Dimineaţa, aprilie 1924 (Anul 21, nr. 6249-6275)
1924-04-01 / nr. 6249
Din Titu (Dâmbovița) decidmi de cale ferata. :[Aseară ]-o la orele 6, când lucrătorul ceferist Matei Gheorghe de fel din com. Produleț (Dâmbovița) traversa linia ferată, a fost surprins de o mașină de manevră care i-a tăiat 4 degete de la mâna dreapta, provocându-i de asemenea grave contuziuni pe corp Și cap. Cu „Simplonul“, care în momentul acela trecea prin gară, victima a fost trimisă la București spre a fi internată la spital. Proces de contravenție . Au fost dați In judecată vre-o 20'__30 comercianți din Titu-sat și Titu-gară, pentru că au contravenit la ordonanța primăriei Titu, prin care aceasta dispunea ca fiecare comerciant să aibă câte un felinar aprins în fața prăvăliei sale. Procesul venind spre judecare la judecătoria ocolului Titu comercianții au prezentat o copie de pe o hotărâre a ministerului de interne, adresată prefecturei de Dâmbovița, prin care se face cunoscut că ministerul nu aprobă ordonanța primăriei Titu, iluminatul unei comune deoarece privește primăria iar nicide cum pe locuitori. Totuși, judecătoria a condamnat pe toți cei acuzați de contravenție. Lipsa de carne. — De o lună măcelarii din localitate nu au mai tăiat carne de vacă, fiind în grevă deoarece primăria nu le-a admis majorarea prețului la carne. Populația Titului, compusul în mare parte din funcționari c. f. r., suferă foarte mult din această cauză, Știri din Arad ’ ■ 4#» 44 . Organizarea miclor morari, e Ieri dimineață s’au întrunit în localitate micii morari din Arad și împrejurimi în vederea organizărilor. Adunarea a fost prezidată de d. dr. Adam Iancu, medic și mare proprietar în Curtici. S’a decis ca să se întîinieze, la Arad o secție a micilor morari. 1 S’a ales un comitet care să facă toate lucrările de pregătire a înființării acestei secții rămânând ca la o viitoare întrunire apropiată să se ia în discuție toate chestiunile ce privesc situația micilor morari. Adunărea a adresat o telegramă ministrului industriei aducându-i la cunoștință constituirea secției Arad. Condamnări. Tribunalul Arad a condamnat pe șoferul Desideriu Steiner originar din Budapesta, la două lunii închisoare, pentru faptul că a trecut frontiera fără pașaport și a fost lapoi surprins că țefulse buzunarele călătorilor în gară. ■ —* Individul Anton Singhetti originar din Mocrea (jud. Arad) a fost condamnat la două luni închisoare corecțiofilată fiind dovedit că a furat o haină ideii: săteanul Gheorghe Bulz din Ineu.• Mutarea coloniei țiganilor. — Orașul Arad are la periferie o colonie de țigani —■ denumită Chepheș — cari î din vremuri vechi s’au așezat pe topul așa numit „câmpul de cărămidărie“. Ei și-au ridicat bordeie din pământ pe acest câmp ,deși terenul nu ara proprietatea lor ci a orașului. Conducerea orașului a luat hotărârea să mute pe țigani în o altă parte a periferiei orașului, oferindu-le în acest scop câte 100 stânjeni pătrați gratuit fiecărei familii. Țiganii au protestat la început, dar în urmă au cedat. Ieri s’au prezentat 50 țigani cerând să li se desemneze terenul gratuit pentru a se muta din locul unde se aflau până acum în bordeiele lor. Se speră că și ceilalți țigani în total peste o linie sufletesc ,vor prezenta curând pentru a-și muta bordeile pe noul tefren ce li s’a destinat. $•• Plângerea expeditorilor« -- Noile ’flaxe comunale prevăzute pe trăsurile gpș transporturi a produs gri nemulțumiri în rândurile expeditorilor din loalitate. Conform dispozițiilor privitoare la aceste taxe comunale expeditorii au fost impuși cu o taxă de 20 lei pe zi de fiecare trăsură. Expeditorii s’au prezentat serios primăria orașului unde au cerut reducerea taxei, în caz contraria ei vor fi nevoiți să-și închidă birourile. Primăria orașului în baza expunerilor expeditorilor a admis ca expeditorii să dea orașului o taxă globală pe an în docul taxei de 20 lei pe zi stabilită de fiecare trăsură. Adunarea secției Arad din Uniunea forestieră din Ardeal, — Uniunea forestieră, secția Arad, s’a întrunit ori după masă la Camera de co^Intre punctele de la ordinea zeiței ei" fost și chestiunea afilierii Uniunei la „Ugir“ (Uniunea generală a industriașilor români). S’a încins o vie discuție în jurul acestei afilieri propusă de secția din Cluj a Uniunei forestiere. Toți cari au luat cuvântul în această discuție ca Wilhelm pan, Eugen Viomis, Ivor Denes, Maiximilian Florii, și alți exploatatori de păduri, s’au declarat contra afilierii deși această afiliere este proiectată, cu păstrarea autonomiei uniunei forestiere din Ardeal. D. cfr. Ludovic Fabus, secretarul secției a cetit un raport despre activitatea1 din anul 1923 a secției. In anul trecut întreaga activitate a secției fiind anagajat și în furniturile de semne pentru Stat secția nu ste putut ocupa de problemele, ce o interesează în primul rând, ca exproprierea exploatării și contractele de închiriere a pădurilor. Constatându-se aceasta, secția Arad a decis să propună, la Adunarea generală a Uniunei, ce va avea loc la 30 Martie la Timișoara, ca Uniunea să-și modifice statutele în sensul că ee, nu mai poate încheia contracte, de furnizare de lemne, obligatoare pentru membrii ei. ci fiecare îmembiru va încheia în viitor contract aparte. ! Bete tribunal. «—Tribunalul condamnat azi pe săteanu Ioan Gaabor din loom. Bătrița, pentru omor, la 4 ani muncă silnică. Condamnatul în cursul unei certe Cu tânărul loejf Dehelean din aceiaș comună, îl bătu pe acesta crunt. Tras la răspundere de tatăl celui bătut, de țăranul Gheorghe Dehelean, load Gator, II lovit și pe bătrânul Dehelean, care scoase atunci un cuțit și soț să-l lovească pe agresor, ia ’> Gabor văzându-se periclitat prinse mâinile bătrânului Dehelean și luându-i cuțitul si străpunse cauzându-i moartea imediat.Tot azi avea să se desbată și cauza țăranului Dronea Gheorghe, un răufăcător, care fiind urmărit de poliție, atacase și rănise cu revolverul pe sergent, care-l urmărea. Avocatul însărcinat cu apărarea lui Dronea însă nu s’a presentat la dezbatere, iar tribunalul având în vedere că acuzatului i se impută fapte, pentru cari codul penal prevede condamnarea la peste 5 ani, n’a admis ca acuzatul să-și susțină, singur apărarea și a amânat, desbatere pentru altfel dată. Sub roțile trenului orășenesc. —• O înfiorătoare nenorocire s’a întâmplat azi Vineri dim, în fața gării Araxi. Fetița Lacako Pirosca de 11 ani sosind cu bunica sa văr. Ștefan Szelessy, de la Tomea la Arad, voiră să i se urce în fața gării în trenul orașului, ce circulă.Aie strada prinde, Aradului o face curoă până ln suburbia Gal. Bunica se urcă la timp în trenul orașului când vor să se urce fetița trenul se puse în mișcare. Spre nenorocirea ei fetița lunecă de pe m oară și căzu, cu piciorul drept sub roatele vagonului, zdrobindu-l total. In stare gravă fetița Lacsko fu transportată la spitalul județean. . Acelaș tren mai cauzase tot azi dimineață o altă nenorocire. Un țăran din Agriș, venind la târgul săptămânal din Arad, fu lovit de trenul orășenesc in fața Oțelului Central. Din norocire țăranul fiind aruncat în urma loviturei, la o parte, s’a ales cu sesiuni mai ușoare. El a fost transportat la spitalul județean unde i s’au dat îngrijirile necesare. Un avocat acuzat dansură, fals în acte și furt. — Face mare senzație în idealitate redlanjația făcută la parchet de blănar ® Ludovic Beregszaszy contra avocatul ® dr. Zoltan Varro, pe care blănariî îî acîuză de szgră, fie în acte și furt. Blănarul Beregszaszy anul fereștit contrastase dela avocetul dr. Varro un împrumut de 63.500 lei pentru care avocatul îi luă câteva obiecte la garanție în valoare de 120 mii și îi mai perii blănării lui o cambie în alb, precum și o coală de hârtie albă, dar iscălită de blănar. Avocatul tearce înainte pentru suma împrumutată o dobândă de 6 la sută lunari adică 72 la sută anual. Mai târziu* avocat‚ se prezintă și cerii blănarului încă câteva blănuri da garanție pentru suma împrumutată ,cu dobânda uzurată. Blănarul refuzând a-i mai da alte subiecte decât cele date, avocatul luă di £ magazinul blănar ®.® fără învoirea acestuia p blană persiană, . ' Crerând după aceasta avocatul îi ceru blănariului să-i achite suma împrumutată. Blănarul d ® fiind în situație să-i restituie avocatului imediat împrumutul, avocatul complectă cele 7 cambii ce fie primise dela blănar, adică 6 fiecare pentru 257.15 franci elvețieni, iar o cambie pentru 128.60 frântei elvețieni. Avocatul a protestat apă? Cambiile. Blănarul a cântat să se apere. Avocatul văzând că în urma apărării blănarulu, nu își va putea încasa banii se i-a împrumutat S fără s’a folosit de Coala de Hârtie albă, co 1-0 dăduse blănării spea semnătura profirie, și falsifică pe aceasta US act notarial la Baza hăruia avocatul era în drept să vândă la licitație obiectele depuse de garanție pentru pentru suma împrumutată. Avocatul cerând în baza acestui act falsificat de el, vinderea la licitație a subiectelor de garanție, blănarul reclamă falsul la parchet ridicând contra avocatului acuzări de uzură, fals în acte și furt. Parchetul face Cercetări. ‘ LUGOJ, 28. — După cum se știe, furtul de 4 milioane lei fost comis în ziua de 10 Martie , între orele 4-5 după masă. Am arătat la timp că Lili Reischel a făcut expedierea celor două casete la poștă cu ajutorul a doi oameni de serviciu, dar cari la ordine funcționarei s’au îndepărtat rămânând ea singură la predarea casetelor. Cele două casete cari ” trebuia să conțină 5 milioane lei au ajuns la locul destinat (Casieria Centrală a Ministerul de Finanțe în ziua de 15 Martie. Două zile au stat nedespachetate și numai a 8-a zi s’a descoperit senzațional ® furt. S’au luat toate măsurile posibile însă la rezultat strălucit, nu s’a ajuns nici până azi. Se știe știe cine sunt autorii, însă cum s’a comis furt ® și unde sunt hoții, acestea sunt încă întrebări. CUSS S’A COMIS FURTUL D. V Alexandrescu șeful Siguranței, este de părerea că furtul s’a comis la oficiul poștal în următoarele împrejurări. Geza Rosenfeld a premeditat furtul de aproape două luni, în decursul cărui timp și-a însușit prin ajutorul amantei sale Lili Reischel, o casetă de expediat banii din cele ale Ației financiare. In ziua când cele două casete urmau să fie predate oficiului poștal de către Lili Rosenfeld, avea pregătită cealaltă casetă cu cărămida, așteptând momentul oportun să le schimbe probabil chiar in localul oficial poștal. Schimbul s’a putut face cu cea mai mare ușurință și în locul celor 4 milioane au plecat la București o cărămidă și două pietre. Că caseta în cauză este a ministerul de finanțe se poate proba și prin faptul că avea și urma unei sigilări cu sigiliul administrației din Soroca. Asupra felo ® cum au operat hoții, mai este și o altă părere. D. Cornel Murariu comisar, șeful secției criminale, presupune furt ® s’a comis chiar în birio ® casieriei dela ac-ția financiară, și iată cum: Lili Reischel, în persoana căreia dela subșeful de birou până la Inspectorul financiar, aveau cea mai mare încredere, a luat formal cheilor de la tezaur făcându-și două chei false. In ziua de 10 Martie la ora 2 a intrat în tezaur, a golit caseta de cele patru milioane și a predat banii lui Rosenfeld care probabil a așteptat afară. După această operație sigilat altă casetă — cea cu cărăamida și pietrele —■ și liniștită s’a dus acasă, venind abia la ora 4 când a făcut expedierea. In aceiași zi după masă Lili Reischel și cu Rosenfeld au făcut cumpărături de aproape 20.000 lei. CINE ESTE GESA ROSENFELD Serviciul Siguranței fi reușit să-și procure date precise referitor la persoană lui Geza Rosenfeld. El este de origine din Budapesta și familia lui este stabilită acolo în str. Kender 17. Fratele său Rosenfeld Jenő este un spărgător cunoscut și acum este condamnat la 5 ani închisoare pentru furt. Sora sa Mariska este prostituată. Iar băiatul cel mai mic Geza Rosenfeld înainte cu 10 ani era într’o închisoare corecțională de lângă Budapesta unde a învățat și meseria de curelar. . v- ■ V ’ ■ Goresp. PLOEȘTI, 28. — Azi la orele 5 d. a. s’au întrunit’ în localul ștcoalei nr. 1 de băeți, toți institutorii și institutoarele din Ploești, pentru a protesta contra sporurilor umilitoare acordate prin noul buget. Au luat parte și numeroși învățători, veniți special pentru aceasta din județ. D. D. GLODEANU, deschizând ședința, arată în ce stadiu se găsește mișcarea corpului didactic primar, care a primit o lovitură grea prin sporurile ridicole acordate de guvern, sporuri ce variază de la 5 până la 100 lei pe lună. Institutorii ca și învățătorii au dat dovadă, de un spirit de ponderațiune și de o răbdare fără margini. Aceasta în urma promisiunilor făcute de d. ministrui Anghelescu, care a declarat că în cazul când cererile corpului didactic nu vor fi satisfăcute, ci-sa va demisiona. Ori cererile corpului didactic, nu numai că n’au fost ascultate, dar acest corp de sacrificiu a fost batjocorit, acordându-i-se un spor mai mult decât ridicol, iar d. ministru Anghelescu, rămâne mai departe în fruntea corpului didactic care se abate în mizerie. In continuare d. Glodeanu, amintește de gestul făcut de d. ministru de război cu ocazia sporul actual, acordat ofițerilor, când în urma intervenției energice a ministrului de război, salariile ofițerilor au fost mărite considerabil, încheie făcând apel la toți institutorii și învățătorii să lupte solidari pentru obținerea drepturilor ce li se cuvin. D. N. MOGA descrie mizeria și suferințele institutorilor. Nu mai putem munci, ne-a pierit orice entuziasm, suntem ca între cei vii, deoarece suferim morți de foame, hainele le-am întors de câte două ori, am iernat in frig si suntem bolnavi, cu salariil nostru suntem muritori de foame. Acesta este strigătul membrilor corpului didactic primar din jud. Prahova spune oratorul. Cere ca institutorii și învățătorii din Prahova să se asocieze în totul mișcărei institutorilor din București și Iași și propune să se trimeată o telegramă ministrului instructurei, arătând nemulțumirea corpul didactic prahovean. D. IONEANU, spune: degeaba se mai trimite telegramă d-lui I. Anghelescu ministrul instrucțiunei. Pe d-sa nu-l mai înduioșează nimic. Propune să, se aleagă o delegație de institutori, care să prezinte proces- verbal semnat de toți institutorii, președintelui Asociației din București, asigurându-l de concursul necondiționat al institutorilor și învățătorilor din Prahova, deasemeni delegația să reprezinte corp didactic din Prahova la apropiatul congres general al corpului didactic primar. D. GH. PETRESCU: arată că depinde de fel ® luptei, câștigarea dreptelor revindecări ale membrilor corpului didactic. Să fim toți uniți căci lașitatea ne-a adus în starea de astăzi, încheie vorbitori. D. BARBU GEORGESCU vestejește atitudinea comitetului asociației corpului didactic local al cărei președinte a promis că va lupta pentru suținerea revindecărilor institutorilor și învățătorilor și care totuși n'a luat nici o măsură de luptă. Continuând d. Barbu Georgescu __ spune: noi nu cerem pomană, ci revindecăm drepturile noastre și cât timp va exista politica și politicianii, nu vom reuși, deoarece sutntem cunoscuți de guvern ca slabi și neuniți, ceva mai mult ,au căutat să împiedice și acțiunea sănătoasă a asociției învățătorilor care lucrează cu multă demnitate. Mai vorbesc d-nii Popescu-Izvoarele: N. Provianu, Anastase Muntean, Costea d-na Sersea, etc. D. CONST.PALANCA, citește texte telegramei de protestare adresată d-lui C. Anghelescu, ministrul instrucțiunei. HOTÄRIRILE LUATE“““” Se hotărăște în unanimitate ca: 1) Membrii corpului didactic prahovean să lupte de comun acord cu asociațiile institutorilor, din București și Iași. 2) Să se aleagă o delegație de institutori care să ia contact cu asociația din București și să reprezinte jud. Prahova la congresul general din Aprilie. 3) Să se trimită o telegramă, de protestare d-lu. C. Anghelescu, personal, de felul cum a știut să susțină cauza corpului didactic primar, care-și pusese toată nădejdea în ministrul lor, întrunirea ia sfârșit la orele 8 luni. seara. EXPOZIȚIA ZOOTECMXÎC4 In fine după multe tărăgănele locul expoziției zootechnice a fost fixat definitiv la bariera București, în apropriere de ferma Crețulescu. In curând vor începe lucrările, cari după planul Întocmit de comisariatul general al expoziției,se crede —■ că nu se vor termina până în toamnă și deci expoziția se va des chide la primăvara anului 1925. In afară de județ, comunele rurale, și comisia, zootehniiă, cari fac cheltueli în sumă de aproximativ 4 milioane leii, pentru construirea pavilioanelor zootehnice, agricole, etc., s’au mai înscris societățile de petrol, școlile de viticultură, fabrica de bere din Azuga, domeniile Coroamnei, băncile populare, cooperativele și obștiile sătești. Acum este vorba ca o societate să amenajeze frumosul tec care se găsește pe acest teren, construind insalațiuni de piscicultura. De asemeni aceiași societate va construi un mare pavilion, care va avea un restaurant, săli de spectacol și de distracție publică. Vizitând locul ales pentru instalarea expoziției, socotim că nu era un altul mai nimerit pentru un asemenea scop. In curând vom da informațiuni mai amănunțite și vom ține în curent pe cititori cu mersul lucrărilor expoziției. DE LA SOCIETATEA „PRINCIPELE MIRCEA“ Duminică la orele 5 d. a. se va ține în localul prefecturei de județ, adunarea generală a societății „Principele Mircea“. Se va face darea de seamă, asupra activității depuse de comitetul societăței pe exercițiu 1923—24. Spre complectarea informației noastre apărute In „Dimineața“ de ari, precizăm numele delegaților partidelor de opoziție, cari au luat cuvânt ® împotriva realizării împrumutul de 200 milioane ce vrea să-l contracteze comuna Ploești: aceștia sunt: dr. Cosma, Gogu Negulescu, I. Al. Bassarabescu, progresist din jud. șef ® partidului Prahova, Nic. Stroesicu, Papadopol, Munteanu- Râmnic, Ra ® !B ® finschi și Gogu Zamfirescu. Vermont NENOROCIREA UNUI BĂIAT IMPRUDENT BRANDA. 29. _ O impresionantă nenorocire s’a Întâmplat în str. Călărași ! Băiatul Costică Ianui din serviciul comerciantului Cristu umblând cu o țigară aprinsă pe lângă un pachet cu iarbă de pușcă, pachetul a luațt foc și a exploadat rănind pe față și corp imprudentul copil. i In stare extrem de gravă, el a ffost internat la spital. FURTURI DE BUZUNARE Ion Gheorghiu din str. Ștefan cel Mare 247, a reclamat poliției, că pe când se afla în gara locală i s’a furat din buzunar ploitmaneul cu 4.800 lei. IV. D-na Elena Băcariu a reclamat poliției că necunoscuți i-au furat din i poșetă, pe când se afla în piața Șfigi Arhanghel, suma de 2.500 lei. RECLAMAȚIE Femeia Steluța Ionescu din1 str. Luminar 54 a reclamat prefecture de poliție că sora sa Bucura trăește în concubinaj cu bărbatul ei, amim* Costică Ionescu, arestarea a doi ESCROCI : D. V. Stănescu șeful circum. VII de poliție a arestat eri d. a. pe 2 periculoși escroci, cari au fost inaintați Siguranței pentru cercetare. Ei se numesc Gh. Ionescu și Matei Lungu. OCNAȘ EVADAT $1 ARESTAT Poliția a arestat pe 1 individul Leonte Savin condamnat la 6 ani muncă silnică și evadat din ocna. O NOUĂ BANDĂ DE SPĂRGĂTORI * Poliția a fost pusă la cunoștință că o noua bandă de periculoși spărgători se află la localitate. In urma unor stăruitoare cercetări au putut fi arestați trei indivizi din banda aceasta, anume: Șerban Butoi, Ghiță Tache și Ilie Manea. Ei au mărturisit că au comis câteva spargeri In Brăila ADUNAREA GENERALĂ A [ CRUCE! ROȘIE Mâine Duminică are loc adunarea generală a membrilor Crucei roșii, filiala Brăila. Se va aproba darea de Seamă activităței Societăței pe anul 1923 și ai se va alege un nou comitet pe un timp de 4 ani r Jv-SINUCIS DIN MIZERIE T Bătrânul Moise Popa în etate de 56 ani din com. Scorțarul Nour, jud. Brăila s-a sinucis înghițând o mare cantitate de esență de oțel. Moartea i-a fost fulgerătoare. El a lăsat o scrisoare prin care explică, cauza sinuciderei, adică mizeria în care trăia. ARESTAREA UNEI HORȚE . Poliția a arestat pe individa Măria Partea de fel din Transilvania autoarea mai multor furturi comise pe la diferite case, unde se introducea ca servitoare. Cu acte dresate ea va fi înaintată parchetului DE LA CURTEA CU JURIEri Curtea cu juri a amânat pentru sesiunea viitoare procesul de omor a lui Ion Vulpe _ Curtea cu juri a amânat judecarea procesului de calomnie prin presă intentat de d. Vasilie Mandare directorul penitenciarului local în contra d-lui Const. Arsene, ziarist până la terminarea anchetei ce se face pentru a se stabili dacă cel dintâi a suferit și executat ori utili pedepse infamante. 1 ARESTĂRI Agenții biroului de moravuri, în urma unei razzii făcute, au arestat azi noapte pe mai multe femei care vagabondau prin oraș. ADUNARE SPORTIVĂ Astă seară la orele 6 va avea rod la sediul clubului sportiv „Dacia” adunarea generală extraordinară. Vor lua parte toți membrii acestui club. —Noii membri ai Camerei de comerț se vor întruni Joi 3 Aprilie, pentru constituirea birourilor. Președinte va fi ales d. Ion Gh. Sassu iar vice-președinte d. Fremie. UN OFIȚER JUCĂTOR DE CĂRȚI Un ofițer anume Grigoriu din alta garnizoană venind la Brăila a tinut să se distreze jucând cărți- Eri a jucat într’un club din localitate până a pierdut toți banii ce-i avea asupra sa. Văzându-se fără bani la un moment dat sus numitul ofițer, s’a ridicat deja masa de joc și făcând niște ochi mari și figura speriată, a început să strige că i s’a furat din buzunar suma de 20.000 lei. " Toată lumea din club a fost per Acheziționată, dar fără rezultat. Se crede că susnumitul ofițer ar fi întrebuințat acest truc, pentru a-și putea căpăta banii pierduți la joc. SS ® X Dimineața Cam s'a comis furtul Me s’a comis furtul.—Cnei este Dora Rosenfeld Agitația corpului didactic primar.—Institutorii și Invățătorii din jud. Prahova protestează contra sporurilor umilitoare acordate prin noul budget- Expoziția zootehnică a județului Prahova: alegerea terenului.. - Adunarea societăței „Principele IKI ! If ill Mai li! 1 iii ■ ■ Is*. i*’ — . ... I , C NBair ••3$I Scrisori din a >\ Wt-SB>.'T1Î________:___ ' Mircea“ fara o&sms woEsfl ifin I Mi t Prinderea analabil spărgător la Căapina Astăzi a fost prins și arestat de către comisarul special Teodorescu, de la brigada de siguranță locală, abilul spărgător. Dumitru Mihăilescu de fel din Piatra Neamț, dezertor din regi5 războieni. Cercetat de aproape de d. I. Drăghiceanu, polițaiul orașului Câmpina, a recunoscut că e autorul spargerilor comise la d-nii F. Adolf (Voite), cu locuința in parcul Istrati, Șerbinescu, subșeful depoului din gara Câmpina, cum și al altora de mică însemnătate. Cercetările fiind încă în curs nu s’a putut stabili numărul spargerilor ,și furturilor, al căror autor este Scrisori din lași Provincializare fatală.—Lipsă de evenimente.—lașul se dărâmă.—Câinier începe constricțiile.Soarele și conștiința socială Viața lașului îmbracă câteodată aspecte provinciale. II duce fatal la aceasta sistemul de centralizare, care îndreaptă atenția tuturor spre București Rolul secundar in politica și administrația țării, ar putea fi însă compensat printr’o viață mai activă pe alte tărâmuri. Fără a fi capitală, Iașul s’ar impune ca metropolă a unei anumite activități. Acest lucru a posibil în țările germane și anglo-saxone. Acolo se pot vedea orășele de câteva zeci de mii de locuitori, cum e de pildă Jena, jucând un prim rol de cetate cuturală. La noi, se pare că faptul nu-i cu putință. Imitatori fideli ai Franței, tindem, conștient sau inconștient, să concentrăm țara întreagă intri un singur oraș, așa cum Franța este concentrată în Paris. Am făcut reflecțiile de mai sus, pentru a explica sărăcia de știri a scrisorii de azi. Evenimentele vieții de provincie nu au haină de stradă și de piață publică. Ele iau ființă și circulă în taină. Martori nu sunt decât perdelele alcovului sau mesele cluburilor. ..Se șoptește despre ceva, dar nu se poate auzi nimic precis. De o vreme în Iași nu se mai aude nici un glas puternic; în schimb șoaptele, din ce în ce mai numeroase și mai încâlcite, fac un fel de bâzâit monoton care trezește și adoarme pe localnici în fiecare zi. De aceia, nu vom putea Înregistra nici cele ce se pregătesc în jurul unei catedre de istorie la Universitate, nici agitația, de altă natură, în ajunul unui festival dat pentru orfani, cu concursul exhibiționist al tineretului de ambe sexe din „societatea bună“. Singurul fapt pe care-l afirmăm cu tristă siguranță este că Iașul se provincializează. Odată cu fărâmițarea conștiinței de metropolă, capitla Moldovei se vede amenințată de năruire. Bolțile bătrâne pe care sunt clădite casele de azi au Început să se dărâme; dealurile lunecă și se surpă. Teatrul Național, școala Sf. Sava, Râpa Galbenă, sunt amenințate. Crăpăturile înscriu pe ziduri șopârle negre, prevestitoare ale morții. Trecutul, mândru cu gloria lui, se răzbună, dărâmând. Dar revolta lui e zadarnică: nimic nu poate doborî stăpânirea de.n..nului meschin, liliac care trăește în hrube de ruină ca și în turnuri de catedrală. Singurul eveniment cu adevărat nou și înveselitor e tot Primăvara. Dulcele anotimp n’a trezit însă pe meșterii zidari, n’a făcut să răsară la tot pasul stâlpii schelelor uriașe, cazanele cu smoală, căruțele cu pietriș și nisip, cum ar fi fost firesc într’o cetate plină de yte+iț Campaniile de construcții încep la Iași toamna, — ca să se sfârșească mai repede. Nenorocitul Palat Administrativ e tot așa cum l-au lăsat rușii acum șase ani. Terminarea lui a devenit chestie legendară, — un adevărat basm cu cocoșul roșu. * Cu toate imperfecțiile de pavaj, aspect și curățenie, străzile se umplu de lume. Toți cei ieșiți din casă sunt atrași de primele raze de soare cald. Manifestația lor n’are nimic orășenesc. Niciodată edilii n’ar putea avea atâta succes. Fluidul primăverii, purtătorul veșnicei esențe a vieții, circulă pretutindeni. Nici gardiștii, cari de-o vreme defilează în informație strânsă pe uliți, toți perceptorii fiscului, nu-i pot opri cursul. Sub același soare, se încălzesc și se frământă tot soiul de oameni: români, evrei, ruși, lipoveni. Pe asfaltul cenușiu, umbrele lor se întretac și se suprapun în chipuri ciudate. Nici una nu poate lua insă altă formă și altă cale decât aceia ordonată de lumina de sus. Fabula umbrelor din piața publică e fabula conștiinței sociale..".. * * I Iași,Vineri 28 Mart.I. LUCHIAN DiOoSoi ~ Arestarea unui hoț. — special G. Ungureanu, din Agentul serviciul sub brigăzei de siguranță din localitate, a arestat zilele trecute în oraș, pe un anume Dumitru Băjenariu, de fel din comuna Grămești, județul Dorohoi Numitul purta fără drept uniforma de cantonier poștal. Adus la siguranță și cercetat de către d. Gh. Pamfil, șeful brigăzei, s’a stabilt că Băjenariu este autorul furtului cu efracție comis într’una din nopțile trecute în prejudiciul lui Ion Crăciun, cantonier la oficiul poștal din Dorohoi. Cercetările au dat însă la iveală lucruri intersante. Sunt indicii că Băjenariu este autorul mai multor furturi săvârșite la Ripiceni, Iași, Sascut și Hârlău, fiind chiar urmărit din mai multe locuri. El este menținut arestat. Ancheta se face personal de șeful siguranței Pamfil. ABONAMENTE m TARA Pe ian îhî S5S5 2ei. Pe sase Eänsä 350 Üei« Din Giurgiu DELA CURTEA CU JURI ȘEDINȚA DE NOAPTE Azi s’a judecat la Curtea cu jurați procesul locuiitorului Dumitru Șuică din Stănești, acuzat de lovituri cari au cauzat moartea locuiitorului Alexandru Moldoveanu tot din acea comună. Curtea a fost compusă din d-nii Pandele Teodorescu, președinte și I. Chilian și Stelian Cosoi, membri, asistați de grefierul Grigore Dimitriu. Fotoliul ministerului public a fost ocupat de d. prim procuror Jiu Dumitrescu. Partea civilă a fost reprezentată prin d-nii avocați Ghiță Petrescu și Nicolae Păunescu, iar apărarea susținută de d-nii avocați Tony Iliescu și V. Cordela. In urma pledoariei părței civile, a rechizitoriului procurorului general și a pledoarii apărării, Curtea pe baza verdictului juraților a condamnat la 5 ani reclusiune pe acuzatul Dumitru Șincă și la 20.000 lei despăgubiri civile. Ședința de noapte. Primul proces terminându-se la ora 7 seara d. președinte al Curtei a hotărît să se țină ședință de noapte pentru judecarea celu d’al doilea proces. La ora 8 a început judecarea proces ® ® locuitorilor Iacob Iacob și Alexandru Iacob din comuna Scurt‚ acuzați pentru omucidere cu voință, crimă săvârșită dar neizbutită, pomisă asupra cârciumarul ® Vasile Petcu și tatăl lui sau Const. Petru tot din acea comună. Partea civilă a fost reprezintată prin d. avocat Nicolae Păunescu iar apărarea prin d. avocat Alexandru Isbășescu. Rechizitoriu a fost susținut de d. prim procuror Titi Dumitrescu. Curtea în urma pledoariilor avocațior părtei civile și apărărei, în baza verdictului negativ adus de jurați a achitat pe ambii acuzați. Conferința d-îui profesor universitar Rădulescu-Motru. — Duminică la ora 4 d. a. d. profesor universitar Rădulescu-Motru își va desvolta la Ateneul local conferința d-șase îndrumări în viață“. GIURGIU, 29. — Azidini, comisarul special Săvescu dela brigada de siguranță locala, a arestat pe indivizii loan Dumitru și Aurel Vulpe, arabii lăcătuși la stația Giurgiu, întrucât s’a dovedit că ei sunt autorii unui furt de materiale de la depozitele C. F. R. din localitate, pe care le-au vândut atelierului de fierărie Vălitărețu din orașul nostru, iar o partce s’a găsit la domiciliile. Cereți la toți crescari și depozitari de ziare H ®.7 Un exemplar 3 iei fif