Dimineaţa, mai 1924 (Anul 21, nr. 6276-6304)

1924-05-04 / nr. 6279

BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 10 pagini Mat In 1904 de Const. MIILE X li­cutatie sufletească Intr’o publicație bucureșteană, în „Revista Vremii“, unde iscălesc a­­tâtea pene românești: A. Corteanu, G. Gafencu, Eugen Crăciun, Manoi­­lescu și alții, am citit un articol al d-lui Călin­ Petrescu, care cere pre­sei, să aibă datoria de a face educa­ția sufletească a publicului. Frumoasă, dar și foarte grea în­sărcinare dată presei, întâia datorie a presei este să in­formeze exact. Origina presei e de această natură. Când a eșit cel din­tâi ziar, apariția lui nu a fost dato­rită nevoiei educatoare, ci trebuin­ței de informațiune ; lumea simțea nevoia de a ști și a cunoaște, iar nu de a deveni mai bună, ea și urma­șii ei. Sarcina educativă a fost lă­sată, în toate vremurile altor fac­tori sociali specializați în arta de a face educație. Recunoaștem, firește, cum că e­­ducatia generală la noi lasă de do­rit. In toate zilele ne lovim de a­­cest neajuns, care ne mâhnește. Câteodată, când rezultatele lipsei­­ de educație se acumulează în con­­­­­știința noastră, simțim că suntem­­ descurajați. Și atunci ne întrebăm dacă în țara noastră mai e chip de îndreptare. Educația sufletească începe de a­­casă, de la pilda văzută. Omul când e încă copil, percepe fără să înțeleagă, imită, fără să ra­ționeze. Este perioada fizică. Când organele încă flexibile pot fi modu­late fără sforțare și fără suferințe , în perioada aceasta se învață cu ușurință limbile străine și se con­tractă obiceiurile care rămân, pen­tru toată viata, gesturi instinctive. Datoria de a face educația sufle­tească o au părinții. Nouăzeci la sută din copiii cei răi au avut pă­rinți ticăloși. Copii cari n’au avut în casa părinților, pilde morale sub ochi, copii cari au văzut părinții certându-se trivial, dedându-se la vicii, mame ce hoinăresc, luxoase și pervertite sexual, au eșit copii vi­ 1 *­uioși. In al doilea rând datoria este a greoaiei, adică a dăscălimei. Cu un corp profesoral în care profesorii se insultă în fata elevilor și de multe ori se bat, cu profesori cari primesc mită, ori se denunță prin ziare acuzându-se de toate faptele necurate, cu profesoare despre a cărora moralitate zvonul public vântură tot soiul de aven­turi piperate, firește, că nu ne pu­tem aștepta la realizarea unei idea­le educații sufletești. Nu zic că acesta e cazul la noi, dar nu putem tăgădui cum că — deși avem în mare majoritate un corp învățătoresc demn de menirea lui — totuș am a putut constata și abateri. Negreșit în rândul al treilea vine și datoria presei. Dar ce mai poate face presa și ce înrâurire mai poate avea asupra unui material omenesc pervertit încă din primele perioade ale formațiunei sufletești ?, Presa își face datoria, aceasta nu se poate tăgădui. Dacă sunt uitări și slăbiciuni, dacă, din nevoi mate­riale, din obligația de a trăi, ziarele au și ele ceasuri de slăbiciune sau de neglijări ale apostolatului, să nu uităm că toți suntem oameni. Dar trebue de înțeles cum că rolul pre­sei — întocmai ca și al teatrului — nu este — precum repetă atâți — de a educa. Datoria presei este de a întări curentele cele bune, de a veșteji viciile, de a da îndrumări, de a lu­mina cărările întunecoase, de cele mai multe ori din interes informa­tiv. Insă fiindcă toate principiile și postulatele sunt supuse îndoilei, niciodată nu se va putea stabili cu preciziune care ziar a susținut mo­ralitatea și adevărul în câmpul e­­tern al controversei. Se cere prea mult presei. Negreșit putem biciui ceea ce se chiamă pornografie sau îndemnu­rile la omor, la furt, la incendiare, dar nu văd cum ar putea intra în obligațiile presei de a decreta su­perioritatea unui roman literar a­­supra altuia, sau impecabilitatea unui pictor, sau dreptul de a trăi al unor poeți față de alții. Acesta este rolul criticei. Iar critica nu s’ar putea exercita cu folos decât tocmai atunci când este lăsată liberă și manifestația spețelor inferioare care îngădue comparația, adică scot în evidență calitățile lucrului superior. CONSTANTIN BACALBAȘA­ ­­N I ....... [taii Éli­ Milli în Grecia DEZACORDUL VI*GUVERN­ATENA. 2. (Rador). — Pe ches­tia alegerea noului președinte s’au ivit neînțelegeri în sânul guvernu­lui între miniștrii civili în frunte cu primul ministru și miniștrii militari. Civilii ar dori ca amiralul Condu­­riotis să rămână președinte de re­publică, pe când militarii nu accep­tă această candidatură. Lupta deci­sivă în această chestiune se va da în parlament. O moschee în București la apele limpezi ale lacului din parcul fostei expoziții se oglindeș­te minaretul alb al moscheei ce multă vreme nu a servit de­cât ca o podoabă inutilizabilă. Creiată în 1906, de fantezia de artist a comisarului expoziției de atunci, regretatul doctor Istrati, geamia nu răsună niciodată de ru­gile drept credincioșilor musul­mani; lespezile de piatră nu erem to­cite de genunchii evlavioșilor cari se închină lui Mohamet; tăcerea a­­murgului — mai impresionantă ca ori­unde în acest colț perdut al Bucureștilor — nu era niciodată întreruptă de chemarea muezinu­lui care amintește că e timpul să înalțe credincioșilor rugi către cel pe care de atâtea veacuri isla­mul îl crede atotputernic și atot­­stăpânitor. Azi moscheea e vizitată; un ho­ge oficiază în zilele de sărbători și credincioșii turci născuți în Do­­brogea și în Cadrilater — mai ales tineri soldați din garnizoana Bu­curești — vin în grupuri să înalțe rugi lui Alah.... Oglinda zilei PODURILE In Basarabia podurile căilor fe­rate se rup. Ziarele tin te du pe pud loasa e, că se rupe... Aia e numai pentru trim Trotzki prevede un nou război? CONSTANTINOPOL. 1.— Se co­munică din Moscova că Trotzki, care a reluat conducerea comisaria­tului apărării naționale (ministerul de război), vorbind la congresul funcționarilor și muncitorilor de la căile ferate, a atacat violent Anglia, arătând că tratativele ruso-engleze urmate la Londra vor eșua com­plect din cauza pretențiilor exage­rate formulate de către delegații Marii Britanii, cari pretenții nu vor fi acceptate de guvernul sovietelor. Trotzki a adăugat că, având în vedere sitația turbure inter­n,stio­­nul 3, Rusia trebue să se pregăteas­că serios militărește pentru un nou război, care pare inevitabil. Mil In alama crime] ia Ora DOSARUL VA FI REDAT PAR­CHETULUI CIVIL — NOUA PLÂNGERE A MAMEI VICTIMEI — IAȘI. — Știrea dată de ziarul „Dimineața“, despre noua întorsă­tură în afacerea crimei de la Ciu­­rea, a produs în localitate o vie și legitimă senzație. Se mai afirmă, că d. general Dejuianu, comisarul regal special, odată cu raportul său înaintat mi­nistrului de război, a cerut ca prin ministerul de justiție, dosa­rul să fie din nou transmis par­chetului civil din Iași, pentru a relua instrucția. TOATE INDICII­LE ARATAND CA AUTORUL CRIMEI ESTE UN CIVIL. D. general Dejuianu. In timpul anchetei, a ascultat 71 de martori. * In așteptare, mama victimei u­­luită de aceste peripeții, se va a­­dresa prin o petiție în cursul săptămânei, atât autorităței mili­tare, cât și celei civile, întrebând:^ unde trebuie să se adreseze, adică la ce anume autoritate, pentru a-și valorifica dreptul de parte ci­vilă. — Dan. Revoluția fin Havana ROMA. 1. — Havana. — In urma nemulțumirilor din provincia Santa­­clara s’a manifestat o revoltă care s’a întins și în împrejurimile Das Villas. E teamă de tot astfel de re­volte și în alte părți ale provinciei. Rebelii s’au făcut stăpâni pe cassa de bani a primăriei din San Joran. S-au făcut câteva arestări de nota­­bilități politice. Spanii mari­nanilor PARIS, 2. Spaniolii au propus pace șefului răs­culaților, Abdelkerim, dar fără rezultat din cauza intransigenței șefului Ri­­ffano. . . îs" I V ' Politici pacifici a Polonie* ln jural discursului președintelui republicei VARȘOVIA, 2. (Rador). — Ziare­le străine au redat inexact și în mod tendențios discursul pe care preșe­dintele republicei poloneze l-a pro­nuntat la Posnan. Agenția telegra­fică polonă este autorizată să cons­tate că discursul președintelui, care conține ca punct culminant urmă­toarea frază „Cred în marea pu­tere de muncă și de civilizație a Poloniei, care ne va permite în vii­tor să atingem scopurile pe cari nu le-am putut obține până acum“, este însuflețit de intenții pacifice și că fraza de mai sus nu trebue să fie comentată în sensul unui apel răz­boinic. Tot discursul are un carac­ter eminamente pacific și acest lu­cru l-a priceput așa întreaga asis­tentă și toată presa poloneză. Pre­sa poloneză a relevat tonul mode­rat și pacific al discursului, care­ contrastează în mod evident cu de­clarațiile pe care unii oameni poli­tici din străinătate le-au făcut în ul­timul timp. Președintele republicei a atras atenția în discursul său anu­mitor cercuri neoficiale asupra in­­convenienței amestecului lor în che­­uni interne poloneze mai cu sea­­chestiunea minorităților ia­hhestiunea minor­ ă.­WOJCIEHOWSKY ZIARUL „DIMINEAȚA“ CUPON­NE PREMII setați v­a ■ §.17 Strângeți aceste cupoane. Adunând 2 ® de cupoane con­secutive primiți cinci bonuri de participare la tragerea marilor premii oferite gra­ult de ziarul „DIMINEAȚA“ l fiii * * nuiHír in Germania BERLIN, 1. — Grupurile națio­naliste se combat între ele în mo­dul cel mai violent. Pentru a-l dis­credita pe generalul Ludendorff pe lângă partizanii săi, cari Vau pus în capul listei lor la alegerile pentru Reichstag, fin ziar natio­nalist publică acum informația, cum că Ludendorff se trage din evrei. Bunicul său, Karl Otto Lu­dendorff, era însurat cu fiica ne­gustorului evreu Abraham Wei­­landt din Stettin. Pe de altă parte se anunță din Muenchen că Ludendorff are de gând, în caz când va fi ales, să nu se prezinte la Reichstag, ci să ce­deze mandatul său celui de al do­ilea candidat de pe lista german­­națională. In felul acesta, german­­nationalii se servesc numai de nu­mele generalului în campania e­­lectorală, iar după terminarea cam­paniei, ei vor aduce în Reichstag un membru mai puțin cunoscut. 2 Lei exemplarul 4 Lei In străinătate ANUL XXI - No. 6279, Duminică 4 Maiu 1924 8 inițiativă frumoasă Sperăm că va fi și rodnică! In ziuă de Sf. Gheorghe (6 Maiu) va fi la Bârlad o intere­santă serbare. Foștii elevi ai liceului local, azi răspândiți în toată țara — și mulți dintre ei ocupând situații înalte se vor întruni la „o pioasă sărbă­toare de recunoștință­“. Sunt chemați nu numai acei cari au absolvit liceul, ci toți câți au trecut printr’însul- iar caracterul serbării nu este pur sentimental, căci ea urmă­rește și un scop practic: foștii elevi ai liceului C­odreanu, cari de la această instituție au pri­mit lumină și grație ei și-au putut croi drumul în viață mulți în chip strălucit — sunt chemați să ajute, la rândul lor, instituția. Intre alte îmbu­nătățiri și dezvoltări, liceul C­o­­dreanu, ca să-și poată împlini și pe viitor menirea, are nevo­ie de un internat. In vremurile grele de azi copiii celor mai nevoiași nu mai pot, cu pro­priile lor mijloace, să-și plătea­scă luxul învățăturii. Iar în rândurile nevoiașilor intră as­tăzi, de fapt, cam toată lumea­­încât, pentru garantarea școlii e absolută nevoie de­ o acțiune colectivă, să dea cât mai mulți, fiecare după putere. Ceea ce trebuie la Bârlad, trebue pretutindeni. • Și ne pare bine că inițiativa a venit dela Bârlad. Ne pare bine, pentru că Bârladul s’a di­­­­stins, nu tocmai de mult, prin turburări și brutalități porni­te tocmai pe temeiul crizei șco­lare, criză reală și­­ dureroasă, deo$zitiv# de^dureroasăt în toate gradele de învățământ. Se înțelege de la sine că tulbu­­rările și brutalitățile, ori­cât s’ar intensifica, nu vor vindeca răul. Numai o acțiune pozitivă, de construcție, iar nu de sur­pare, poate da rezultatul dorit. Se cere încordarea tuturor pu­terilor de jertfă. Pentru cazul special aștep­tăm mult din partea foștilor elevi ai liceului „Codreanu”. Toată lumea, în restul țării, să urmeze pilda. Altfel, învăță­mântul piere! 1 Mai în republica greacă Guvernul și armata au depus jurământul Lupte între comuniști și poliție au depus jurământul de credință republicei. După amiază a avut loc o mare ceremonie milita­ră pe câmpul lui Marte, unde armata a depus ju­rământul de fidelitate pentru republică. Munci­torii comuniști au încer­cat să manifesteze în mod violent cu ocazia zilei de Luni și s-au întrunit pe al­tă piață decât aceia indi­cată de autorități. Comu­niștii au încercat să dea ac­unărei lor un caracter politic și au protestat îm­potriva scumpire! vieței. Poliția a împrăștiat pe muncitori întrebuințând pompe de apă. Muncitorii au tras fo­curi de revolver în contra poliției. Un soldat a fost rănit« ' ATENA 2 (Rador).—Eri a avut loc un tedeum so­lemn la catedrală cu pri­lejul înființărei republi­cei. Președintele, miniș­trii și înalții funcționari Inginerul Soru Sunt câteva zile de la moartea ne­așteptată a unuia din străluciții teh­nicieni cărora se datoresc pro­gresele remarcabile realizate de noi pe acest teren . Inginerul S. Soru, înzestrat cu calități intelectuale neobișnuite, dispărutul și-a câștigat o mare su­mă generală nu numai prin construcțiile sale cât și prin cercetări științifice de valoare, apre­ciate pretutindeni. Alături de câțiva alți ingineri din Germania și Fran­ța, ingineru Soru a recunoscut de la­ primele experiențe marea importanță pe care o avea balonul armate. Și a concentrat atenția asupra lui, a fă­cut studii, calcule și încercări și a dovedit utilitatea procedeului inge­nios de a uni cimentul cu fierul pentru a obține astfel o rezistență și durabilitate înzecită. Multă vreme revistele­ de specia­litate și editorii de cărți tehnice din străinătate au folosit bogata compe­tență a lui Soru în această direcție. Perderea acestui om al muncii răbdătoare și spornice este regreta­bilă pentru știința noastră ingine­rească. Regele iar Reims Regele Ferdinand a vizitat incog­nito orașul Reims. Fotografia îl a­­rată pe suveran ascultând explica­țiile cardinalului de Lușon asupra lucrărilor de reconstrucție a cate­dralei din Reims. iiii ani I tramvai na «tai j. Un automobil se ciocnește puternic cu locomotiva tramvaiului. Șoferul grav rănit. ~ Un dentist omorât BRAȘOV. 2. — Un groaznic ac­cident de tramvai s’a produs as­tăzi la orele 3 d. a. pe drumul ce duce de la gară în oraș. Un automobil al uzinei electrice din Râșnov, care venea cu o vite­ză destul de mare pe șosea, a fost izbit puternic de o locomotivă de tramvai la traversarea drumului în apropiere de fabrica „Fű”. Partea dinainte­a automobilului a fost sfărâmată complect Șoferul Aron Dezi care a fost­ asvârlit din mașină, s-a ales cu răni grave la cap și abdomen. El a fost internat în spitalul public din localitate. Dentistul Schmidt care se afla a­­lături de șofer, fiind grav rănit, a sucombat după câteva ore la spi­tal. Alte două persoane care se a­flau de asemenea în automobil a­ scăpat cu viață. Ancheta începută de autorită­ a stabilit că răspunderea acci­den­tului o poartă șoferul El a fot avertizat de sosirea mașinei d tramvai, și cu toate acestea a­ micșorat nici viteza automobilul, și nici n’a căutat să evite traverse­rea drumului. Astăzi Sâmbătă a apă­rut No. 12 din excelenta revistă „Dimineața Copii­lor” cu un cuprins excep­țional de bogat și variat. Sărbătorirea unui oaspe străin Cu prilejul sărbătorirei colonelu­lui englez Crossfield, vice-președin­­tele Uniunei interaliate a foștilor luptători, sosit în Capitală de câteva zile, societățile românești de foști luptători au făcut un pelerinagiu la mormântul eroului necunoscut. D. Crossfield a rostit o impresio­­nantă cuvântare.

Next