Dimineaţa, iunie 1926 (Anul 22, nr. 7006-7035)
1926-06-01 / nr. 7006
á nBTA-ITHHTA ■ Din viaţa intelectuali a Bucureştilor ■MiMiiiWiMBa mramn^i «nsHmiaauisinuHn © nouă deetopitâ ! Pare că ne-am obişnuit cu toţii leu participarea şi a femeii la viaţaintelectuală, care până nu tie xnult era rezervată numai bărbaţilor. I încă o doctoreasă, nimic mai banal, nu-i aşa . Şi totuşi mulţimea nici nu-şi dă seama de câtă muncăde cât ideal şi de câtă credinţă trebue să fie capabilă o fată, ca să se apuce azi de o ştiinţă atât de grea şi de o carieră de multe ori atât de ingrată ca medicina ! Am fost invitat să asist la susţinerea tezei de doctorat în medicină de către d-ra Batty Steinhart. înaintea unui juriu format de profesori iluştri ai facultăţii noastre, d-ra Steinhardt a presentat o lucrare originală de un mare interes practic medical, pe lângă deosebitul ei interes ştiinţific. E vorba de a puteastabili prognoza unor boli acute lniecţioas® numai după constatarea prezenţei în sângele bolnavului a unei substanţe numită: Calesterina. Aveţi de o pildă o grippă, o pneumonie, o scarlatină şi vreţi să ştiţidacă boala merge spre vindecare sau spre un sfârşit fatal. Noua noastră doctoriţă ne dă un mijloc ştiinţific, practic. Ne face o analiză a sângelui şi dacă constată că a crescut câtimea de colesterină din sânge sunteţi siguri că veţi scăpa! Lucrarea d-rei Steinhardt, înseamnă negreşit un pas înainte pe calea progresului ştiinţific. îmi închipui că profesorul dr. Manicadde, care a susţinut-o pe d-ra dr., în punerea la punct a acestei interesante probleme de medicină, trebue să aibă şi d-sa o mare mulţumire sufletească văzând rezultatele frumoase ale muncii cinstite şi’n facultăţile noastre. Aşi recomanda şi cetitorilor mei cetirea interesantei teze a d-rei Steinhardt dar n’o fac fiindcă e prea tehnică şi de specialitate şi posibil a fi înţeleasă numai de oamenii de ştiinţă. Pot totuş să spun câteva cuvinte despre Colesterină de care se ocupă noua doctoreasă şi pe care noi medicii o vom căuta de acum totdeauna în sângele bolnavilor. Co- lesterina nu e de sigur o substanţă nouă, o cunoaştem de mult şi ne feriam totdeauna de ea, fiindcă era şi este şi azi credinţa, că ea formează boala «piatra la ficat". Un lucru nou aflăm însă de la d-ra Steinhardt. Intre multe rele pe care le fabrică... das «wig weibliche (eternul femenin) e şi această Colesterină. Substanţa aceasta cristalină despre care am amintit că produce piatra la ficat, e fabricată mai mult de ovarele femeia ! Fireşte că d-ra doctoră? deh !— nu ne spune acestea, d-sa ne aminteşte numai foloasele ce putem trage din constatarea prezenţei Colesterinei în sânge. Noi ne permitem însă a aminti şi de teribilele colici de ficat datorite tot acestei colesterine. Să nu se creadă însă, că numai ovarele fabrică colestina. Nu s’ar putea de sigur explica atunci faptul că şi bărbaţii sufăr de ficat (ce-i drept mai rar). Aceasta se explică prin prezenţa colesterinei In multe alimente (creer, ficat şi multe vegetale) şi prin alimene introducem noi bărbaţii colesterină în noi. Să lăsăm însă teoriile, Grâu sind alle teorien (triste sunt toate teoriile). Să ne gândim la tânăra doctoreasă, care după o muncă atât de grea începe o luptă şi mai grea, cu greutăţile vieţii, cu...ala invidia medicorum. Cu neodihna şi ingratitudinea. Dar, ca şi la tovarăşele ei intelectuale, dorul de libertate, de independenţă şi — mai presus de toate— mândria de a egala pe bărbat în viaţa socială, vor învinge toate piedicile. doctorul ygrec Cronica literară JEÄN BART: „Feste Ocean” Genul notelor de drum pare să fie un nou avânt, în literatura noastră. Arătam,—cu prilejul apariţiei lucrării d-lui H. Sanielovici, „La Montmorency“ că departe de a epuiza această literatură,—autorii cari pot ,■adăuga spiritului de observaţie şipregătirilor ştiinţifice şi meşteşugul Scriitoricesc, nu fac decât să-i dea onouă şi îmbucurătoare îndrumarepe calea propăşirii. Atâtea frumuseţi ne rămân străine,în ţară şi peste hotare—cutoate progresele fotografiei şi mijloacelor de comunicaţie. " Distinsul scriitor d. Jean Bart (CEugeniu Botez), a avut prilejul să cunoască ţinuturi greu de străbătut, lumi de basm şi meleaguri depărtate, peste mări şi oceane. După ocălătorie în America de Nord, d-sa •ne împărtăşeşte, sub forma unor ,vioaie note de călătorie, observaţiu- unile făcute în patria sgârie-norilor, înzestrat cu darul răscolirii amănuntelor interesante,—fire pociabilăşi, mai cu seamă, bine pregătit pentru a judeca sub toate raporturile (aspectele noui ale vieţii,—d. JeanBart povesteşte sfătos, cu mici paranteze lămuritoare, cu digresiuni pline de haz, cu o mulţime de detalii foarte instructive, cele văzute şi auzite. Astfel, de la început, ai impresia că ai pornit alături de autor,—că l-ai întovărăşit în palatul Nord-Lloydului german din Brema,—că ai luat parte împreună cu d-sa la sărbătoarea naţională americană, pe bordul transatlanticului,—că ai trecut pe lângă mulţimile de emigranţi frizeri cari şi ţes visuri de bunăstare şi de viaţă nouă în sălile declasa 111-a ale vaporului — că ai simţit odată cu d-sa şi cu toţi cei depe vas emoţia copleşitoare a apropierii de ţărmul noului continent,prin fine, că ai luat parte la vizitareaacelei lumi de maşini şi de uzine,de porturi uriaşe, şi de cartiere galbene, de frumuseţi naturale şi de născociri ale minţii omeneşti. Duminică 30 p. va avea loc la Com________________________I_ try Club-Cercul de Sporturi Băneasa, Cu trenul rapid, cu brecuri-poşta- ? !Trata dansantă. Biletele se găsesc Tioane la care trag câte şase cai la Principesa N‘ Gh,ca B'dul Elisabeta înaintaşi, sau călare,—ai impresia că te poartă o putere nevăzută, să colinzi... ! De pretutindeni, o nouă uimire tepândeşte,—şi, d. Jean Bart o prindeca să te bucure în fiecare pagină cu ceva nou şi instructiv. ’ Iată, de pildă un mc fragment. El înfăţişează clipa în care se zăreşte „pe placa de ardezie a apei, pe orizontul vaporos,—o dungă violetă prin pânza de ceaţă diafană" ţărmul american: _ „O linişte de ghiaţă cuprinde mulţimea emigranţilor îndată ce apare pământul în vedere. Zgomotul, cântecul şi jocul, care înecau prijile drumului, s’au stins deodată ca prin farmec. Nici o şoaptă nu se aude pe vintutea de jos. Şi, toţi ,—îngrămădiţi la proră, ca o turmă speriată, în vii şi palizi, cu respiraţia tăiată, "privesc ţintă înainte la orizont spre pământul făgăduinţa. " Ochii lor măriţi peste măsură, sfredelesc zarea căutând parcă printr'un instinct vital, să prrindă prin mdnzele necunoscutului spre care famul & mână soarta*. 7 No. 51 la d-na Martha Mitl’.ineu, str. Teodor Aman No. 2, la d-na General Manu 4, Dorobanţilor şi la intrarea clubului. Cu viteza redusă intrăm in port pe canalul Hudsonului. La cheiurile de piatra,, danie,late pe toată lungimea, apar in tir siluetele miilor de vase. Ferme si culori se pierd in negura rapirioasă ce învălue tot pomul, menite ■ de căderea nopţii. Ne încrucişăm cu mici remorchere, care târăsc lungi şiruri şalande încărcate cu vagoane de marfă. De câteva ori stopăm, împiedecaţi de mersul leacurilor monstruoase, care ne taie drumul, cărând de la un mal la altul oameni şi animale, căruţe, camioane şi automobile, claie peste grămadă. Munca braţelor omeneşti multiplicată de lucrul maşinelor se confundă in tumultul unui haos nesfârşit, din care se înalţă în tot portul un vuct continuu, confuz şi strident de ferării şi aburi sub presiune. Sinistru şi maestuos spectacol. Alunecăm încet pe apa moartă a portului având în faţă imensul decor al oraşului care se luminează treptat sub ochii noştri. „PESTE OCEAN“ e o carte care trebuie citită de toată lumea. In paginile ei nu e numai o imensă bogăţie de noutăţi instructive şi nici numai descrierea unor frumuseţi atât de inabordabile multora din noi,ci şi sufletul unui virtuos al prozei româneşti care a tresărit în faţa tuturor perfecţiunilor naturale şi a tuturor realizărilor civilizaţiei omeneşti. GEORGS SILVIU Ştiri artistice D-na Sarina Cassvan-Pas a citit Vineri în comitetul de lectură al Teatrului Naţional noua sale lucrare dramatică în patru tablouri „Calvarul“. * In jureslaosriior pentru Senat REPREZENTAREA CAMEREI DE COMERŢ ta 1 M 1 REAi & —i07«5i?^f?.^0v'XiaS0S@5 euaaaonaaft» wasu «. «OM» LA POLUL NORD : LAGĂRUL EXPLORATORULUI AMERICAN COOK, CARE ÎNCERCASE IN 1908 SA AJUNGĂ LA POLUL NORD este cea mai preţioasă comoară a fiecărei doamne, îngrijirea ei prelungeşte tinereţea, făcând-o adorată şi fericită. Săpunul Elida-Ideal dă pilei frăgezimea şi fineţea caracteristică tinereţei. Mai curat, mai mlădios şi cu mult mai bine parfumat. Fi frumoasă prin SĂPUNUL IDEAL (Parfumat până la ultima sfărămătură ■ ■■ftM«HHBHHnXBSSBBBBBBBnaMR»BHBBnO*?7!HnffiPHn*KBffPEI*nnii!HK!EnKSWKKrtBS1SB&ia!386»rar TELEFON: Fabr. 7128 Expoz. 6841 TELEGRAME him! Bucureşti OGLINZI Pentru ComerțMie SalaasMe la expoziţia din Str. Str. Vineri Mo. 1, BUCUREŞTI Preţuri cur erste 1st cerere. Sunteţi mulţumită... Oglinda zâmbeşte frumuseţii Dv, dar băgaţi de seamă ca transpiraţiunea şi mirosul ei neplăcut să nu distrugă farmecul Dv. ! Pentru a evita acest inconvenent întrebuinţaţi de două ori pe săptămână dedesubtul braţelor Dv. apa de toaletă antiseptică. IODO-RO-NO Dp.rhtablul produs american, cel mai bun preventiv Împotriva transpiraţiune! şi a sudoarei. Flaconul mic Lei: 130.— Flaconul mare Lei: 200 — V De vânzare la Parfumerii. Drosuerii, Farmacii şi magazine de lux Depozit „ODO-RO-WI«, Bucureș! Calea Victoriei, 39 ftHBH3IHB&HBaKBnRM&MHnaBHHBaBHBSeDDEBS3BBHK&BBBCaBUBynD3B»is3Uaai3asam6iM7! „PERLA MOLDOVE!“ Băii© Oglinzi lui. Flearuf prsupeurai Pgaşcoara. Staţiune balneară şi climaterică de primul ordin Situată la o altitudine de 500 metrii în mijlocul unei păduri seculare de brazi. Poziţie încântătoare şi plină de farmec Băi calde de sare şi ape minerale Hidroteraphie şi rehalaţie renumite pentru efectul miraculos asupra următoarelor boli: Reumatism, Gută, Limfatism, Scrofuloză, Rachitism, Croroganemie, Neurastenie, Debilitate, Paralizie, Sifilis, Boale de piele, Boale de copii şi de femei, Leucoree, Metriţe, Sterilitate etc. Apele minerale cele mai concentrate din lume Staţiunea este complect renovată, cu cele mai moderne instalaţiuni, lumină electrică, canalizare, apă potabilă, Hoteluri şi vile spaţioase cu confort modern, restaurante de primul rang (şi cuşer), cazino, orchestră sub conducerea maestrului Moţoi etc. Pentru orice informaţiuni şi reţineri de camere, a se adresa la: Direcţiunea Centrală din Bucureşti Str. Decebal 8—10 Direcţiunea Băilor Oglinzi Jud. Neamţ şi pentru Moldova, Basarabia şi Bucovina la D-nul H. Terdimann IAŞI Str. Gh. Mărzescu, 25. Deschiderea 23 Alai 1926- Războaie Mecadce şi de picior dala WeiisíÉI u. Weberemaschinenfabilks k 0. JaegerndorS prompt din depozit la Reprezentanța Generală I-BLUM & Co. TM 5^“ -Li Despre legea Trancu-Iaşi, pentru stârnirea vagabondajului, se poate într’adevăr spune că a dat roade bune. Mai ales de când aplicarea ei a fost reglementată şi se face cu stricteţe de către organele poliţieneşti, se constată, şi pe cale de statistici şi după evidenţa realităţii, că într’o bună măsură vagabondajul a fost înfrânt Fireşte despre totala lui desfiinţare nu se poate însă vorbi şi e probabil că la acest rezultat nu se va ajunge încă multă vreme. Vagabonzii şi cerşetorii de profesie au mijloacele lor „rafinate“ de a se sustrage urmăririi legale şi rămân COLONIA DE MUNCĂ „MĂRCUŢA“, altfel multă vreme nedescoperiţi. In orice caz legea a avut darul să scoată vagabondajul si cerşetoria de sub toleranţa publică. Profesiunile acestea, odată proscrise, cei cari le practică sunt ţinuţi să fugă de lumina zilei. In felul acesta s’a redus smtitor numărul cerşetorilor, cari înbâcseau străzile. S'a redus însă mai puţin — cel puţin deocamdată — numărul vagabonzilor cari se adăpostesc prin ganguri şi cari mişună mai ales prin cartierele periferice, copii la colonii de muncă, unde sunt ţinuţi până la majorat. Despre funcţionarea acestor colonii, vom relata într’um articol viitor. Azile de bătrâni şi colonii de muncă se află la Răducănoisi (Fălciu), Râul Vadului (lângă Sibiu), Brâncoveni (Bomanati), Bobeşti-Bălăceanca (Hlav), Mărcuţa (fostul ospiciu de alienaţi), Galata (Iaşi), Plevna (Ialomiţa) etc. EVADĂRILE Intre cei duşi la stropi de triaj, sunt şi elemente rele, cari nu se împacă cu grija ce le-o poartă legea şi încearcă să evadeze. Fireşte că sunt prinşi şi trimişi imediat, sub pază, la una din colonii. La o întrebare a noastră, d. Horia Georgescu administratorul, ne asigură că nu se aplică celor evadaţi nici o pedeapsă, pedepsite fiind riguros interzise prin ordine speciale Dealtfel, in noul local al biroului, situat acum în str. general Ipătescu, vagabonzii sunt ţinuţi la etaj, în camere de o curăţenie într'adevăr exemplară. Hrana bună şi îngrijirea omenească pe care o află aci, îi fac să renunţe la gândul eva. ORA DE GIMNASTICĂ dării şi să aştepte liniştiţi, câteva zile, rezultatul cercetărilor. Cei cari au intr'adevăr oarecare stare, sau pe cari îi reclamă familia, sunt lăsaţi la domiciliu. Când cad însă în recidiva delictului de vagabondaj şi cerşetorie, sunt internaţi chiar dacă ar putea trăi în seama famiiei — TRIMIS MAMA" Intrutma din Încăperile în care sunt ţinuţi „preveniţii ", până la definitiva lor internare, un conil de 7—8 ani, chircit într’un colţ, răsfoeşte atent o carte de cetire. — Ce cauţi tu aici? îl întreb, surprins să descopăr un delicvent atât de fraged. — „Va trimis mama... răspunde prompt copilul. La surprinderea mea, administratorul îmi lămureşte că sosesc din când în când, pentru a fi Internaţi în coloniile de minori, copii a căror mame nevoiaşe nu-i pot hrăni şi educa şi cari preferă să-i dea pe seama asistenţii publice. La majorat, micuţul care „l-a trimis mama", va ieşi din colonie cu ştiinţă de carte şi stăpân de o meserie productivă, cu ajutorul căreia îşi va câştiga existenţa. PROSTITUATELE Cu prilejul raziilor sunt trimise la biroul de triaj, mai ales de prin oraşele mici de provincie, fete tinere cari practică nu numai vagabondajul ci şi prostituţia. Acestea sunt îndrumate la dispensării, de unde urmează toată filiera de cercetări prevăzute de regulamentele speciale. La biroul de triaj din str. general Ipătescu, funcţionează ca medici permanenţi d-na şi d. dr. Zaplachta. . i, utsSL. Hefaistos Aspecte din CapitaiS Vagabonda jnlşl cerşetoria încercări de înfrinare. ~ Cum se face triajul.— Coloniile de munca şi azilele. — Penalizarea.— Roadele legii Trancu-Iaşi TRIAJUL SI INTERNAREA Pentru toată ţara, s'a instituit în Capitală un singur birou de triaj care deşi înzestrat cu un personal redus, lucrează sistematic la identificarea şi îndrumarea rapabonzilor. Indivizii trimişi la acest birou, de către organele poliţieneşti din toată ţara, sânt cercetaţi şi dacă se constată că într’adevăr îndeplinesc condiţiile prescrise de leas, sunt îndrumaţi la azile, la colonii de muncă sau La... Văcăreşti. La Văcăreşti sunt trimişi, prin mijlc cirea parchetului, vagnbonzii majori şi valizi, pe cari lenea îi penalizează. Bătrânii sunt trimişi în In legătură cu alegerea ce are loc azile, unde rămân până la încetaazi la Camera de comerţ pentru derea viaţă, iar ” *“ semnarea unui membru de drept în Senat, reprezentant al comerţului, primim spre publicare următoarele: Iubiţi colegi, In scopul ca negustorimea să se manifeste cât mai strâns unită am renunţat la candidatura mea, vă recomand, deci, cu toată căldura pe iubitul nostru prieten, d. Jean Luca P. Niculescu, preşedintele Sfatului Negustoresc. GER. STAICOVICI Vice Preşedintele Camerei de Comerţ Bucureşti Hevrargul Dr. Bouscot în combaterea Durerilor de cap, migrenelor şi consecinţelor lor, durerilor nevralgice cele mai rebele, ducerilor de măsele, durerilor reumatice, sciatice, acceselor de gută şi artritism. Cine nu-i supus răesiei ? Cui nu se întâmplă să fie adeseori indispus şi obosit, în urma unui surmenaj fizic sau intelectual, care indispoziţie sunt întotdeauna este siifţită de dureri de cap insuportabile? O singură pastilă de NEURARGYL Dr. BOUSQUET (luată cu puţin clai sau chiar apă), alină imediat, după 10- 15 minute orice durere sau indispoziţie, făcând-o cu totul să dispară, bolnavul se simte din nou bine dispus şi poate s-şi continue ocupaţiile întrerupte. NEURARGYL Dr. BOUSQUET se găseşte de vânzare la toate farmaciile din lume şi este autorizat de către Onor Direcţia Generală a Serviciului Sanitar din România, unde la orice farmacie se găseşte, rugând Onor. public să ceară cu insistenţă Pastilele de NEURARGYL Dr. BOUSQUET, fiecare pastilă purtând semnătura Dr. BOUSQUET, deoarece prin succesul său, a dat loc la numeroase falsificări şi imitaţiuni de nume, din Paris STRTARGSORD TELECOM 97/7 I ? VANZARE % PENTRU ESIRE DIN :[ INDIVIZIUNE ›› In ziua de 14 Iunie a. c. › la Trib. Notariat Ilfov, ko 0 mobilele din Calea Văcă- j | 1 rești No. 153—155 și Str. J ( V Manu-Cavaiu No. 5. Dosar ‰ ► No. 4725,926. Lămuriri la * ‡ * l d. avocat Eugen lonescu, J 1 11 Str. Temisana 9. › ›