Dimineaţa, martie 1925 (Anul 21, nr. 6569-6598)
1925-03-01 / nr. 6569
t o. Şedinţa de ori a Senatului Universitar O nouă cercetare a memorieii studenţesc Punctele admise versitare şi a societăţilor studenţeşti care sunt legal constituite. 5. Senatul universitar, în chestiunea naţională a profesorului Rainer, s-a pronunţat împreună cu consiliul profesorilor facultăţii de medicină, atunci când, după război, l-a chemat de la universitatea din Iaşi la catedra de anatomie de la facultatea de medicină din Bucureşti. 6. în ceea ce priveşte mulajul în studiul anatomiei la facultatea de medicină din Bucureşti, Senatul universitar ia notă de declaraţia spontană făcută de profesorul dr. Rainer că acest mulaj va fi de aci înainte facultativ. 7. După reluarea cursurilor şi după stabilirea ordinei în universitate, Senatul universitar va ridica forţa armată. 8. Senatul universitar crede că e de dorit ca preparatorii şi asistenţii să fie recrutaţi prin concurs. 9. Senatul universitar, pentru bunul mers al cantinelor şi căminelor, decide ca la conducerea căminelor şi cantinelor să participe şi câţivadegaţi studenţi. 10. Senatul universitar va interveni, odată liniştea în universitate restabilită ca C. F. R. să revie la Senatul universitar a ţinut ori la orele 4 juni. şedinţă, sub preşedinţia d-lui prorector Petre Missir, d. Ermil Pangrati, aflându-se încă bolnav. După dezbateri, cari au durat până la orele 6, Senatul universitar a transmis presei următoarea înştiinţare : Senatul universitar, în şedinţa sa dela 27 Februarie a. c., luând în discuţîune cererile studenţilor, pe tenisul referatului d-lui decan al facultăţii de medicină, a hotărît: 1. Chestia cadavrelor va fi soluţionată prin obligarea evreilor de a aduce cadavre la disectie; în caz contrar, evreii nu vor putea diseca. 2. Pedepsele disciplinare date unor studenti nu pot îi ridicate, însă, când liniștea în universitate va fi deplină, Senatul universitar, după propunerea decanilor respectivi, va lua deciziunile pe care le va crede necesare. 3. Senatul universitar va numi o comisiune care va studia regulamentul de ordine şi disciplină a studenţilor universitari din 1923 şi va vedea care sunt măsurile nedrepte pentru studenţime, pe care le va modifica. 4. Senatul universitar decide re- dispoziţia veche, dând reducerea cunoaşterea tuturo centrelor uni- anterioară pe C. F. R. studenţilor. M BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 ÎS pagini Fondat In 1904 sie Const. MIILE fiuBUOTECA„ASTRA" SIBIU ANUL XXI Nr. 6569 Duminică 1 Martie 1925 Trei lei exemplarul 6 Lei In străinătate ___ D. Vintilă Brătianu s’a hotărît să reguleze si situația pensionarilor. In consecință vom avea în curând o nouă lege a pensiilor, pentru că cea veche nu mai e bună. De ce nu mai era bună legea veche ? Pentru motivul foarte simplu, că pensionarii prea huzureau de bine, prea trăiau în belşug in mijlocul concetăţenilor lor atât de apăsaţi de nevoile vieţii. Şi, fireşte, acest lucru, care este o pildă rea, nu poate fi tolerat. Pe viitor, potrivit nouii legi, care se va vota desigur, dreptul la pensie va fi subordonat împlinirii exacte a anilor de serviciu — 35 la număr (cei mulţi înainte) — şi a vârstei candidatului la pensie — numai 57. Cine nu îndeplineşte apeste două condiţii, nu va avea cinstea să figureze în registrele pensionarilor statului. Ceva mai mult. Cei 35 ani de serviciu trebue să fie închinaţi statului fără întrerupere. Căci, dacă după 30 de ani serviţi, funcţionarul demisionează şi, după un scurt interval revine sau ia un alt post în serviciul statului, el trebue să presteze alţi 35 de ani, pentru a se bucura de favoarea legii d-lui Vintilă Brătianu. Desigur că funcţionarii n’ar avea nimic de zis împotriva acestei interesante rândueli, dacă d. ministru de finanţe ar găsi mijlocul să prelungească viaţa funcţionarilor publici până pe la 200 de ani. Cum însă mare speranţă, în această direcţie, nu există, funcţionarii vor trebui să se supună. Zic, să se supună, pentru că această originală dispoziţie, în proectul legii pensiilor, are, în adevăr, caracterul unei „supuneri“ a funcţionarilor. Om de ordine, cum e, d. ministru de finanţe nu înţelege spiritul de răsvrătire, care s’a încuibat, de la război încoace, în clasa funcţionărească. Şi, evident, d-sa are dreptaii. Auzi d-ta! Funcţionarii au început să se plângă, să formuleze „revendicări“ ca nişte derbedei de muncitori. Ba, mai mult, imitându-i pe aceştia din urmă, au început să facă şi greve. Asta nu se poate. Funcţionarul n'are drept să se răsvrătească. El trebue să stea nemişcat şi cu zâmbetul pe buze la locul lui, să se declare fericit şi să nu pretindă decât ce i se dă. Dacă nu, afară şi odată cu destituirea, adio pensie. Nici vorbă că gândul d-lui Vintilă Brătianu e curat şi porneşte din cele mai patriotice sentimente. Cum însă funcţionarii nu sunt tot atât de patrioţi ca d-sa, mă tem că n’o să poată înţelege rostul unei atât de folositoare dispoziţii şi o să-şi permită să facă oarecari observaţii îndrăzneţe. Aşa e : până şi funcţioanrii s’au făcut bolşevici. M. IEŞANU Gânduri simple Viaţa vesela... Când, vezi, auzi, citeşti, observi fi pipăi pulsul niţiunei, te coprinde o veselie de-ţi vine, pe a mea onoare, să-ţi dai cu tiflu in pălărie fi să sai într'un picior chiar pe podul Moijuluaei! Spuneţi fi dv. de nu-i a ta? In Cameră deputatul Mâţa desvălue procediuri extraordinare în cari trei nutorităţi procedează mână în mână ca să evacuzeze 14 familii... Cusuţia achită pe nişte fioroşi comunişti cari însă n'au nici o faptă fioroasă la activul lor decât doar aceia dp a fi răbdat de oramc pă'^ft la extenuarea propriilor lor forțe ! Trenurile de mărfuri au osii rupte câte stele sunt pe ■ier, iar programele de refaceri ocupă tot atâtea săli prăfuite. — Stăm din ce în ce rhai bine. ar putea zice un opozant căruia creditorii nu-i mai acorda nici un credit. Iar peste situaţia asta trandafirie planează diferitele conflicte externe de cari hoher n'avem fiindcă suntem solizi în ţoale, adică, deprinşi cu necazurile cam de pe la o mie una sută zero! Pe alunei erau invazii de barbari azi avem invazii de dolari, tot una o fi puţin ne pasă Fiindcă suntem paşnici în toate şi numai în discuţii dăm cu barda în ale sfinte. In colr pace şi birnici direcţi sau indirecţi, iar progresul merge înainte nivelând cu tăvălucul lui şi bune fi rele, până vin alte generaţii să ne judece. Dar până atunci mai vaşi pofti la un ceaiu dansant sau matineu muzical ca să ne mai treacă ale mizeriei! D. dr. N. Lupu a adus în faţa Camerei, în şedinţa de ieri, o serie de acte, care au provocat o impresiune cu atât mai puternică, cu cât spusele d-sale au găsit confirmarea imediată, chiar din partea unora din membrii cei mai disciplinaţi ai majorităţei. O serie de comunicări priveau gestiunea prefectului fie Vlaşca — atacat şi în Senat cu violenţă fie către d. senator Coşoî. Intre altele, sa dau pe faţă acte nedemne comise de acest prefect şi de un subprefect, în chiar comuna d-lui deputat Ivea, care s’a grăbit să recunoască faptele, pentru a cere măsuri de epuraţie administrativă In altă ordine de idei, d. dr. N. Lupu dă cetire unor denunţuri, din cari rezultă că în Bucovina jandarmii au împuşcat o femeie — învinuită a fi comis urs furt — şi un sătean, sub pretextul cunoscut că este bolşevic. In fine deputatul ţărănist dă cetire unor denunţuri din judeţele Borohoî confirmate şi de d. deputat Răut — Botoşani şi Ilfov, din cari rezultă pur şi simplu că sătenii au fost deposedaţi de pământurile plătite şi în a căror posesiune au fost puşi. Miniştrii vizaţi erau cel de interne şi cel de la domenii. Ministrul de interne ca de obicei, nu era reprezentat pe banca ministerială. Deci n’a avut cine să răspundă. Cât despre ministerul de domenii, d. Al. Constantinescu lipsea de la şedinţă, iar d. Cipăianu a promis şi in această chestiune că va cerceta şi comunica rezultatul. DIN NOU CHESTIA BONURILOR DE TEZAUR Folositidu-se de prezenta din Vintilă Brătianu, d. Virgil Madgeanu, In chestiune de regulament, a întrebat pe ministrul de finanţe, dacă nu crede de cuviinţă să răspundă comunicărei ce i-a făcut în privinţa gestiinei bonurilor de tezaur. D. Vintilă Brătianu a replicat, în câteva cuvinte, că mai are nevoie de adunat actele necesare şi apoi îşi va ţine făgăduiala de a propune o comisiune de anchetă parlamentară. In răspunsul acesta d. Virgil Madgearu a văzut o renunţare de a mai cerceta o gestiune, care atinge cifra fabuloasă de 1 miliard 400 milioane Iei aur. Şi d. Vintilă Brătianu renunţă pentru că, pe de o parte, ştie că partidul liberal poartă şi el o mare parte de răspundere, pentru bonurile emise în 1918 şi 1919, şi, pe de alta, fiindcă nu voeşte ca averescaunil, cărora li se pregăteşte succesiunea şi care au o parte de râspundere în materie de bombi de tezaur, să-şi vadă prestigiul scăzut. Inpotriva abilei lovituri duble a d-lui Madgearu, d. Vintilă Brătianu a ripostat prin a-1 invinui că-i om rău. Camera a zâmbit, când a văzut de la cine pleacă o atare invinuire şi a continuat să zâmbească şi mai mult, când d. Argetoianu a declarat că dacă d. Vintilă Brătianu nu va institui ancheta cât mai stă la guvern — şi mai are de stat foarte puţin — o va institui d-sa când va fi la putere. DIFERITE ECOURI POLITICE ŞI PARLAMENTARE La Sibiu are loc zilele acestea un nou congres al ortodoxiei din Ardeal. Se asigură că din nou se vor întruni în consfătuire amicii d-lui V. Goldiş, vor adopta o atitudine definitivă şi în chestia memoriului înmânat odinioară d-lui Iuliu Maniu şi in chestia fuziunei.* * î$t ^ In culoarele Camerei se dădea aseară ca fapt cert că d. general Averescu va veni astăzi în Adunarea Deputaţilor, pentru a cere oarecare lămuriri guvernului în chestia reformei administrative şi electorale. Printr’o curioasă coincidentă d. Ionel Brătianu va fi prezent pe banca ministerială și va răspunde imediat întrebărilor formulate de șeful partidului poporului, R. O. Viata politică a d-lui dr. Lupu Din nou chestia honurilor de tezaur Congresui ortodox de la Sibiu D. Averescu în parlament —— Azi Pagina Cooperaţiei STAN BOLOVAN și Germania BERNA. 27. (Radar). _ Mai multe ziare elvețiene în special „Nafîonalkeitung“ din Basel și „Tribune de Généve“. iaMfcff art’nole de fwd în care arată că în conflictul româmo-cserman dreptatea este de parcea României. „NaFonakeitung“ califică procedeurile «armane ca neloiale. Nebunieivitezei la te uită» nenorocita, ne-a stricat cauciucu, Proectul legii pensiilor Desbateri aprinse în furai obligativităţii neintreruperii leunieiunui Şedinţa comisiunii pentru elaborarea proectului pensiilor Germisiunea numită de ministerul dle finanţe pentru a elabora proectul viitoarei legi a pensiilor, s’a întrunit,eri după amiază, pentru a lua în desbatere, anteproectul legii întocmit de subcomisiunea delegată din sânul plenului DESBATERILE ŞEDINŢEI Şedinţa a fost prezidată de d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe şi a prezentat un interes deosebit, deoarece chiar de la început a trebuit pusă în discuţie chestiunea obligativităţii legii neintreruperei anilor de serviciu. Condiţionarea dreptului la pensie de neîntreruperea timpului servit, după cum am arătat latimp, e socotită în general ca o robire a funcţionarilor şi a stârnit, pe drept cuvânt, alarmarea întregei lumi funcţionăreşti. laic cum au decurs desbaterile şedinţei şi modificările ce s'au adus primelor 10 articole din anteproect, care au fost discutate: ART. 1. — „Funcţionarii civili, militari şi eclesiastici ai Statului, cari primesc o retribuţiune bugetară lunară, supusă la reţineri vărsate Casei pensiilor, au dreptul la o pensiune în modul şi condiţiunile prevăzute de legea de faţă. Vor putea beneficia de această lege şi funcţionarii judeţelor şi comunelor urbane, dacă împlinesc obligaţiunile legii de faţă. Comunele şi judeţele cari n’ar adera la această Casă, vor fi obligate să asigure pensionarilor lor cel puţin condiţiunile actualei legi. Au deasemenea dreptul la pensiurii instituţiilor de utilitate publică, al căror buget se votează de Adunarea deputaţilor, dacă aceste instituţiuni au adoptat şi aplică legea statutului funcţionarilor“. Acest prim articol a trecut nemodificat, afară de aliniatul privitor la pensiunile funcţionarilor comunali şi judeţeni. OBIECŢIUNILE D-LUI VINTILĂ BRĂTIANU D. VINTILĂ BRATIANU, a spus că nu se poate lăsa la facultatea comunelor şi judeţelor să adere la Casa generală de pensii, deoarece ar însemna să ne întoarcem la vechea situaţie de acum 20 de ani, când s-a dovedit că judeţele şi comunele nu pot singure să asigure pensiile funcţionarilor. Acestea, din potrivă, trebuesc obligate — cum prevede şi actuala lege in vigoare — să participe la Casa generală de pensiuni. Comisiunea a admis modificarea articolului, in sensul cererei d-lui ministru de finanţe. ART. 2. — „Drepturile la pensiune pentru vechime de serviciu se pot obţine când funcţionarul a împlinit vârsta de pensiune, sau chiar înainte de această vârstă, dacă a servit fără întrerupere un timp de 35 ani împliniţi. Vârsta de pensie pentru funcţionarii civili este de 57 ani, iar pentru funcţionarii eclesiastiei 65 ani. Ofiţerii şi asimilaţii lor pentru care legea poziţiei ofiţerilor axează o etate mai mică de 57 ani, vor fi înscrişi la pensiune pe data trecerii lor în rezervă sau în retragere, fără ca vârsta acestora să se poată scoborî mai jos ca: 50 ani pentru ofiţerii inferiori, 54 ani pentru maiori şi 56 ani pentru locat.-coloneli. Reangajaţii din armată şi jandarmii rurali vor putea fi înscrişi la pensiune la împlinirea vârstei de 45 ani“. După cum se vede, primul aliniat al acestui articol conţine acea dispoziţie neverosimilă, care pretinde funcţionarului să servească .20 de ani, fără întrerupere. Sclavajul funcţionarilor D. STAN BRADIŞTEANU, preşedintele societăţii funcţionarilor publici şi membru în comisiune precum şi alţi membri s’au ridicat împotriva acestei dispoziţiuni. D. Brădişteanu a spus că dispaziţia constitue un quasi-sclavaj şi e împotriva statutului funcţionarilor care permite funcţionarului întreruperea serviciului pentru maximum cinci ani şi împotriva chiar a unor declaraţii anterioare ale d-lui Vintilă Brătianu care a spus că viitoarea legiuire a pensiilor trebue să fie mai largă decât cea actuală. Cere ca, nu tot căzut, să se ţină seamă de prevederile statutului funcţionarilor in ce priveşte dreptul de a întrerupe serviciul pentru cel puţin cinci ani iar obligativitatea neintreruperei — dacă se admite să nu privească funcţionarii actualmente in slujbă. STATUL ŞI FUNCŢIONARII D. Vintilă Brătianu, a răspuns că după cum statul e obligat să aibă grije de soarta funcţionarilor lui şi aceştia la rându-le să fie obligaţi să-i garanteze constantă în serviciu. A găsit că dispoziţiimile acestui articol, în această privinţă, nu nrn acelraşi funcţii,nu sunt destul de precise şi trebue prevăzut clar că, funcţionarul care va demisiona, întrerupând serviciul peste termenul de cinci ani prevăzut de stat — termen pe care d-sa il recunoaşte — va pierde dreptul la pensie atât el cât şi urmaşii lui. Admite însă că obligativitatea neintreruperei r nu atingă pe actualii funcţionari ci numai pe acei ce vor intra în funcţii după votarea nouei legi. Chestiunea fiind de o importanţă excepţională şi foarte mult controversată a rămas ca aliniatul articolului 2, privitor la obligativitatea neintreruperei serviciului, să i se dea o altă formulare şi să fie readusă în discuţie. In ce priveşte vechimea de 35 de ani şi vârsta de 57 de ani cu toate cererile unor membri de a fi reduse, d. Vintilă Brătianu s-a opus şi dispoziţiile respective au rămas nemodificate. De asemeni au fost admise, nemodificate şi celelalte alineate ale articolului. Articolele 3, 4, 5 şi 6, au fost admise fără modificări. FUNCŢIUNILE ISTOVITOARE Ante proectul prevede, pentru anume funcţiuni grele următoarele : ART. 7. — „Pentru funcţionarii care îndeplinesc funcţiuni ce prin natura lor le pune viaţa în primejdie sau le istoveşte mai devreme puterile, se acordă o reducere a vârstei de pensiune egală cu o treime din timpul petrecut efectiv în acele funcţiuni, fără ca această reducere să poate trece peste trei ani. Enumerarea acestor funcţiuni se va face prin regulamentul legii de faţă“. D. PRETORIAN, directorul general al căror ferate la discuţia acestui articol a cerut ca reducerea vârstei de pensiune pentru anume funcţiuni prefe de la c. f. r. să meargă până la cinci ani, după cum prevede actuala lege. Cererea, în urma opunere! d-lui Vintilă Brătianu, nu s’a admis şi articolul a rămas nemodificat. De asemenea au trecut nemodificate articolele : 8, 9 şi 10. Discuţiile asupra restului apicolelor vor continua in şedinţa de azi după amiază. D. TH. VALAHUI Ambasadorii sovietici D. CONSTANTINO JURENEFF ambasadorul guvernului sovietic la Roma. Falsificatori de pașapoarte la Berlin , NAUEN, 27. — Poliția din Berlin a descoperit într’o suburbie, o nouă centrală comunistă, pentru falsificarea pașapoartelor. Fiica ministrului de externe grec finită de un persan Trei complici arestat! la Bucureşti Guvernul nostru a fost sezisat de o cerere a Ministrului Greciei la Bucureşti, pentru extrădarea a 4 indivizi sosiţi din Grecia. Am putut afla că aceşti patru sunt 1 persan şi 3 greci. Persanul, un tânăr foarte frumos dar şi foarte bogat, proprietar al mai multor fabrici, a răpit pe fiica ministrului de externe al Greciei. In această operaţie a fost ajutat de ceillalţi trei greci. Aflând despre sosirea lor în România guvernul din Atena a făcut demersuri că tus-patru să fie extrădat la o dificultate; ei au fost arestaţi şi trimişi în Grecia, însă persanul a invocat calitatea lui de supus al Persiei, s’a predat autorităţilor române şi a cerut să fie judecat în România. In privinţa acestuia au urmat şi urmează încă tratative şi corespondenţă. D. ministru a! Belgiei care girează afacerile Persieî în Româian, a depus stăruind energice, pentru ca tânărul Persan să nu fie extrădat. Aceleaşi stăruinţe le face şî consu- lul general al Persiei în Bucureş cunoscutul inginer d. Carpi mai Pentru cei trei greci n’a fost nie