Dimineaţa, mai 1926 (Anul 22, nr. 6978-7005)
1926-05-01 / nr. 6978
IO PAGINI PREȚUL ABONAMENTELOR) Ui 800. — pt timp N n M SCO. - „ * „ e hurt 150. - „ » .3 In străinătate dubla Fondat In 1904 de CONST. MILLE ffBaijssS B iti 2 la EI BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 9—11 Centrala 8/B7, 24/73, 46/78. Directia 57/72, Ad-tla 7/83.Provincia 10/8 Msr Mgr i eroare politică O telegramă din Budapesta ne-a anunţat că unul din reprezentanţii de marcă ai feudalismului maghiar, contele Nicolae Banffy, a obţinut din partea guvernului român autorizaţia de a deveni cetăţean român restituindu-i-se moşiile dinArdeal, care fuseseră expropriate în conformitate cu dispoziţiile legii. Ziarele din Budapesta au înregistrat şi ele ştirea, adăugând amănuntul că tratativele dintre contele Banffy şi guvernul român durează de peste şase săptămâni, şi că fostul ministru de externe al Ungariei şi fost ministru plenipotenţiar la Bucureşti, soseşte în ţara noastră având dinainte asigurat locul de preşedinte al partidului maghiar din Ardeal. Ţinând semnă de acest amănunt, „repatrierea" contelui Nicolae Banffy în Ardeal capătă o însemnătate politică deosebită şi ţinând seamă de interesele consolidării noastre în graniţele mărite, trebuie să o considerăm ca o eroare politică. Şi iată de ce: Minoritatea maghiari, trăind sub sugestia amintirilor milenare,, pe Cari actuala generaţie cu greu le va uita, şi având şi unde reale nemulţumiri din cauza concepţiei guvernelor de până acum asupra problemei minoritare — se consideră sufletește ca un corp strein în organismul politic al României întregite. Pentru risipirea aceste atmosfere, dăunătoare consolidării reale a tării, exista un mijloc politic încercat și sigur: crearea de Împrejurări favorabile pentru ca partidul maghiar, — compus în cea mai mare parte din ţărani şi proletari intelectuali, dar condus de un grup de oameni din nobilimea Ardealului şi reprezentând la chip logic curentul feudal, transpus în mediul social al zilelor noastre, — să poată lua o orientare corespunzătoare intereselor straturilor sociale dispărute din cari este alcătuit Acest proces politic normal, până la realizarea căruia minoritatea ghiar fi artificial grupată într’un gur partid politic, se va considera că nu dușmană, dar fără îndoială streină de țara noastră, a ost împiedicat de doui factori eenţral. In primul rând greşelile pe ani guvernele, în necunoştinţă de artză, le-au săvârşit împotriva miorităţilor în genere, au creat necesitatea pentru maghiari ca să ibă în lupta pentru drepturile culiale şi politice — conferite de tatele Internaţionale — un intrument politic puternic şi impunător: partidul unitar al iubitor maghiarilor din Ardeal, reprezentând peste trei sute de mii de alegători. Acest efect al politicei greşite de până acum faţă de minorităţi, a fost apoi cu abilitate exploatat de conducătorii „istorici" ai maghiarimii, de conţii, baronii şi nobila Ardealului pentru a se menţine în fruntea treburilor publice, îndreptând politica poporului maghiar spre reacţionarism şi despărţindu-l sufleteşte de partidele politice româneşti cu cari s’ar putut stabili — şi fără îndoială te va stabili, — pe baza comunităţii de reale interese de clasă, o colaborare cinstită şi rodnică pentru toată lumea. Aducerea contelui Nicolae Banffy în fruntea partidului maghiar nu face decât să agraveze şi mai mult situaţia. Curentele sociale îşi făcuseră drum în rândurile partidului maghiar, cum au dovedit alegerile comunale şi chiar se vorbea, ca de un fapt iminent, despre sciziunea partidului maghiar prin diferenţierea elementelor democrate de cele reacţionare. Sosirea contelui Nicolae Banfy la Cluj, cu prestigiul său de fost ministru de externe al Ungariei, cu legăturile personale excelente pe care le are la Budapesta şi — cum se pare — şi la București — va însemna o nouă întârziere în calea procesului de acomodare socială a maghiarilor din Ardeal, cu alte cuvinte o nouă piedecă în calea consolidării reale a statului. Căci precupeţirea de „drepturi“ pe seama minorităţilor, în schimbul unor colaborări electorale — deşi poate fi utilă pentru moment situaţiei unuia sau altuia dintre guverne— nu contribue nici la soluţionarea onorabilă a problemei minoritare şi cu atât mai puţin la ataşarea acestor minorităţi de statul în care trăesc, împotriva voinţei lor de ani încoace. Interesele adevărate ale ţării nu pot fi servite decât acordând minorităţilor cele mai largi drepturi, documentând inutilitatea „luptei" de masse cu guvernele şi, înlesnind astfel, orientarea politică verticală după straturi sociale, a populaţiei maghiare, întâlnind pe diversele planuri sociale tovărăşii sincere cu partide politice româneşti. LIVIU P. NASTA ss Ministrul muncii preconzează măsuri de stăvilire Manevrele pentru producerea speculei ilicite Scumpetea, din ce în ce mai dârză a traiului loveşte in primul rând muncitorimea şi funcţionărimea. Din această pricină, atunci, când e vorba de luarea măsurilor de stăvilire, purtătorul de cuvânt al guvernului ed. Gr. L. Trancu-Iaşi. Aşa se explică rostul vizitelor d-lui ministru al muncii in pieţe şi hale ca şi acela al declaraţiunilor făcute cu prilejul amintitelor vizite.. Aceste declaraţiuni cuprinzând făgăduinţa unei atitudini în grava chestiune care îngrijorează atât de mult întraga populaţie a Capitalei, înregistrăm următoarele precizări pe cari ni le-a făcut orim- ministru al muncii. TRAIUL DIN CE IN CE MAI CREU nua. Fiindcă alături de negustorii omenoşi, mulţumindu-se cu dreptul câştig, am găsit şi unii cari se dedau la manevre neîngăduite — am cerut celor omenoşi să procedeze ei singuri la epurafiunea comerțului aşa încât să nu fie nevoie ca autorităţile să ia măsurile dictate de manifestarea speculei ilicite. Guvernul e hotărît să respecte drepturile comerţului, însă e dator să apere şi viaţa consumatorilor. FRENEZIA SPECULEI „Din informaţiunile ce am, se creşterea preţurilor articolelor ali. montare. Din fericire, pot spune că, deşi în număr apreciabil, aceşti comercianţi nu pot reprezenta întreg comerţul. E vorba, deci, de unii comercianţi. Guvernul e hotărit, insă, să stăvilească orice scumpire a vieţii produsă în afară de condiţiunile economiei generale a ţării. FORMA SI FONDUL „Chestiunea scumpirei articolelor alimentare e în funcţiune şi de o stare de lucruri nenorocită cum e aceia creiată prin modul cum se fac întreerite în abator , vorba de piaţa de carne. In ancheta pe care am făcut-o, detailiştii măcelari ne-au exisat notele de încheere cari aveau toate aparenţele de a fi in regulă. Fondul acestor încheeri rămâne, Insă, un punct de întrebare-Eftinătatea şi scumpetea mai sunt în funcţiune de preţurile producţiunei ca şi de modul cum se înţelege chestiunea tarifelor pentru alimente şi aceia a rapidităţii transporturilor. Că aşa stau lucrurile, o dovedeşte marea diferenţă de preţuri dela o regiune la alta, ca şi dela un oraş la altul. STĂVILIREA SPECULEI Vizita noastră în hale şi pieţe a avut un caracter pur informativ. Nu suntem însă atât de naivi să ne oprim la informaţiunile dobândite şi să nu păşim la măsurile cerute de aceste informaţiuni. Autorităţile comunale au asentimentul guvernului, pentru a soluţiona problema şi prin măsuri ce se vor lua, vom ajunge cel puţin la rezultatul ca preţurile actuale să fie determinate de raportul real între ofertă şi cerere cu oarecari avantagii în ce priveşte transporturile. Problema ne preocupă cu atât mai mult, cu cât ea nu are un caracter unilateral şi local, făcând parte din economia generală a ţării căreia vrem să-i dăm, în măsura posibilităţilor, ritmul normal". Declaraţiunile d-lui ministru al muncii par a cuprinde o hotărâre. Dorim cu tot dinadinsul ca o ameliorare a situaţiei să se producă, fiindcă sunt zeci de mii de oameni cari nu se pot hrăni în Capitală. DINU DUMBRAVĂ „Am datoria — ca ministru al muncii — să mă preocup de traiul populaţiei muncitoare şi funcţionăreşti. Zi de zi, am putut constata că acest trai devine tot mai greu nefiind atât în funcţiune de salarizare, cât de capacitatea de a cumpăra a acestei salarizări. De acord cu primarii sectoarelor municipiului și cu d. primar general am hotărît să examinez la locul de desfacere conditiuniie de vânzare în primul rând în ce privește articolele alimentare de primă necesitate. Am constatat lucruri cari m’au mâhnit. Constatările m’au determinat cu prilejul vizitei făcute în hale şi pare că mulţi comercianţi n'au ţinut seamă de avertismentul dat Odată vizitele In pieţe şi hale terpieţe, să pun în vedere negustori-i minate, ei au reluat cu mai multă lor că situaţia nu mai poate conti- frenezie Jocul netrigăduit tinzând la D. TRANCU-IASI Fondul religionar din Bucovina.• Regimul spirtoaselor Membrii guvernului s'au întrunit eri la orele 5 d. a. intr'un consiliu de miniştri sub preşidenţia d-lui general Coando. PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA EXPOZIŢIA DIN FILADELFIA Consiliul a luat din nou in examinare chestiunea participării României la expoziţia de la Filadelfia. Se ştie cft trecutul guvern stabilise ca România s& participe la această expoziţie, alocând şi un fond de 25 milioane lei in acest scop. Din acest fond s’au cheltuit 5,6 milioane. Acum s’au cerut noul fonduri şi anume 45.000 dolari Cum e criză de fonduri, guvernule se gândeşte să renunţe de a mai participa la această expoziţie. SPECULA CU PESTELE Consiliul a fost sesizat de specula ce se face cu peştele, care până acum era un aliment abordabil al saracilor. f . S’a atribuit loc. Frigul vina de a nu respecta angajamentele luate faţă de stat, de a furniza peşte in cantităţi Îndestulătoare. De aceea guvernul se va vedea nevoit să ia unele măsuri cari să lovească specuila şi să înlesnească aprovizionarea pieții ca peşte Îndestulător. La rigoare se vor lua măsuri şi Împotriva şoc. Frigul obligând-o să îşi respecte angajamentele contractate. FONDUL RELIGIONAR DIN BUCOVINA In ce priveşte ancheta asupra gestiunii fondului religionar, se pare că părerile sunt împărţite între membrii guvernului. D. Dori Popovici susţine energic instituirea anchetei. Alţi miniştri însă sunt pentru o soluţie mai blajină, susţinând că, în urma votării legii de organizare bisericească, guvernul nu se mai poate amesteca în gestiunea fondurilor bisericeşti. Aceste fonduri urmează să se administreze de către organele alese, instituite prin legea de organizare bisericească. In tot cazul până după alegeri, nu se va lua nici o hotărire. ALEGERILE PENTRU CONSILIILE COMUNALE DIZOLVATE Consiliul a hotărît ca alegerile pentru consiliile judeţene şi pentru consiliile comunale dizolvate de actualul guvern, să se facă în intervalul de 15 zile libere dintre alegerile pentru Cameră şi cele pentru Senat. REVOCAREA DE MEMBRI NUMIŢI LA CAMERA DE COMERŢ Consiliul a hotărât să se revoace membrii numiţi ai Camerelor de comerţ din: Galaţi, Tulcea, T. Măgurele şi Silistra. Sub guvernul liberal, aceste localităţi fuseseră categorisite de d. Tancred Constantinescu ca „oraşe minoritare” şi deci de drept la Camerele de comerţ. Aceşti membri vor fi revocaţi şi pentru locurile lor se vor face noul alegeri. REGIMUL PROVIZORIU AL SPIRTOASELOR D. ION LAPEDATU, ministru de finanţe ,a dat cetire deciziei ministeriale dată de d-sa prin care se institue un regim provizoriu al spirtoaselor, până la votarea legii. Prin această decizie debitele de vin rămân în vigoare. INCENDIUL DE LA FILARET D. general VALEANU ministrul comunicaţiiilor a cetit consiliului un lung şi amănunţit raport asupra incendiului de la magaziile de mărfuri şi vagoanelor cu mărfuri din gara Filaret. Din raportul citat a reieşit că pagubele evaluate, suferite prin acest incendiu de stat şi particulari, sunt în valoare de circa 30 de milioane lei. ÎNCURAJAREA CONSTRUCŢIILOR D. GR. TRANCU-IAŞI a pus In curent consiliul cu măsurile luate de d-sa la ministerul muncii, pentru punerea în aplicare a rămăşiţei legii — ciuntită de guvernul liberal — pentru încurajarea construcţiilor. D.sa a somat societăţile anonime şi instituţiunile particulare, prevăzute de lege, ca să depună 25 la sută din beneficiul net pentru a se construi locuinţe pentru salariaţii acelor întreprinderi. D. Trancu Iaşi a instituit comisia — prevăzută de lege — pentru construcţii, numind ca preşedinte al acestei combinat pe d. Cornelia Botez de la Curtea de casaţie. D. ministru Trancu-Iaşi a luat aceasta măsură după ce vizitând unele industrii a constatat că în unele părţi — de ex. la Timişoara — muncitorii trăesc intr’o promiscuitate — prin vagoane, corturi şi colibe — care este ultima expresie a mizeriei. * Consiliul a rezolvat lucrări curente și s’a terminat la orele 8 seara, 4T.art. INCENDIUL DE LA FILARET ! Un aspect al dezastruiliar !':?. ALT ASPECT AL DEZASTRULUI DELA FILARET Armatele franco-spaniole înaintează In Maree MADRID, 29. (Rador). — Presidenţia consiliului anunţă că francezii şi spaniolii execută pe întreg frontul riffan o largă mişcare, înaintând spre bazele viitoare ale eventualelor operaţiuni de ofensivă. Legătura celor două armate este asigurată.* PARIS, 2.9 (Rador). — Pentru ca să uşurăm sforţările partizanilor noştri, cari de la începutul iernii se găsesc pe zona avansată, posturile noastre au ocupat fără de luptă tot ţărmul din dreapta al Ouerghei, împiedicând în acest mod ca peste 30 de mii de familii să nu poată avea nici un contact cu disidenţii. & PARIS 29. — Ultimele ştiri sosite dala Oujda arată că situaţia este critică, deoarsca răspunsul delegaţilor infiani la propunerile franco-spaniole nu este mulţumitor. în cercurile franceze domneşte pesimism asupra rezultatului tratativelor. * PARIS, 29 (Rador). — Din Oudida se anunţă că generalul Simon a remis delegaţilor riffani o notă în care se precizează viitoarea organizaţie administrativă a Riffului. Delegaţii riffani vor prezenta astăzi observaţiunile lor asupra acestei note. Şeful delegaţiei riffane, Azerkane a recunoscut că elemente riffane s-au infiltrat în tribul Beni Metsara și au săpat tranşee în dosul liniilor franceze de la Ouezzan. Azerkane a promis să intervină pentru încetarea acestor uneltiri. Iminentă grevă minieră în Anglia . LONDRA, 29.— Tratativele dintre proprietarii de mine şi muncitorii minieri au ajuns la un punct critic. Dacă în 48 de ore nu se va putea realiza o înţelegere între cele două părţi atunci pe ziua de 1 Mai muncitorii din minele de cărbuni engleze vor declara griva. LONDRA 20 (Rador). — Astăzi după prânz a avut loc o conferinţă a reprezentanţilor a 265 Trades-Union pentru ca să se ia o hotărâre în privinţa politicii de urmat în scopul ajutorării minerilor. Toate Uniunile principale au fost reprezentate, inclusiv cele ale funcţionarilor de cale ferată, camionarilor şi lucrătorilor electricieni. Conferinţa a hotărât să ajute pe mineri dar nu s’a luat nici o hotărire relaţie la greva generală. Conferinţa s’a amânat pa mâine. In cercurile bine informate se afirmă că s’ar putea da salarii mai mari pe bază naţională dacă minerii ar accepta sporirea orelor de lucru. ---- iiililDIli ------------ Declaraţiile făcute presei americane BERLIN, 29. — D. Stresemann al gerii de la Locarno şi nu pot decât declarat unui ziarist american, că o să salut o intensificare a acestei tratatul ruso-german însemnează un I idei în Europa' pas înainte pe calea pacificării eu- j La întrebarea, dacă prin acest repene. D. Litivinov a declarat de- altminteri, din partea guvernului rus, acelaş lucru. Critica şi polemica provocată de acest tratat în presa ţărilor semnatare ale tratatului de la Locarno, nu pot fi explicate decât prin motive de ordin politic intern. Cine citeşte cu loialitate şi pricepere conţinutul tratatului ruso-german, nu poate găsi în el o tendinţă îndreptată împotriva tratatului de la Locarno. Mai cu seamă Polonia nu are nici un motiv să se simtă ameninţată de această înţelegere. Dimpotrivă, Rusia propune Poloniei o înţelegere analoagă. Cum poate fi deci Polonia ameninţată ? ! In ce priveşte chestiunea art. 16 din statutul Ligii Naţiunilor, d. Stresemann crede că o codificare detailată a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din acest articol, nu este de dorit. Practica lucrurilor a dovedit că astfel de măsuri nu-şi ating scopul. Litera ucide spiritul. Principalul e spiritul de pace şi tendinţa sinceră de colaborare a tuturor. „înţelegerea ruso-germană, a adăugat d. Stresemann, îmi pare numai o complectare logică a îns ele-D. STRESEMANN tratat nu se întăresc cumva tendinţele ruseşti împotriva Ligii Naţiunilor, d. Stresemann a răspuns : — „Cred că puntea dintre Berlin şi Moscova va servi numai păcii, căci ea este o prelungire şi întărire a punţii de la Locarno. Atitudinea Germaniei faţă de Liga Naţiunilor rămâne neschimbată şi sper că Germania va face în curând parte din Ligă“. Anglia şi tratatul ruso-german LONDRA, 29. — In şedinţa de astăzi a Camerei Comunelor colonelul Wedwood a adresat ministrului de externe o interpelare în legătură cu tratatul ruso-german. Cerând precizări dacă obligaţiunea de neutralitate pe care şi-a luat-o faţă de guvernul sovietelor nu ar fi în contrazicere cu art. 16 din pactul Ligii Naţiunilor. Mnisterul de externe Ghambexlan a răspuns imediat declarând că Anglia, in înţelegere cu aliaţii săi, a făcut un demers la Berlin în legătură cu această chestiune, primind din partea guvernului german declaraţiile cele mai categorice că tratatul rusogerman nu este în contrazicere cu pactul Ligii Naţiunilor. D. Chamberlain a declarat că Anglia atribue acestei declaraţiuni a guvernului german o deosebită importanţă. # întrebat de colonelul Wedwood dacă are cunoştinţă despre o notă a d-lui Beneş către puterile aliate în chestiunea tratatului ruso-german, d. Chamberlain a răspuns că nu ştie nimic despre un astfel de demers al ministrului de externe cehoslovac. PRESA FRANCEZĂ ȘI TRATĂTUL PARIS, 29 (Rador). Comentând tratatul germano-rus. „Le Matin’* observă că politica de la Geneva şi Locarno, care preconiza o înţelegere generală în locul unui echilibru de puteri, devine imposibilă, dacă un membru al Ligii Naţiunilor se poate face agentul unei coaliţii în mod fatal ostilă Ligii Naţiunilor. Nimeni nu poate împiedica Germania de a-şi urma politica ei, dar Reichul poate fi Împiedecat de a face în acelaş timp două politici. Reacţiunea anunţată de Mussolini, care încerca să strângă vechea Înţelegere a aliaţilor, este răspunsul cel mai natural la acordul germano - rus. „L’îiomme Libre“ află că Franţa discută cu Anglia şi cu aliaţii din Europa centrală pentru a adresa Germaniei câteva întrebări precise, la care va cere răspunsul la scris