Dimineaţa, noiembrie 1920 (Anul 17, nr. 5126-5149)
1920-11-25 / nr. 5145
vr IOTUL FAMILIAR Chestia a făcut încă un pas mare spre deslegarea ei universală: parlamentul italian a admis, aproape cu unanimitate, ca femeile să aibă drept de vot egal cu bărbații. Treptat-treptat, în curând nu va mai fi nici o țară așezată pe temelii moderne care să nu fi acordat acest drept femeilor, afară poate de a noastră. Rămași vârf de coadă în ce privește știința de carte, nu departe de extremitatea cozii în ce privește moravurile administrative, politice și respectul legilor, voi vom care să rămânem de căruță și în privința drepturilor femeele în privința drepturilor femeei? Nu cunosc nici un argument valabil împotriva acestor drepturi, căci reacționari, neînțelegătorii și nătângii și-au deșertat complet sacul de pe când combăteau în genere principiul libertății, și al dreptății de-o potrivă pentru toți, și în special de când combăteau votul universal. Și cu toate astea bătăliile au fost succesiv câștigate nu de nawul, cari stau astăzi cu botul în jos, siliți fiind să adore acum ceia ce au încercat a zădărnici, chiar cu prețul sângelui nevinovat, de-a se înfăptui cu o oră mai devreme. Cfid împotriva votului femeilor nu se aduc alte argumente, dar absolut nici unul de-o altă natură, decât tot acele întrebuințate față de votul universal. Și astăzi nu e țată care să nu-1 aibă! Vă mai andntul vreunul din aceste așa zise „argumente“? Și cei ce le invocau se prefac că le-au aflat, ba nicii se apără de ele ca și Corn n’ar fi fost ale lor Poate că totuși vă fulgeră unul prin cap: să fie oare femeile noastre tot așa de pregătite pentru exercițiul votului ca americancele, englezoaicele, italiencele, Neo-Zelandezele, austrialienele și negresele? N’ar fi mai prudent să le mai lăsăm să se formeze? Presupun că acei ce gândesc astfel binevoesc totuși a excepta pe mama, pe sora, pe soția și pe fiica lor“. Atunci? Dar ce înseamnă a pregăti pe cineva, bărbat ori femee, la exercițiul drepturilor cetățenești ? Cine, cum și când îi pregătește la așa ceva decât viața însăși și însuși exercitiul unor asemenea drepturi? Când și unde s’a mai pomenit ca să se învețe vreun exercițiu, fie al minții, fie al trupului, decât prin chiar practica lucrului? La mijloc nu sunt, când se combate un drept ori al cui ar fi, decât sefizme, ignoranță sau interese de castă, dovadă că cei ce combat atare drepturi pe dânșii se exceptează întotdeauna, pentru ei le cer cu inzistență. Dacă le găsesc rele, le găsesc numai pentru alții“. Asta vă dă dovada deplină a puterei și naturii argumentelor contrare și, pentru mine unul, violează complet și pentru totdeauna chestia de principiu. Rămânem doar cu partea practică a chestiei, cu așa zisa oportunitate. Este în afară de îndoială că, întrucât femeile capătă treptat dreptul de vot pretutindeni, momentul de-a li-l acorda ne va atinge fatal și pe noi. Nu vom putea cu nici un chip scăpa de acest moment. Atunci de ce să mai repetăm față de femei greșala enormă pe care am făcut-o în chestia votului universal. Pe când bulgarii, sârbii, grecii și-l dăduseră chiar dintru început, oligarhia noastră s’a încăpățânat a-1 refuza timp de 60 de ani. Vă închipuiți ce-ar fi fost țara asta și neamul acesta „astăzi“ dacă îi era și lui îngăduit să exercite pe deplin toate drepturile cetățenești încă de acum 60 de ani? Ei bine, va fi același lucru și cu femeile, adică cu cealaltă jumătate a țării. Lăsate în afară, cum au fost lăsate masele populare barbăttești, ele nu se vor forma cu o iotă mai mult, nu vor câștiga nimic, vor fi aceleași și peste o jumătate de veac. Intrate imediat în plin exercițiu al drepturilor cle se vor forma foarte repede și în curând ne vom mira de aptitudinile lor politice și de ce folos vor fi pentru binele obștesc. Sperăm că parlamentul nostru va ști să fie și el odată la înălțime, dar asta să nu împiedece pe femeii de a duce lupta viguros mai departe. iune mică și Primăria Capitalei a publicat un comunicat prin ziare, ca să aducă la cunoștința publicului cauzele lipsei de semne. Publicul te crede inutil. Cauzele le cunoaște perfect, numai primăria le-a aflat prea târziu. Și atunci s’a decis să dea comunicatul, care nu ne încălzește de loc. Pe numele unei societăți, au sosit in gara de nord niște vagoane de lemne, care au fost aduse in numele primăriei ce să-și mai bată ea capul cu asemenea treburi, când are atâta de lucru, într’o capitală a căreia populație s’a îndoit aproape . Societatea n’a predat lemnele primăriei, ci, mai simplu, le-a vândut cui a dat mai mult. Deci o simplă afacere de speculă. Ceia ce a indignat pe domnii dela primărie. Și ca să se răzbune: comunicatul și atâta tot. Nu există nici o sancțiune împotriva societății ? Se pare că nu, deoarece și primăria și-a dat singură verdictul de neputință, crezând că n’o să vadă nimeni aceasta. Faptul in sine, nu constitue nici o noutate. El se repetă de câțiva ani, cu lemnele aduse pentru funcționarii de la gară, pentru spitale, pentru societăți și așa mai departe. Ne-am fi mirat dacă primăria ar fi dat un comunicat prin care să anunțe că lemnele pentru populația săracă bucureșteană, au ajuns la destinație. Red. înmulțirea polițiștilor Relevând, acum câtva timp, înmulțirea Îngrijitoare a furturilor din Capitală, arătam că fenomenul se datorește pe de o parte scumpirei enorme a vieței, iar pe de altă parte femei prea timpurie, care a surprins nepregătită populația Capitalei. Ca răspuns la aceste furturi, autoritatea a dispus mărirea numărului agenților de poliție. Măsura ar fi bună, dacă personalul recrutat ar fi destoinic și dacă furturile și crimele ar fi un adevăr descoperite de cei însărcinați cu urmărirea lor. O experiență Îndelungată a dovedit însă că la noi autoritățile joacă un rol prea mic în asemenea împrejurări și dacă Întâmplarea nu contribue la descoperirea rău-făcătorilor, făptuirile lor rămân nepedepsite. Dar, în definitiv, nu aici stă problema. Furturile se înmulțesc și cauza acestei înmulțiri e evidentă: scumpirea enormă a vieței și raritatea obiectelor de prima necesitate a făcut boți din foarte mulți oameni, cari în împrejurări normale ar fi rămas oameni perfect cinstiți. Dacă situația noastră economică și financiară se agravează, e de prevăzut că furturile se vor înmulți, iar personalul polițienesc va trebui mărit în aceeași proporție. Vom ajunge dar cu timpul să avem atâția polițiști, incât bugetul Statului să nu-i poată suporta. Aceasta a fost de altfel boala tuturor societăților Când relele le deb. Fenomenul onservat în Capivilă și care a determinat înmulțirea numărului polițiștilor e de natura cea mai îngrijitoare.Dacă guvernul nu ia grabnice măsuri pentru îndepărtarea cauzelor, cari determină furturile, poate înmulți la infinit personalul de supraveghere. Singurul remediu este aici normalizarea țării, deci refacerea înainte de toate și nu polițiști. T. P. Limba oficială a Ligei națiunilor Lyon, 23. — Delegații celor 14 state de limbă spaniolă cerând ca limba spaniolă să fie recunoscută sa limbă oficială a societăței națiunilor ca și limbile franceză și engleză, delgația japoneză a cerut ca esperanto sa devie limba oficială a Ligei. € © num<§atât în chestia locuințelor Se pare că ministerul de Interne, față cu salva de nemulțumiri ridicată de presa din Capitală a ținut să dea lămuriri asupra regulamentului închirierilor forțate. Vederile noastre că interese impuse de unele Împrejurări din Ardeal și Bucovina au dat loc regulamentului pentru Închirierile și cuartiruirile forțate se confirmă de ministerul de interne, printr-un comunicat adresat presei. Astfel suntem asigurați că pentru Ardeal regulamentul reprezintă o ,,temperare a măsurilor ce se luau de autoritățile de acolo” — adică reprezintă, după părerea noastră, o ameliorare a abuzurilor și ilegalităților ce se practicau cu o sălbătecie de nedescris Împotriva minorităților de-o anumită religie. In ce privește „uniformizarea” măsurilor luate prin ordonanțele sau regulamentele locale incă în vigoare în Ardeal și Bucovina, se poate ca temporizarea” de care se ocupă comunicatul ministerului de interne să aiba vre-o influență in bine, in ce privește închirierile și chartirismile. Ne Îndoim insă că aceste măsuri să fie „uniformizate” sau chiar numai „temporizate”, când va fi vorba de EVACUĂRILE SILITE, întrucât de această chestiune, care a dat loc la cele mai josnice răsbunări și continuă a fi încă azi in Ardeal și Bucovina o sursă de veniture pentru anumiți funcționari trimiși să facă „unirea sufletească”, comunicatul ministerului de interne nu vorbește nimic. In ce privește vechiul regat, suntem lămuriți, regulamentul se va aplica după circumstanță și dincotro va bate vântul.» politic. V. Sc. ii hí m In textul demisiunei sale din fruntea C. F. R., d. general Macri a arătat, după cum ne asigură ziarele, că nu mai poate conduce mai departe instituția „pentru a nu se compromite ca funcționar și militar'". In deosebi d. general Macri insistă asupra „ilegalităților” săvârșite la ministerul comunicațiilor. Demisiunea directorului general al C. F. R. vine intr'un moment destul de semnificativ. Ea coincide cu vremea în care se judecă procesul socialiștilor tn fața Curței marțiale, dinaintea căreia cuvântul „ilegalitate" a venit de atâtea ori pe buzele advocaților și acuzaților. Oare printre „ilegalitățile" semnalate de demisia d-lui general Macri nu e și o părticică din nedreptatea, la adresa muncitorilor, purtați cu promisiunea că li se vor satisface revendicările ! Așteptăm cu o legitimă nerăbdare să vedem ce vor răspunde oficioasele guvernului la aluziile d-lui general Macri, care nu voește să mai răude la căile ferate spre a „nu se compromite ca funcționar și militar”. Dacan Vrut ® $1 recvrute Alte vremuri La Teatrul Național se joacă, din nou „Falimentul”, o piesă care redă viața negustorească din alte vremuri, măturată și ea de vijejia războiului. E vorba doar un „Falimentul” de bănci, cari acordă credite pe polițe, de lipsă de debușeuri, de soții de mari comercianți cari pregătesc singure, cu mâinile lor lipsite de inele, bucatele necesare familiei. Și, mai cu seamă, e vorba in această piesă de un falit care se reface printr’o muncă trudnică și cinstită. Parcă ar fi vremurile pe cari ni le-ar întruchipa un basm frumos / Bănci cari acordă credite, pe polițe, cu o simplă dobândă de 5 la sută pe an __ pe an, Dumnezeule! fără cointeresările cari poartă atâtea savante denumiri: un comerciant care, având o casă nu o cedează pentru o superbă „filodermă” — dar acest anahronic Tielde nu rostește odată — odată măcar — în cursul celor patru acte cuvântul de ordine, azi pe buzele tuturor, dela poeți, la episcopi : filodermă / Și doamna Tielde, soție de mare comerciant, care in loc să se lanseze in acerbe critici sau in admirative frângeri de degete la adresa lui Georgescu — bănuim că trebue să aibă și Norvegia un Georgescu — se lamentează că nu știe ce să mai gătească pentru a doua zi / Ș’apoi, ce idee abracadabrantă la eroul lui Björnson, să se refacă materialmente și moralmente nu printr'o „lovitură” cu Reșițe sau cu I. R. D. P. sau printr’un simpatic permis de export, ci printr'o muncă laborioasă și Pe căi normale, pe vechile și în veci, dispărutele căi normale ! A, câți din cei instalați princiar in lojile sau fotoliile Teatrului Național nu vor fi privit ca un superior dispreț la sforțările amare ale negustorului prăbușit căruia nu-i trece prin minte Că scăparea îi poate veni din biroul unui milostiv ministru, sau din templul modern instalat atât de magnific in palatul Camerei de comerț . Maximin la FLE. Sub titlul de mai sus, care pare cu totul nevinovat, ba chiar întru câtva banal, tânărul scriitor Andrei Braniște, cunoscut în lumea literilor ca un fin și talentat critic literar, supune la rândul său părerilor și jdeecăței altora, primul său volum. E o încercare curajoasă care ar fi doborât poate pe oricine ar fi căutat să facă în cele patrusprezece nuvele ce cuprind cartea o psihologie mulată in dantele și apă de roze cum ne-am fi așteptat să o găsim. D-nul Braniște însă fără a-și pierde vremea cu subtilități și a se sili să despice în patru un fir de păr ca să ne arate că cunoaște sufletul de femee, prin dialoguri și fapte ne pune deodată în fața vieței sexuale, singura reală și adevărată după d-sa. Atingând un realizm care ar merge până la indecență de nu ar fi scris cu o putere și un talent ce ne reamintește alocurea pe un Gorki, d-nul Braniște își va atrage poate multe reprobări în lumea pudică și hipocrită, dar și enorm de mulți cititori printre cei ce vor să li se spună realitatea cauzelor și a efectelor. Magistrală în sensul de mai sus e nuvela „Pe maidan”. Cât despre stil el e variat, personal, cu imagini noui și cu totul deosebit de acela al lui Andrei Braniște criticul. De altfel complexitatea talentului său va face dintr’ânsul în curând unul din fruntașii literaturei noastre chiar și atunci când se va convinge că poți fcri lucruri trăite și fără a te coborâ prea mult în unele intimități care jignesc câteodată adevăratele suflete de femei. Ful. IHA inten și chestiiea greacă Conversațiile fülre í*airs și Londra LYON. 23. — D. Georges Leygues, președintele consiliului a primit luni dimineața, la președinția consiliului, pe d. Bonin Longare, ambasadorul Italiei la Paris, cu care s-a întreținut mult timp asupra afacerilor din Grecia și Orient. Conversațiile continuă în mod activ între cabinetele din Paris și Londra privitor la atitudinea celor două guverne în chestia greacă. Guvernul francez, scrie „Le Journal des Debats“ care ține foarte mult ca această atitudine să fie lămurit definită, stărne Pe lângă cel din Londra ca să-și facă cunoscut răspunsul la propunerile ce i le-a făcut.«rezerva ve**izeliștilor LYON. 23. — Ziarele venizeliste observă o atitudine rezervată și declară că, punând interesele Greciei deasupra intereselor partidului lor, vor susține guvernul ca să continue opera de reconstrucție națională întreprinsă de d. M Venizelos. Ce spune presa greacă După neliniștea din primele trei zile ale săptămânei, după serbările și manifestațiile bucuriei populare, conform obiceiurilor vechi din ultimele zile, fiecare și-a reluat ocupația în Capitală și în provincie. Această stare de lucruri a avut o repercusiune asupra bursei unde, după cum anunță ziarul din opoziție „Valkanikos Tachidromos ‘, s’a constatat astăzi că acțiunile Băncei Naționale au câștigat 351 asupra cursului din ajun, iar acele ale Băncei Atena cinci și un sfert. Ameliorarea e de asemenea foarte simțitoare la cursul schimbului care nu suferise de altfel o schimbare considerabilă. „Ethnos“ ziar opoziționist, scrie că poporul grec, prin votul din 14 Noembrie, a rezolvat chestia internă, dezaprobând politica internă a guvernului precedent, și numai politica externă. Pe de altă parte, acelaș ziar scrie că în urările întregei națiuni începe atacul contra lui Kemal care a crezut că poate să tragă folos pe urma căderea cabinetului. Aliații vor avea o mare dovadă de fapt, după declarațiile oficiale, a dispozițiunilor neschimbate față de ei. Comandanții frontului din Tracia și Asia sunt acum la posturile lor; înaltul comisar al Smirnei Steriadis și-a retras demisia în urma cererea guvernului. y Cum am face L.J Direcția căilor ferate anunță că la trenurile de persoane se va atașa câte un vagon restaurant. Cum am fere ca să știm,dacă vor avea acces la aceste vagoane și cel de pe acoperișuri? Un zair anunță că poliția a prins o bandă de hoți și spărgători din lumea mare. Cum am face ca să-i cunoaștem și noi. Nu de alta, dar când cei din lumea mare au început să se coboare la meseriile celor din lumea mică, au săvârșit un început de democratizare pentru care merită toată celebritatea. Pentru a complecta stocul de făină necesar aprovizionărei Capitalei Aprovizionarea a atacat și stocul de făină albă, cumpărat de la mori pe preț de 8 lei kgr. și a vândut pâinea cu 2.50 kilogramul. Cum am face de știri, cine a plătit diferența ? Ministerul de industrie anunță că a înființat o comisie care să evalueze mașinele ce se vor da celor care au fost deposedate de ele în timpul ocupației. Cum am face să știm dacă cei deposedați vor căpăta mașini, sau numai evaluările? Un prieten mi’a luat mănușile de pe masă. Cum ași face să știu cine le-a luat ? Nu de alta, dar un deget era descusut și a’și vrea să ficos ! H. P. 50 * * * ¥ incident ceho-german Ambasadorul german la Praga a protestat împotriva atacurilor asupra supușilor germani, cerând despăgubiri, a căror plată a fost aprobată de guvernul ceh, care a cerut scuze pentru acest incident OGLINDA ^SLEI Duminică a avut loc un banchet dat în onoarea cavalerilor ordinului Mihai Viteazu. mnm «uu&zu. -I. Teodorescu mm’aui chema «f pe mine. Când fata flămânzește prânzul în cinstea meal ce. pufin úe Pacea ruso-română — Condițiunile României — Organul liberal din Chișinău, „Dreptatea“, arată că ziarul bolșevic „Pravda“ publică condițiile guvernului român la oferta de pace a Rusiei. Aceste condiții ar fi următoarele : 1. Rusia să nu se amestece niciodată în afacerile interne ale României. 2. Excluderea cu desăvârșire a discuției asupra Basarabiei, ea find recunoscută României pentru totdeauna. 3. Tratativele să fie complect deschise. 4. Guvernul român, la rândul său se obligă de a nu se amesteca în afacerile interne ale Rusiei. chip iorusce A trecut de miezul nopței și străzile sunt pustii. Cu gulerul ridicat mă îndrept spre casă. Un prietin mă apucă de talie: — Te duci acasă ? Așa de vreme ! — Ce vrei să fac ! E aproape unu și se închid toate localurile. — Hai cu mine. Tăcut, ca un om care coboară calea păcatului, cobor cu el spre un local de noapte. Intrăm și curând se inchid ușile și obloanele se lasă greoae in urma noastră. Un local de noapte n'are nimic deosebit care să-l împiedice să fie un local de zi. Nimic, decât prețurile, extrem de urcate, care nu se pot cere decât unui om care după miezul noptei n'a încetat să petreacă... încolo, e un taraf de lăutari, care cântă in surdină, ca să nu deștepte poliția din somn și o sumă de mese la care stau bărbați cu femei decoltate, femei care consumă și se consumă. Din când in când se ridică o stea dansează un dans grotesc și se așează iar la masa ca să nu răpească clientului plăcerea de a se amuza cu ea. La masa prietenului meu, au luat loc trei artiste. Una era poloneză, alta unguroaică și a treia vieneză... Nici nu se poate descrie ce bine ne-am amuzat. E suficient să spun că nu ne-am putut înțelege cu nici unua din ele, dar ne-am amuzat. Noi pe socoteala lor, ele pe socoteala noastră. In zori de zi, când am plecat, am achitat următoarea notă: 2 sticle de șampanie S00 lei. O cutie de țigări 230 lei; Un buchet de flori 1200 lei; Datoriile d-relor Ketti, Iulișka și Nedina 822 lei, total lei 2072. La plecare cele trei prietene ne-au cerut câte 300 lei, pentru că ne-au amuzat... Ne-a costat cam scump, nu e vorba dar în schimb ne-am amuzat.„ mister Walk