Dimineaţa, aprilie 1921 (Anul 18, nr. 5252-5275)
1921-04-03 / nr. 5252
Ziar infidat în 1904 de, CGI."ST. MILLE din Unsi ra NE AFLAM IN FAȚA UNUI INTREG COMPLOT MONARHIST. — CONTELE ANDRASSY TIIIULFA LUI CAROL, ROMANIA NU VA PUTEA TOLERA RESTAURATIUNEA UNGARA. Lovitura de stat dela Budap Gara IV rex Hungariae Tot ce s’a petrecut în ultimele zile în Ungaria: sosirea exîmpăratului la Steinamanger, primirea lui de către primulministru ungar, care întâmplător era pe acolo și conducerea lui până în burgul din Buda, plecarea lui de acolo, pentru ca reîntors la Steinamanger, acelaș colonel care- refuzase trecerea frontierei să iacrupue și să-î cedeze comanda unei oștiri de treizeci de mii de oameni, marșul lui victorios spre Budapesta, demisia lui Horty și a guvernului său,instarea la regență a cardinalului Budapestei și la guvern a contelui Andrássy — toate aceste întâmplări întâmplătoare, cusute cu ață albă, dacă s’ar confirma până la urmă, arată că ne aflăm în fața unui complot bine urzit Nu e bine ca în asemenea momente să ne pierdem sângele rece. E însă îndreptățită întrebarea : pe ce se bazează ex-împăratul, azi regele Carol IV al Ungariei, în toată această îndrăzneață acțiunea sa ? Pe ce se bazează mai ales după protestul categoric al tuturor alia. •" ■ ■ T . r '. ,1 ,v. Vst. fri, săptămâni și cu mai multă vigoare încă după prima debarcare a ex-împăratului în palatul din Buda ? Căci, nu e de închipuit că ex-împaratul și sfetnicii săi să fi riscat aventura fără nici un temei! Ce facem noi acum ? Am putea face procesul politicei din trecut care, pe când aveam noi puterea efectivă la Budapesta și contrar sfaturilor dale prin acest ziar, a tolerat răsturnarea regimului democratic-republican, căreia a urmat măcelărirea purtătorilor săi, pentru a înlesni întronarea reacțiunea și teroarei albe care a dus și trebuia fatalmente să ducă la evenimentele de astăzi. Dar acum nu î momentul recriminărilor. Acum trebue văzut ce-i de făcut. Toate că ne-ar putea fi indiferent dacă la Budapesta e un regim republican sau monarhic. Dar nu ne poate fi indiferentă reîntronarea Habsburgilor, fiindcă aceștia,prin însăși situațiunea ce ar avea, nu pot să nu aspire la restabilirea vechei lor monarhii. Primejdia aceasta e comună pentru toate statele vecine Ungariei, cari au avut deliberat teritorii de sub urgia maghiarilor. Cel puțin din acest punct de vedere putem fi liniștiți. Interesele Cehoslovaciei, ale Poloniei, ale Iugoslaviei și ale Italiei, sunt în acest punct comune cu ale noastre. Apărarea contra primejdiei comune, se poate deci face în comun. Ceea ce între altele trebuia să fie scopul micei Antante, fiind acum o nevoie practică, realizarea acestei mici Antante vine de la sine. Ce putem întreprinde pentru a da jos pe Carol IV de pe tronul pe care s’a suit ? Protestele s’au dovedit până acum inefi cace. Ce n’au făcut protestele ar putea face blocada morală și economică. In cele din urmă însăși acțiunea noastră depinde de cea a Ungariei. Ce are de gând să facă Habsburgul după reinstalarea sa la Budapesta ? Are el intențiunea de a aștepta sau se gândește să realizeze pe dații programul deshhimist. de ”’ 1 din Forty. coansien“ ? Acest program este, se știe, recucerirea teritoriilor liberate de sub dominațiunea Coroanei Sfântului Ștefan. Să fie maghiarii încă atât de îngâmfați, încă atât de neatinși de lecțiile evenimentelor, încât să încerce măcar a risca o nouă aventură războinică, atunci când sunt înconjurați din toate părțile ? Iată întrebările momentului, însuși faptul că, se impun, arată gravitatea lui. B. Brănișteanu Minierii englezi prepară o grevă generală . In momentul când telegramele din Praga și Paris vorbesc de eșecul „copilăroasei" lovituri a ex-îmvlextului' Carol vc *pspsttr »ten .directă despre serzaționala întorsătura. Dintr’odată se demască tot restul neașteptatei călătorii a lui Carol de Habsburg. El fusese probabil înștiințat de aderenții săi, in frunte cu contele Andrassy că pregătirile pentru reintegrare sunt terminate. Mergând incognito-7/7 Pesta și văzând că guvernatorul Horthy se opune, el recurge la maniera tare. Trupele lui Lehar i se puseră la dispoziție și în fruntea lor el înainta către capitală. Așadar un formidabil complot: dinastic. Nu putem încă ști cum se vor desfășura evenimentele. Dar un lucru este evident că puterile care au înaintat protestul de Luni nu vor putea tolera aceasta batjocură. Este nevoe acuta de cea mai strânsă solidaritate între toate statele vecine. Fără a-și pierde liniștea, dar cu cea mai mare energie unită cu toată prudența România va ști să înlăture această provocare. Cu riscul de a fi suprimați, reacționarii unguri — habsburgici sau nu — vor fi siliți să respecte pacea dreptății.#• Din Anglia se anunță iminenta unui mare conflict muncitoresc. Tratativele dintre conducătorii sindicatelor de mineri și ministerul de industrie nu au dus la nici un rezulat, astfel că muncitorii s’au crezut îndreptățiți să lanseze un apel general la greva mineră la care este vorba să participe și mecanicii și lucrătorii de la pompele care feresc minele de inundații. Nu se știe încă dacă minerii vor accepta chemarea conducătorilor. Se spune că la unde locuri ei continuă tratatiive directe cu patronii. Telegrama nu ascunde că această grevă va putea avea consecințe foarte grave nu numai pentru industria engleză, dar chiar pentru situația politică. Principala revendicare a muncitorilor este privitoare la apărarea industriei britanice de concurența străină, adică la vestita anti-dumping bill... ★ America a luat în fine o atitudine oficială în chestia raporturilor economice cu Rusia sovietistă. Ea a fost concretizată într-o adresă înmânată delegaților sovietici dein Reval. Statele Unite refuză pentru moment restabilirea legăturilor, în primul rând pentrucă producția rusească este cu totul insuficientă și în al doilea rând pentru că regimul actual nu garantează protecția persoanelor și a bunurilor—garanții esențiale pentru orice comerț. TELEFON Direcția Centrala xiarcfrr Publicitatea Sus: 0 vedere din Budapesta Andrassy-Utcza La mijloc: Palatul mega; sala tronului Jos: I. Noul rege Carol în cabinetul său de lucru. II. Carol de Habsburg trecând trupe în revistă Cartea prințului Sixte de Bourbon D. Duiliu Zamfirescu a întrebat pe ministrul nostru de externe, dacă are cunoștință de partea prințului Sixte de Bourbon. De Takerinescu a spus că da și că „încercările cari au fost și cele cari se fac acum ne vor face , ca să veghem la respectarea tratatului de pace“. Prințul Sixte de Bourbon a fost expulzat din Italia din cauza cărtei sale. Ce cuprinde această carte? Ea cuprinde destăinuiri asupra propunerei de pace separată pe care a făcut-o Austria, întâi prin prințul Sixte de Bourbon, fratele ex-împăratului Austriei, apoi prin contele Revertera. In urma evenimentului petrecut în Ungaria, cartea aceasta capătă un interes de oarecare actualitate. Să spicuim din ea pasagiile ce interesează țara noastră. ș Punctul de plecare al ei este că prințul Sixte de Bourbon a adus aubr formă de scrisori autografe ale împăratului Austriei, propuneri den pace separată. Intr’o convorbire pe care prințul oare la Paris, la 12 Aprilie 1017, cu d-l Jules Cambon, care după ce-i spune că va fi primit de d-e Poincaré, adaugă că mai întâi va avea să stabilească cu el patru puncte fundamentale în vederea păcei, „apoi se va discuta asupra rectificărilor de graniță pentru Serbia, Italia și România, dar acestea nu sunt decât chestiuni de amănunt“. Tot la 12 Aprilie, prințul vede pentru a patra oară în această chestiune, pe dM Poincaré. Dl Jules Cambon rezumă, după această întrevede.fi. ne. ț* ' >> ’ pentru negocierea uni păci separate cu Austria e stabilit. E adevărat că Franța și Anglia sunt încărcați de aliații ori trebuesc satisfăcuți. Rămâne deci să se discute asupra rectificărilor de frontieră necesare Serbiei, Italiei și României,, dar acestea nu's decât chestiuni de detaliu*1. Dar la 20 Mai 1917 prințul are o nouă întrevedere la care asistă ți pmul ministru de pe vremuri, d-l Ribhot. Acesta, ostil păcii separate cu Austria, constată că: „România e an totul uitată. Obligațiunile noastre sunt insă mai mari față de România, decât față de Serbia, pentru că ea n’a intrat în război, decât pentru soi“. D l Sonino în vederea intereselor italienești, d î Ribot stasă în vederea aliaților cărora Franța le-a dat cuvântul, a zădărnicit, fi acea separată cu Austria, care ar fi putut cruța Frențe, multe jertfe. Primăria capitalei este săracă — cel puțin așa s'a văitat în toate ocaziunele d. dr. Gheorghian și tot acestei cauze, pretinde președintele comisiei interimare, ii se datoreze impozitele mari comunale așezate ilegal cu începere dela 1 Aprilie anul trecut. Birnicii comânei deși nemulțumiți au înțeles însă că impozitele se vor întrebuința pentru lucrări absolut necesare și că sacrificiile lor bănești nu vor servi la cheltueli inutile. Cum se întrebuințează însă banii publici? Iată de pildă următorul fapt: S'a numit o comisiune de cinci consilieri comunali care să hotărască asupra prețurilor hotelurilor, acordârdu-se de fiecare conspier o diurnă zilnică de o sută lei. Comisiunea a lucrat optzeci de zile și a încasat patruzeci de mii de lei. Judecați.: au trebuit 80 de zile pentru a vizita cete zece hoteluri de mâna a doua, destul de aproape de celelalte. Ceiace s'ar fi putut face intra zi , cu automobilele; trăsurile comunei, vre-o 15 la număr — s'a lucrat, în vedera diurnei, de sine înțeles, în 80 de zile. „Lucrările" tomisiunei comunale au fost înaintate ministerului de interne, care ,pe loc," a pus rezoluția că munca și deranjul edililor a fost de prisos și deci a respins propunerile făcute. Iar ca o culme care ilustrează moravurile și obiceiul pământului , hotelierii au scumpit a doua zi tariful odăilor. Diurnele însă au rămas în buzunarele consilierilor și astfel toată lumea, mulțumită, în afară de contre Ihîabili hive Interre. DACIAN