor. B. Brănișteanu In treacăt țigara Doi fumători, vânători, !și aprind țigările, și se încinge între ei o discuție aprinsă despre... țigări. — Șî sunt scumpe ale dracului 5 S — Și proaste ? — Tare proaste ? — Și acre ! — Ba, amare! — Și când te gândești mă, 50 de bani bucata ! — Intr’o zi aprind țigara de vre’o zece ori și nu vrea să ardă, când de-odată, ce crezi ? Scot un cui din ea ? — Un cui ! Asta nu-i nimica . Eu am pățit-o și mai și. Văzând într’o zi că nu vrea să ardă mă uit în vârf și zăresc un capăt de lemn. Atunci am început să trag, și am tras și am tras, până a ieșit... __ O scobitoare ? — Aș ! Un scaun. — Dacă e vorba așa asa îșorute, știu eu una și mai și! O Cunoști pe Fiu ! — Demimondena ? — Da, aia ! — Ce e cu ea ? — Intr’o zi a venit în ea un milionar, un milionar de război. La un moment dat, ea îî oferă o tigare și el se simți extrem de măgulit. — Ei și — Și alunei din țigara pe care î-a dat’o lui ea a scos un dormitor, un salonaș și o sufragerie. VERO — ------- — Anchetă în Ungarie Lyon. 16. — D. Charles Danielon deputat de Finistere și raportor al tratatului de Trianon, a plecat din Paris la Budapesta unde va face o anchetă rapidă asupra situației ideate nouei Ungarii prin tratatul de pace și asupra posibilităților de a propure economicii * acestei țări cu gecia H d. La Ocnă ANCHETA SCHINGIUIRILOR DIN BASARABIA Avem dinaintea noastră prima mărturisire officială in ancheta parlamentară din Basarabia. Ceea ce au constatat membrii, comisiunea In regiunea Cahul întrece orice fantazie de monstruozitate criminală. Cetind declarațiile parlamentari» ier cu privire la abuzările și barbariile ce s'au netrecut in oropsita Basarabie rămâi împietrit in fața ferocitate bestiale a unor indivizi, cari spre rușinea celei mai Inteligente specii, poartă numele de oameni. Siguranța, faimoasa bandă de e>«ne provocatori, subprefectii si jandarmi imativi« si »«roarea satelor si perceptorii, aleși dintre cei mai corupți functionar», au mers mână in «»«»» pentru a schinmui si istventa cele mai proslave chinuri.’ Vântele constatate In regiunea Habul pot fi trecute In opalele celor mai sângeroase barbarii si dună cum declară mespbrH eomîsniper ..aceste schinszhturi sunt pe ISrtvfi. tncHrtttUe din Knania, nîște dulci eHntSW îngerești“. Ne cânitim eu urcară I« chinurile •ndnro*» de victimele sbirilor din Basarabia , le smulsul ppoleiitor, tortura cu ouile enapte subsfoară; *»r*n«ufitenetelor intre nșă; nSdf. ’«r»a ff Tortor cu ascuțișul neuntet si strivire« testicul«!®* _ ta !»t arsenalul Ipcbfvî fr trtal tutrebalpiaf n «ulpte fe tiorp Si Inimă depă«*rcă trimis* «Sf ta»« npera de:„ romanizaca tu **a«arahia. Pecîfțe cartan felul* tr cb*nr*t ne moldovenii *t m*nar*4K«n« din Basarabia nu trebui cruțata. Toată bau?«, tribun trimisă în ■""n-ni*»n*nR ne v*a*ă. ftur« « se mOutu« Basarabia tra «C»ste U«*fort criminals ft ture a se ?« sotlsmaml» victimelor cari au »»"* nenorocirea de a *»«ce prin martiraful cel mai cbinultor. La Ocnă, torturatorii;. CTM!2?^ELEFO^ Directia i Offizer*»-i»»un viareior ß fi 7 Publicitatea I/84 I Ancheta parlamentară în Basarabia - GROAZNICE ORORI -Un ziar din provincie publică un șir de amănunte precise asupra atrocităților ce s’au săvârșit în Basarabia și care numără sute de victime. Din aceste amănunte date suszisului ziar de d. Ștefănescu, ținut din membrii comisiei de anchetă, reiese că, în regiunea de la Cahul, în anchetarea căruia a luat parte, s’au descoperit abuzuri fără precedent și barbarii imposibil de imaginat. La aceste orori toți au participat: siguranța, subprefecții, jandarmii și perceptorii. Așa trâmbițatele comploturi „bolșevice“ nu aveau realitate decât în creeria fostului șef al siguranței din Cahul, comisarul Apostolescu, acum în orașul Brăila, cât și în a polițaiului Theodorescu și agentului Al. Ștefănescu. Această trinitate imediat ce opera arestări se punea pe muncă : smulgea unghii și părul, strivea degetele între ușe, spre a forța pe nenorocitele victime să declare că’s bolșevici. De asemenea un oarecare subprefect Serescu, și un altul Avacov, au la activul lor o serie de nelegiuiri. Totuși aceștia au fost trimiși de guvern în Basarabia cu misiunea de a face opera de romanizare. Și rezultatul acestei opere se vede : sute de victime, i *u raportul pe care o vom prezenta guvernului, spune :3. Ștefănescu, vom cere nu numai destituirea lor,, ci și trimiterea la ocnă. (Wilson p promis r lator piilitnr României și Serbiei? O discuție interesantă I * Senatorul american — ■,Neur-York Herald" comunică din Washington. Intre președintele Wilson si senatorul Spencer a izbucnit o controversă in jurul unui pretins ajutor militar făgăduit de Wilson la Paris reprezentanților român și sârb. " Senatorul Spencer" afirmase că președintele Wlson a declarat d-lui Brătianu la Paris ca In caz de război, Statele Unite ii vor trimite in ajutor armate si vapoare. Wilson a răspuns la această primă afirmație a senatorului că minte. Atunci d. Spencer a reprodus o copie a discursului senatorului Reed ținut în senatul american In Februarie trecut in care acesta a declarat că președintele Wilson, adresându-se delegaților român și sârb și indemnându-i să semneze pactul ligei națiunilor, le-a spus: „Dacă lumea ar fi dar tulburată, dacă condițiunile pe cari cu toții le considerăm ca fundamentale ar fi atacate, vă vom da garanții că Statele Unite vor trimite o armată și o flotă peste ocean. In atari condițiuni este oara surprinzător că dorim să ajungem la o soluție a diverselor probleme?" Afara de aceasta, ziarul „Tribune“ din NewYork publică o copie a proccsului-verbal oficial al ședinței secrete din 15 Martie 1919. conținând textul cuvintelor adresate de d. WU. son reprezentanților romdn și sdrb. Textul, în franțuzește suna. astfel: „Si le monde se trouve de nouveau troublQ și le conditions que nous regardens tous comme fondamentales sont remises en question, la garanție gut vans donnée veut dire que les Etats-Unis feront passer de ce coté de Tocean fear armée et tear flotte." Tribunen nu explică cum a ajuns în posesiunea acestui document, dar declară că textul citat se află pe pagina Î3 al procesului-verbal oficial francez. Pe când Casa Albă n'a luat încă atitudine față de această publicație, amicii președintelui dau doua explicațiuni și anume: sate președintele a uitat ceea ce a spus reprezentanților român și sârb, sau președintele, deși adresăndu-Se direcți d-lui Brătianu, premierul român, n'a înțeles să-i tăgăduiască in special acestei noțiuni ajutor militar, ci a vorbit de lumea in general Singurul comentar din Casa Albă l-a făcut secretarul președintelui <1 TWW&, în?« * aetltxmt; D. Spencer, să prezinte darea de seamă oficială, întrebat unde se poate obține, d. Tumulty a răspuns: La Paris, „Neur York Herald" mai observă la cele pe masas: Privitor la afirmația senatorului Spencer că in timpul conferinței de la Paris, președintele Wilson a făgăduit să trimeată ajutor militar sârbilor și românilor se crede la Paris că un sate-sl personal al președintelui din Washington există o copie a unui proces verbal de o ședință secretă ținută la Quai d’Orsay Intre membrii consilului de patru și reprezentanți ai puterilor mici în care președintele a spus cuvintele incriminate. Această ședință a avut loc la SI Mai și spre deosebire de ședințele plenare , a fost accesibilă pentru presă și nu s-au publicat Informațiuni despre discursurile ținute acolo. Ministerul de externe francez indică totuși ca fiecare guvern a primit o copie a procesului verbal și că președintele Wilson posedă și el una. Funcționarii ministerului, de externe erau permis, ieri,, corespondenților de ziare să examineze copia de la Paris, spunând ca face parte dinte un proces-verbal secret și că e nevoe de consimțământul tuturor guvernelor pentru a o publica. Totuși funcționarii au declarat că nu văd motivul pentru care președintele nu și-ar publica cuvintele rostite după copia ce o posedă, deoarece multe din observațiunile d-lui Clemenceau au fost publicate de el însuți sau de d. André Tardieu. « Declarațiile contelui Sforza Lyon, 16. Contele Sforza a declarat corespondentului din Roma al lui „Berlingske Tidendei" din Copenhaga că este animat, ca și d. Giolitti, de toată bunăvoința și de o mare dorință de a se înțelege cu Iugoslavii in chestia Adriaticei. El a adăugat că dorește de asemenea să vadă Albania complect independentă. După știri înregistrate de cele mai multe ziare italiene, negocierile italo-iugoslave vor avea loc la Paolo, la ceo șaizeci Mlometri de Roma; 06U04 Ocupație - N*ai nici o slujbă $1 nici nu muncești, cu ce trăești ? — Vând în fiecare zi oul de la găini și câștig 7000 de franci pe lună« Spre greva generală . Se știe că delegația socialistă a prezentat guvernului memoriu votat de consiliu] general prin care se cere guvernului reintrarea in spiritul constituției, amenintându-se cu greva generală ori guvernul s’a grăbit să dea urmă■torul comunicat. COMUNICATUL GUVERNULUI Comisinea generală a Partidului Socialist și a mișcării sindicale a ■ înaintat d-lui general Averescu, președintele Consiliului, un memoriu în care după ce se afirmă că „Regimul de teroare inaugurat de guvern tinde nu numai la tăgăduirea celor mai esențiale drepturi cetățenești ale clasei minatoare ci chiar la desființarea organizatiunilor de apărare a muncitorilor in contra exploatării capitaliste" etc. etc. se pun mai multe condițiuni, a căror primire de guvern se condiționează cu amenințări. Pe acest memoriu, d. președinte al Consiliului a dus următoarea rezoluție: „Afirmațiunea ca actuala guvern a inaugurat regimul da eroare dă măsura seriozitatea acestui memoriu „Guvernul crede că este de a ea datorie să aibă toată solicitudinea pentru clasa mncitorească. Bunele sale intențiuni nu pot depăși insă marginile posibilitate reale. Pe măsură ce situațiunea generală se va îmbunătăți se va face tot ce este cu putință ca de această îmbunătățire să beneficieze cât mai mult muncitorii: pentru aceasta guvernn nu are nevoie să Ho stimulat, nic! prin solid♦Ari InV Touestrae, nic! prin amenințări anarhice. Pe acestea din urmă nu le se va considera*ține și orice act de ostilitate va atrage după cina măsuri ce Interesele ordinei publice impun", (si) G-RAL AVERESCU LĂMURIRI PENTRU OPINIA PUBLICA Pe de altă parte .,Socialismul’’ de ați publică o lămurire către opinia publică in chestia grevei generale In care spune că: Muncitorimea din România nu tinde prin acest act decât la întronarea legalității. Muncitorii din tot cuprinsul României si în special din teritoriile astalipite sunt obiectul celor mai neomenoase abuzuri. Evacuările, trimeteriie în urmă c î domiciliile fortate în Ardeal și Banat numai contenesc. Acei care-și câștigau existenta de ani de zile prin munca cinstită sunt isgonii peste graniță sau trimeși in alte localități unde munca lor profesională n’are întrebuințare Starea, de asediu și cenzura, servesc In nouile provincii ca mijloc de terorizare a cetățenilor și mai ales a muncitorilor și se mențin chiar și in vechiul regat. Nu cerem sporiri de salarii nici micșorarea zilei de muncă. Nu interese egoiste sau profesonale ne-au determinat sa intrăm in marea luptă care este greva generală, ci interese de „ordin superior și general: aplicarea legilor țării pentru toti. Lupta noastră nu este pentru noi ci pentru toți și în înteresul tuturor". Articolul se referă la legile făcute de guvern prin care tăgăduește muncitorir dreptul la muncă și încearcă să știrbească dreptul de asociație. „In fața legii care desfințează dreptul la grevă, singura atitudine demnă ce o putem avea este greva generală. „Cu armata în fabrici sub teroarea baionetei și a mitralierii lucrătorul nu poate munci“. Care a fost răspunsul guvernului la ordinul dat de comandantul trupelor de Est prin care se recomnadă trupelor să sa mai tragă salve de intimidare de aer, ci sa ucidă direct și fără milă? Agatta iilu iU.si« mui mai simplă admonestare, guvernul dă înalta lui aprobare acestui sistem. Isi poate orice închipui ce se petrece in teritoriile alipite unde comandanții militari sunt atotputernici. Pentru aceasta, pentru a preveni nenorociri muncitorimea este silită să recurgă la greva generală. Ea luptă pentru interesul obștesc pentru liniștirea internă. Casa centrală a meseriilor strânge milioane din modestele salarii ale lucrătorilor pentru a-i asigura la caz de boală, invaliditate și bătrânețe- Lucrătorii n’au niciodată ajutoarele de cari au nevoc. Fondurile strânse servesc numai la întreținerea unei întregi armate de funcționaree î acum ca sfidare cotele s'au urcat cu 200 în sută, la vederea unor ajutoare pe cari zadarnic le așteaptă. Este un d"et>t muncitorimea să refuze plata cotelor? Desigur. Și această hotărâre muncitorimea o va respecta orice se va întâmpla, Iată cauzele și adevăratul caratter al grevei generate. Și ziarul „Socialismul“ încheie astfel: Departe de exi tm gest de dușmănie , contra locuitorilor țării cum vrea să spună presa politicianilor Interesat, greva generală a muncitorilor din România este acta eroic ultor cetățeni cari nu doresc decât liniștea internă ,prin domnia legilor. INSTRUCȚIUNI CĂTRE MUNCITORI „Socialismul de azi publică surmăto« ul apel către muncitorii Consilul General al ParisiiiÎul și Comisiile Generale ale Sindicatelor din toată țara fată de teroarea care domnește in întreaga țară» față de absprptul pe care guvernul îl arată in fața întregii clase muncitoare, luându-i orice drept în viață a dat guvernoMOS ULTIMATUM. Cerințele noastre sunt aproape pefiisemnate fată de nevoile mari ale muncitorimii In toate țările din lume aceste «erori au fost satisfăcute de decenii» Lupta mare în care intrăm acom «e j 'oct <'”'fncă de 'uvern: de zeci de ori am bătut în ușîle noi sî am fost dat afară sau înșelați Răbdarea trecând orice margine recurgem la singura armă pe care o «■vem cu n'ni: „Greva Generală". Ia cuvântul dat de Comitetele Centrale toată muncitorimea din regat și noile teritorii va Încrucișa brațele! Pregatiți-vä de grevă generală! Așteptați semnalul! Greva nu încetează până când cererile nu vor fi satisfăcute. In timpul grevei toată lumea stă acasă, nu se face nici o manifestație, pentru a nu se face jocul provocatorilor Comitetul Executiv și Gornisie Generală a Sindicatelor Țăranii din noile provincii 1 imnwWfifH ft ink’ll w La solemnitatea primei împroprietăriri din jud. Mehedinți care are loc astăzi in comune Bâcleșul din jud. Mehedinți, guvernul a luat măsuri să asiste grupuri de țărani din Bucovina, Ardeal si Basarabia. Aceste măsuri va fi generalizate și la fiecare primă împroprietărire din fiecare județ, vor fi aduși să asiste țărani din proviniile alipite,