Dimineaţa, decembrie 1921 (Anul 18, nr. 5452-5478)
1921-12-08 / nr. 5458
And XVI-lea - Ho. 54588 ]Pagini i feu exemplarul 8 Pagini O Joi 8 Decembrie 1921 C7ar fondat in t»S4 da CONST. MIUS IMPOZITELE Se apropie și termenul de 15 Decembrie, va veni și ziua de 31 Decembrie, iar nedumirirea și, mai ales, nemulțumirea publicului plătitor împotriva micilor biruri nu se va risipi. Firește că nici un contribuabil nu plătește de bună voe , dar tocmai fiindcă aceasta e firea contribuabilului, guvernele sunt datoare să așeze impozitele în așa fel încât să le facă cât mai puțin antipatice. Dacă ținem seama de educațiunea noastră, de tradiție, de incidență, și de bogățiile pungilor omenești vedem clar că impunerile făcute de către actualul guvern sunt aproape o spoliațiune. Știm că s’au scris multe cărți care tratează despre materia impozitelor, știm că, în numele democrației s’au propus multe absurdități și mai știm că există partide pe care nu le mulțumesc nici chiar cele mai drastice impuneri. Dar de la literatură și până la aplicarea practică este o distanță. Birurile guvernului actual au fost așezate în numele a două vorbe răsunătoare : Statul are nevoe de bani și toată lumea trebue să plătească ; democrația cere ca toți bogații să plătească, iar săracii să fie ocrotiți. Sunt cu totul de această părere. Dar e vorba sa știm cu preciziune . Care sunt nevoile Statului și la ce sumă aritmetică se ridică, și ce trebue să înțelegem prin bogăția care merită să fie sângerată ? In literatura care tratează despre materia impozitelor există o teorie extremistă, aceea a nivelării averilor. Pe când unii teoreticieni cer impozitul proporțional cu averea fiecăruia. Pe când alții cer impozitul până la înălțimea trebuințelor statului. Alții îi cer și pentru un alt scop : cer impozitul fără considerație de proporționalitate, fără a ține în seamă nevoile statului, dar îl cer nivelator al averilor. S’ar părea că guvernul actual s’a oprit și a ales aceasta din urmă concepție. Trebue să spun că mai toți socialiștii nu sunt mulțumiți nici cu această nivelare fiindcă ei sunt adversarii impozitelor sub cuvânt că mențin regimul capitalist, socialiștii cer confiscarea și socializarea averilor. Decât socialiștii au, cel puțin propuneri logici, ei prezintă o concepție normală, fiindcă, dacă ia individului tot ce are și îi dă avutul societăței, această societate are, după aceea, grija de individ, îl întreține, îi asigură bătrânețele, îi crește copii, îl caută la vreme de boală, etc. Aceasta este, cel puțin, teoria. Dar ce dă sfatul d-lui Titulescu, contribuabilului căruia îi ia aproape tot? Lumea știe ce-i dă. Ii dă cheltueli fără socoteală, îi dă misiuni fără trebuință, îi dă risipa banului public și îi dă strada ca să cerșească în ziua în care ar rămâne sărac. Unele din impozite sunt drepte și pot fi primite, altele sunt, nu numai spoliatoare, dar și absurde. Impozitul pe capital nici nu se va putea aplica, atât este de fantezist Impozitul pe hrana omului, impozitul din birturi și toate localurile ce dau hrana, este vexatoriu și antisocial, căci împinge la o ieftină deci la o neîndestulătoare alimentație. Nu mai vorbesc de fraudă și frustrarea clientului. Impozitul pe titluri, acțiuni, rentă, etc., etc. este eșit dintr’o concepție care contrazice chiar principiul fundamental al legei. De astă dată omul nu mai plătește pentru averea pe care o are, ci pentru averea pe care a avut-o altul. Exemplu : A. a predat în anii 1919 și 1920, un număr de 20 acțiuni, să zicem la Banca Națiunei, când cotau 1000 de lei bucata, apoi le-a vândut pe acest preț lui B, care o posedă astăzi. Dar astăzi acțiunea a căzut la 75 de lei. B pierde la fiecare acțiune 925 lei, iar la 20 acțiuni 18.500 lei. Totuși, după media fantezistă a guvernului, el va trebui să plătească impozitul pentru 20 acțiuni a câte 1000 lei, adică la 20.000 lei, pe când în realitate el nu are în pungă decât 1500 lei. Iată, dar, un om care, având o avere de 1500 lei, trebue să plătească birul pentru o avere de 20 de mii lei. Impozit mai greu pe marile averi dupa averile obraznice Scote în chip necinstit și nelegitim, pe sutele de milioane, pe îmbogățiții din războiu ! Dar să despui pe micul intelectual, pe modestul burghez, pe profesorul sârguitor, pe lucrătorul care, adunând ban lângă ban, și a cumpărat câteva acțiuni din renta cărora să se ajute la bătrânețe și la boală, aceasta revoltă conștiința omenească. Este o barbarie. Are statul nevoie de atâți bani ? Eu nu cred. Are guvernul nevoie de bani, asta o știm. Dar, în cazul acesta să binevoiască statul a lua în sarcina sa căutarea la boală și întreținerea la bătrânețe a tuturor acelora pe cari îi lasă cu buzunarele goale. CONSTANTIN BACALBAȘA Nițică politici Așa cât ai pune tatr’o lulea. Dar tot trebul, că fără de ea ne prăpădim, poate tot așa de sigur după cum ne prăpădim și cu ea. Și fiindcă e vorba numai de politică comunală, pentru astăzi, care nu e tocmai de așa propriu zisă, cred că merge. Aurități că e vorba să se facă alegeri comunale și să scăpăm astfel de pacostea comisiilor interimare . Să dea Domnul să nu fie o iluzie, intrucât candidații ce moții vor fi luați după aici. Mă tem deci că schimbarea stăpânilor— Dar nu asta voiam să vă apun. Mă întreb numai, cu oarecare neliniște, dacă guvernul va ține atât cât noule consilii comunale, sunt dacă acestea vor ține cât guvernul? Atunci n’am făcut nici o scoală, că vine ăl nou și le dizolvă. Pe urmă iar alegeri, iar zămbălău, iar iluzii. Nu e mai bine să se lasă lucrurile cum sunt până ce s’o lumina orizontul politic? Căci în caz că se fac alegeri comunale și guvernul ține de azi pe mâine, mă tem că nouie consilii de-abia vor avea vreme să strice ce bruma au făcut comisiile interimare, și apoi alegerile de peste 6 luni ne vor aduce alte consilii care iar vor mai strica ceva până să se apuce de vreo treabă serioasă» I. T. Viitoarea lege a chiriilor Cazurile pe cari trebue să le țină în seamă legiuitorul D. Lazăr Balimberg din Galați. Închiriază in 1913 un imobil al d-sale din str. Frumoasă No. 10 d-luî Mihail Pantazi rentier. In 1913 familia d-luî Pantazi era mai numeroasă și cele 12 camere pe care le luase cu chirie nu erau exagerat de multe; copiii proprietarului Bahmberg erau la studii și in armată, astfel că cele 2 camere ce proprietarul își reținuse intr’o aripă a imobilului, nu erau prea puține. Ce se Întâmplă Insă după răstopî? Chiriașul, d. Pantazi, rămâne să locuiască numai cu soția sa, doi inși. In 12 camere, (plătind o chirie de 3400 lei anual), pe când proprietarul ai cărui copii au fost demobilizați stau 8 — opt I — inși In 2 camere. Zadarnic proprietarul s-a adresat justiției, oferind chiriașului său să facă schimb și să-i cedeze In mod gratuit imobilul mai mic, ce ar fi suficient pentru 2 persoane. Legea e categorică și chiriașul continuă să ocupe și azi imobilul din care nu utilizează de fapt decât 2 camere iar restul de 10 odăi le ține neocupate și cu perdelele trase. Cazul citat e unul din numeroasele exemple de care legiuitorul ce se preocupă de a face cât mai just proectul legei chiriilor, trebue să țină neapărat seama. I lubilial a luată de casierul de la R. M. S. D-sa a introdus sistemul ca toți debitanții care vin la ghișeu, pentru a plăti produsele regiei, să semneze bancnotele cu propriul lor nume. Die ce? Să se poată constata cine va fi dat lipsă la pachete sau va fi prezintat hârtii false ? Probabil că și una și alta. Dar dispozițiunea domnului casier prezintă câteva neplăceri . Întâi, bancnotele ajung de nu mai pot fi recunoscute prin ornarea lor cu numele lui Stan sau Bran tutungiul căci, pripaindu-le de la debitanți, regia le va da tot acestora ; a doua bieții oameni pierd o mulțime de timp cu întorzonarea lor, — și, a treia, se expun la pedepsele legii care oprește mâzgălirea hârtiilor de bancă. Dacă domnul casier cu pricina vrea să fie sigur că nu a fost păcălit, — să deschidă ochii mai bine. Iar de vrea să nu primească bancnote false, — idem. Dar în orice caz, să renunțe la năstrușnica d-mi» dispoztțîuii* Când cade zăpadă Zăpada căzută Duminică în timpul zilei și al nopții a făcut ca circulația în Capitală să fie foarte anevoioasă pe ziua de i eșri. Măturătorii primăriei abia pot prididi cu curățitul arterei principale, — Calea Victoriei. Pe celelalte străzi circulația este aproape imposibilă atât pentru pietoni cât și pentru vehicule. Nici o echipă suplimentară de lucrători nu se vede lucrând la curățirea măcar a stradelor principale. Automobilele și trăsurile înaintează cu greutate prin nămeții de zăpadă. Direcția tramvaelor a pus în circulație numai câteva vagoane pe liniile 14 și 15 cari circulă cu mare anevoință din cauză că nu s’a curățat mai întâi zăpada. In stațiunile unde se opresc aceste vagoane se dau adevărate lupte piept la piept pentru apucarea unui loc. Este de remarcat că nimeni nu respectă ordonanța poliției prim care proprietarii imobilelor sunt obligați a curăța ghiața și zăpada dinaintea caselor lor. Acei cari totuși fac acest oficiu, nu-l fac din respect pentru autoritate ci pentru simplul motiv că vor să aibă curat, in fața casei. La drept vorbind, zăpada aceasta care este atât de binefăcătoare pentru câmpiile însemânțate, constitue un adevărat dezastru pentru o administrație inferioară ca acea a Capitalei noastre. I. P. Bonurile de tezaur anulate ..Les informations politiques et financières“ din 21 Noembrie publică următoarele sub titlul: „Probitatea financiară a României“. Direcțiunea generală a datoriei publice de la voisterul de finanțe român anunță că a pregătit totul pentru anularea bonurilor de tezaur depuse ca garanție a executării contractelor ce au fost anulate. In acelaș timp, această anulare a fost adusă la cunoștința băncilor, in special a băncilor din Italia si America. Cât despre atașații comerciali români, ei au primit ordinul de a strânge si a trimite in România aceste bonuri anulate. Și nota oficială, română adaugă : „Dobânzile bonurilor de tezaur române gajate nu vor fi plătite de statul român, ci de furnizorii cari nu și-au ținut angajamentele E un tupeu și un fel neceremonios de a se desldra de creditori. Ne vom gândi la asta când se va vorbi de împrumuturi române in Franța. . Știrea desigur nu este exactă. Ar trebui cercetat și dat o desmințire. Leși noul LA CAMERA s'au depus următoarele proecte: legea electorală; legea administrativă; controlul învățământului; legea contractului de muncă; statutul funcționarilor. S’a trimis în studiul comisiei permmanente legea specială pentru alegerile comunale și legea pentru constituirea societății „Hambarul". LA SENAT: Rectificări de tratate: legea privitoare la învățământul primar, mediu și normal; legea pentru protecția muncii femeilor și copiilor; și acelea privitoare învățământul secundar și unificarea bisericească. De ce-s găurite Adică monedele de nichel și aluminium. Ca asupra oricărei chestii sau lucra din lume, există și asupra acestui fapt curios mai multe persiuni. Să v’o spun pe-a mea, vreau să zic pe-acea pe care am auzit-o eu, fără a vă garanta totuși autenticitatea ei. Pare că primul stat care a fabricat monedă, de niched găurite la mijloc, a fost cel belgian. Pe vremea aceia Belgia poseda în Africa un imens domeniu colonial, Congo care cădea în preajma ecuatorului. Din pricina asta supușii regelui defunct Leopold II nu prea făceau lux de îmbrăcăminte. Când se puneau la gală bărbații Își Încrețeau părul ceva mai mult decât era el creț de la natură, iar femeile își înfigeau câteva pene în ele. Atât și nimic mai mult Așa fiind, le era greu acestor ființe de-a purta un portomoneu sau de-a duce cu dânsele câteva pierse de monedă. De aceia guvernul belgian s-a milostivit să le găurească bidonul mărunt, singurul până la care puteau năzui congoerii, pentru ca să și-l atârne cu un fir de ață de gât, de mijloc sau de braț. Iată explicația găurilor: Celelate state, crezând că bedgiegăuri nichelul, i-au imitat. Pentru aveau cine știe ce motiv grozav de a găuri nichelul, i-au imitat. Pentru țările necoloniale lucrul era numai ridioul sau fără sens. INDEX Frontierele Albaniei Lafayette, 6 — „Le Temps“ află că la frontiera albaneză, în regiunea Skoplie (Uneskweb), mai multe detașamente ale armatei iugoslave s'au retras de pe linia de demarcație. Un număr de familii albanezeau urmat. Familii mdidite sosesc de câteva zile la Privend. Noi legături cu străinătatea — Cum se va călători la vară la Karlsbad — Ziarele cehoslovace publică amănunte asupra unora din legăturile internaționale cari au fost stabilite pentru anul 1922. Spicuim din ele pe acelea cari interesează România. EXPRESUL-ORIENT Trenul expres Paris—Strassburg— Viena—Budapesta—București nu va mai circula în porțiunea Viena—Budapesta prin Bruck, ci prin Marchegg—Pressurg (Bratislava). In felul acesta, Expresul Orient va atinge și teritoriul cehoslovac. Condiția care s’a pus statului cehoslovac pentru a se aproba această rută a fost să renunțe atât la visa cehoslovacă pe pașapoarte, cât și la revizia de bagaje și pașapoarte la frontieră pentru călătorii care trec prin țară fără să se oprească. Statul cehoslovac a admis această condiție și trenul expres circulă de pe acum pe această rută Expresul Orient va avea următoarele legături: De la Nürnbeg la Bruxelles—Ostanda și la Colonia—Amsterdam. De la Budapesta la Belgrad—Sofia- Constantinopol și la Belgrad—Salonic—Atena. De la Bratislava (Pressburg) la Jîmlin- Praga. PARIS—PRAGA Acceleratul zilnic Paris—Praga No. 1105 și 1106 va avea un vagon cu paturi. In timpul verii vor circula vagoane directe Paris-Karlsbad. PRESSBURG—ODERBERG Dela 1 iunie va circula zilnic un accelerat direct Pressburg—Oderberg și înapoi, care va avea legături la Pressburg cu Budapesta și la Oderberg cu Polonia și Germania. In stația Zilina aceste trenuri vor avea legături imediate prin Kasebau la București. KARLSbAD—VIENA Trenul accelerat direct Karlsbad- Viena, care anul acesta circula numai de trei ori pe săptămână va circula anul viitor silnic. KARLSbAD—FRAGA—BUCUREȘTI Aceste legături vor fi în mod simțitor îmbunătățite. Vom avea putința unei călătorii directe București—Karlsbad pe două rute. Una va fi Karlsbad—Praga—Oderberg—Cracovia—Lemberg—Cernăuți —București. Pe această linie va circula un accelerat (1102/101 și 104/ 1103) care va avea zilnic un vagonclasă direct Praga—București și de trei ori pe săptămână vagon de dormit Praga—București. La Prevau acest tren va avea legătură cu Viena; de aceia el va avea de două ori pe săptămână vagon de dormit București—Viena. PARIS—PRAGA—BUCUREȘTI In locul acceleratului Paris—Praga—Varșovia se institue un accelerat Paris—Praga—București. El va circula pe linia Oderberg—Kaschau —Halmi—Oradia Mare, în locul actualului tren Praga—Halmi—București și va avea zilnic vagon de dormit pe distanța Praga—București. La Zilina trenul acesta va avea legături cu Pressburg—Viena. CONCLUZIE Ca atare vara viitoare vom avea 4 legături bune cu Karlsbad și anume: 1) Prin Cernăuți—Lemberg, zilnic vagon clasă direct București— Praga, de trei ori pe săptămână vagon de dormit București—Praga, de două ori pe săptămână vagon de dormit București—Viena. 2) Zilnic cu acceleratul București —Praga—Paris, cu vagon de dormit București—Praga și legătură de la Zilina spre Viena. 3) Zilnic cu Expresul-Orient până la Pressburg și de acolo cu acceleratul spre Praga—Karlsbad. 4) Zilnic cu Expresul-Orient la Viena și de acolo legătură zilnică cu Karlsbadul. Călătoria la Karlsbad va fi deci vara viitoare ușoară, dacă nu va stingheri.» valuta. Sun Mariei de Nichhit. S In această chestiune, care tinde să se eternizeze, primim scrisoarea de mai jos prin care un șef de serviciu dă la iveală noui grave neajunsuri, pe cari publicul nici nu le-ar fi bănuit. Publicând această scrisoare ne întrebăm dacă nu se va găsi cineva care să facă regulă tn asistența spitalicească. Stimate d-le Director. Pentru lămurirea opiniei publice și a autorităților în drept. Vă rog să binevoiți a publica următoarele: In unele ziare a apărut sub titlu „Greva facultăței de medicină“ o informație inexactă după care în urma unui incident avut cu subsemnatul, asistenții Clinicei Gynecologice, au fost dați afară din serviciu prin intervenția Administratorului Spitalului Filantropia, în prezența domnului director, și apoi că domnii asistenți considerându-se jigniți ar fi demisionat in bloc! Adevărul este cu totul altfel: La Clinica Gynecologică au fost numiți 11 asistenți, ceiace nu era nici pe jumătate Clinica Gynecologică din Paris și nici o altă clinică din București, dintre acești asistenți numai unul sau doi au cunoștințele necesare pentru a li se încredința Îngrijirea de bolnavi, mai ales de specialitate, ceilalți asistenți fiind numiți numai pentru a satisface anumite dorinți a unor oameni politici. . Din cauza lipsei de organizare in această Clinică astfel alcătuită, numărul bolnavelor s’a redus simțitor iar In ziua de 22/11, nu mai erau decât 13 bolnave față de 18 medici! Cât numără clinica și Serviciul Gynecologic la un loc. In aceste condițiuni, doi asistenți ai clinicei și o asistentă numită prin intervenția unui cunoscut domn deputat s’au luat la ceartă un salonul de bolnave operate, la orele 12 ziua, tulburând liniștea bolnavelor, fapt pentru care i-am invitat a părăsi salonul, dresând actele necesare, la care au fost atașate și plângerile bolnavelor din acel salon. Autoritatea în drept (Eforia) sesizată de mine despre această întâmplare și alte nereguli, provocate din pricina prea multor asistenți In această clinică, a instituit o comisiune de anchetă compusă din d-nii d-rn Angh elovei, dr. Nanu Gheorghe și profesorul Toma Ionescu, care au constatat exactitatea celor de mai sus. D-nii asistenți, cari au provocat scandalul, au căutat să denatureze adevărul, simulând înaintarea demisiunilor d-lor (cu asigurarea că nu vor fi primite) și vroind a stabili vre-o legătură intre aceasta, greva Facultății și Eforie. Ași ruga pe domnul ministru de Instrucție, a cerceta mai de aproape alcătuirea clinicei Gynecologice, spre a se convinge de abuzul ce s'a făcut in banal public, prin numirea de asistenți inutili, in timp ce bolnavele suferă de lipsuri multiple (alimente, îmbrăcăminte și medicamente) și a primi demisiunile domnilor asistenți de mai sus, ale căror nume sunt consemnate in raportul nostru No....... înaintat la Eforie. Primiți vă rog domnule director Asigurarea deosebitei mele considerațiuni. Dr. IONESCU, chirurg șeful serviciului Gynecologic de vorbă cu grănicerul Herinca Alexandru Cline e Herinca și ce dorește ei In legătură cu prinderea atentatorului dela Senat, corespondentul nostru din Giurgiu a socotit interesant să stea de vorbă cu insuși grănicerul Herinca Alexandru pentru a afla din gura lui Împrejurările in cari a Întâlnit pe Max Goldstein și un cari a fost împușcat de acesta. CINE E HERINCA Herinca Alexandru e și azi internat in spitalul județean din Giurgiu, în convalescență. Soldat tatit și avansat apoi, după întâmplarea cu Goldstein la gradele de caporal și sergent, Herinca e obiectul tuturor atențiilor acum. La patul lui atârnă un ceas de toată frumusețea, iar pe măsuța de alături o tabachere splendid lucrată. Sunt darurile oferite de cetățenii Giurgiului. De asemenea se știe că ministrul de războiu s-a transportat la persoană la Giurgiu pentru a-l decora cu „Bărbăție și Credință”. Tot atunci generalul Rășcanu a încredințat direcției spitalului 5000 lei cu cari să se cumpere lui Herinca tot ce dl va pofti. Herinca Alexandru, «. dar, prinser-un accident norocos, unul din cei mai fericiți oameni. Herinca Alexandru e de origină moț din județul Bihor, comuna Cheresau. Are 22 ani și e flăcău voinic. Părinții lui sunt agricultori. Herinca are numai trei clase primare și e încorporat odată cu contingentul 1921 în reg. l grăniceri, compania 6 a fost militar și cunoaște suferințele soldatului român. N’am primit și in acest timp Goldstein a scos din buzunar un revolver fără să-l observ și a tras in mine lovindu-mă in partea dreaptă a pieptului. Apoi s'a făcut nevăzut. Ceia ce m'a făcut să cred că Goldstein nu e un călător ca toți ceilalți era geamantanul său care pentru mine era un semn că el e contrabandist din Bulgaria. HERINCA ARE O SINGURA DORINȚA Am spus că Herinca e un om fericit. Dar el mai are o singură dorință. El mulțumește „domnilor mari’’ cari i-au dat toate bunătățile,—și, om simplu, se va fi mirat poate că boerii și superiorii îl copleșesc cu dragostea când el, bietul răcan, nu și-a făcut decât datoria. Dar Herinca are o dorință mică, mică de tot. Iată ce a spus corespondentului nostru: — Pentru că știu că d-ta serii la jurnal și are să se citească de cei mai mari ai mei, te rog să scrii că dorința mea e să am un concediu ca să mă duc până acasă ca să mă msdrăvenesc și să-mi ajut părinții cări amândoi sunt suferinzi. Tata a rămas cu beteșug de la război pentru că a fost prizonier la ruși. * Supunem dorința lui Herinca Alexandra „celor mai mari ai lui” cu credința că va fi luată in seamă. ÎNTÂLNIREA CU GOLDSTEIN Iată cum relatează el împrejurările întâlnite cu Goldstein: — Pe la orele 10 seara, când eram în post, la podul după canalul Sf. Gheorghe, veneau dinspre Ramadan doi călători. Unul din ei purta în mână un geamantan, iar altul un baston. Pe cel cu baston l'am cunoscut, era un controlor la conducta de petrol, și l'am lăsat să treacă. Celalt, fiindu-mi necunoscut și văzând că are și un geamantan, l’am somat să se legitimeze ți i-am cerut actele de identitate de la căpitănia portului. Goldsten care începuse să tremure și se încurca ln răspunsuri, a sfârșit prin a-mi spune că actele sunt un geamantan și că să-l dau baioneta mea să desfacă geamantanul căci cheile le-a uitat acasă. Am refuzat propunerea ce-mi făcuse ți intrebându-l de unde vineți unde se duce, el mi-a spus că vine de la Arsenal și că merge la spital căci e bolnav de ochi. Văzând răspunsurile nepotrivite timpului, căci orele erau 10 seara, il somez să meargă la post. Goldstein se execută și urmat de mine pornește spre Ramadan, spre primul post de serviciu. Intre timp, din urmă, ne ajunge un călător pe care de asemeni îl somez să se legitimeze și prezentându-mi permisul căpităniei portului, îl las să treacă. Nu departe de podul unde făceam de sentinelă, Goldstein îmi dă o hârtie de 100 lei. El mi-a spus ca să-l las la să primate banii , căci rida 3n țara petrolului Dacă stai în Târgoviște — unde sunt 7 fabrici de petrol și derivate — nu poți să obții nici benzină, nici petrol de la aceste fabrici, cari refuză să vândă invocând diferite motive. Negustorii de petrol de la sate, trebue să aducă „plocoane“ , păsări, ouă, spre a obține petrolul necesar. S’au făcut numeroase reclamații Ministerului de Industrie — dar pare că de asta îi arde ministerului, să se intereseze de nevoile cetățenilor ? O versiune engleză asupra scăderea leului „Morning Post" scrie cu privire la scăderea leului că ea trebue atribuită in primul rând importantelor cumpărături de mărfuri efectuate in țările cu valută depreciată, in special în Germania și Austria. Cumpărătorii români și-au achitat facturile in lei, astfel că germanii și austriacii s'au găsit, tn posesiunea unor mari cantități de monedă română cu care n'aveau ce face. De aceia, spre a-ți procura bani, au lansat acești lei împreună cu mărcile și coroanele lor pe piața din Paris. De unde scăderea simultană a leului nu a -a«-»-