Dimineaţa, septembrie 1926 (Anul 22, nr. 7098-7127)
1926-09-15 / nr. 7112
10 PAGINI Prețul Abonamentelor: uei 850 — pe timp de un an „ 440 — m „ „ 6 luni „ 230 — „ „ „ „ ,, in străinătate dublu Fondată in 1904 de CONST. MILLE ]] 3 LEI II BIROURILE: București Str. Sărindar No. /9 11 Aomxzn- Ro.nH MIERCURI SEPTEMBRIE 1926 tELEFOAfiELI NOASTRE Centrala 6/67, 24/73, 46/79. Direcţia 57/72. Adiţîa 7/69. Provincia lft'66. durile lipsesc şi bugetul nu dispune de mijloace. Se găsesc însă bani şi resurse pentru a se cheltui sute de milioane cu cumpărarea, şi întreţinerea de automobile, se găsesc alte zeci de milioane pentru căpătuirea unor partizani ce au adus servicii electorale sau de altă natură, se mai găsec bani îndeajuns pentru creaţiuni noui şi a căror utilitate este mai mult decât contestabilă, pentru vagi, dar costisitoare misiuni prin ţările străine, pentru... în sfârşit, bani se găsec pentru orişice. Numai când e vorba de recunoaşterea muncei depuse de învăţători şi de răsplătirea ei adevărată, atunci seacă deodată sursele bugetare şi diriguitorii ţării devin cât mai sgârciţi cu banul public. Iar învăţătorii suferă şi îşi impun dureroase privaţiuni, dar muncesc înainte. E un frumos şi rar exemplu de abnegaţiune şi devotament. Va urma înălţătorului congres de la Cernăuţi o serioasă ameliorare a situaţiei lor materiale? Să sperăm că da şi să nu uităm noi cei din presă că avem datoria de a susţine cu mai multă energie şi continuitate cauza dreaptă a corpului învăţătoresc. Subliniem, de asemenea cu un sentiment de adevărată satisfacţie hotărârea învăţătorilor din întregul cuprins al României de a se uni într-o singură organizaţie, care va fi desigur, un instrument foarte eficace pentru valorificarea şi dobândirea unor drepturi cât se poate de legitime. N. BATZARIA Duminică dimineaţa s’a produs in staţia Conteşti de pe linia Piteşti-Bucureşti o nenorocire de cale ferată care ar fi putut lua proporţiile unui dezastru, dacă nu intervenea prezenţa .4. Spirit a unui modest mecanic. S’a constatat cu prilejul acestei nenorociri, care a costat viaţa câtorva oameni şi mutilarea altora, neglijenţe, desigur vinovate, cari vor trebui să dea de gândit conducătorilor căilor ferate. CUM S’A PRODUS NENOROCIREA Sfat la Confeşti, una din cele mici ale reţelei, situata intre Titu şi Bucureşti e deservită de o linie curentă, care trece dinspre statute Titu şi Obergoni, având alăturate un grup de linii „abătute" pentru gararea trenurilor în trecere. In mod normal la ora 81,5 dim. trece prin staţie, fără a se opri, trenul accelerat No. 101, Bucureşti- Jimbolia cu plecarea din Bucureşti la ora 8. Pentru trecerea acestui tren spre Titu, se garează in staţie trenul de persoane No. 132, Câmpulung-Bucureşti, care soseşte la ora 8,50, având o oprire de 6 minute. In dimineaţa nenorocirii, după cum rezultă din ancheta preliminară, ambele trenuri soseau din cele două direcţii cu indicaţiunea liber dată de staţia Conţest. S-a întâmplat, însă, şi răspunderea se va stabili că trenul personal No. 132, Câmpulung-Bucureşti, a sosit cu 2 minute întârziere iar acceleratul No. 101, Bucureşti-Jimbolia cu 3 minute mai devreme. Ambele trenuri au intrat, deci, în acelaş timp în Conteşti, trenul personal neaşteptănd garaj, ca de obicei, trenul accelerat. Cum seminnele de distanţă, atât dinspre Titu, cât şi dinspre Ghergani, indicau calea liberă, personalul Câmpulung-Bucureşti n’a mai avut cele 5 minute înaintea acceleratului No. 101, Bucureşti-Jimbolia, orele şi răniţii cari strigau ajutor. S-au cerut vagoane de ajutor staţiilor Titu şi Bucureşti. Au sosit două trenuri de ajutor pentru deblocarea liniei şi după două ore, circulaţia era restabilită întrucât, în afară de stricăciunile aduse materialului rulant linia n’a suferit avarii. D. dr. Ştefan Popescu, de la spitalul Colţea, care se afla în trenul accelerat, a dat răniţilor primele ajutoare întrebuinţând pansamentele improvizate oferite de călătorii celor două trenuri. RANITE Toţi răniţii au fost urcaţi într-unul din trenurile de ajutor şi transportaţi la Bucureşti. Unul dintre răniţi, anume Pavel Turcanu, factor postat în Bucureşti, a încetat din viaţă în spitalul Brâncovenesc, unde fusese internat, şi altul Buică Pătraşcu, cu fractura coastelor şi leziuni la cap, în spitalul Filantropia. La acelaş spital au mai fost internaţi Toma Ioniţă, conductor poştal, de fel din Piteşti, şi Ion Gheorghe Bobel, muncitor în comuna Steangă (Dâmboviţa). In spitalul Brâncoveneasa au mai fost internaţi: Ioana Ţurcanu, având luxaţia piciorului drept, Ana Ion Drăghici, din Pucioasa, având leziuni la bazin și gamba dreaptă, și Emil Drăghici cu contuziunî în regiunea lombară. Alte vreo zece persoane s’au ales cu contuziunî. Unele dintre ele s’au contuzionat în momentul când săreau pe ferestrele trenului sonar, per Groaznica ciocnire de trenări din gara Conteşti ------------- --------------------------Harnicii noştri învăţători înălţător, înviorător şi dătător de speranţele unor zile mai bune a fost congresul general al învăţătorilor întruniţi în capitala Bucovinei Prin atitudinea lor demnă şi hotărâtă, prin nivelul ridicat al dezbaterilor, precum şi prin minunata lor stăruinţă în greul, dar atât de frumosul lor apostolat, membrii corpului didactic au făcut încă odată dovada — dacă mai era nevoe de aşa ceva — că stau tot aşa de neclintiţi la locurile lor de muncă spornică şi neîntreruptă, luptând cu acelaş eroism cu grelele suferind şi necazuri ale vieţii de toate zilele. Ei au fost, sunt şi continuă să fie nu numai luminătorii şi plămădîtorii de suflete şi caractere, ci totodată şi trupa de sacrificiu prin excelenţă, oamenii cărora li se cere mult, enorm de mult, fără ca istovitoarea lor muncă să fie cât de cât preţuită şi omeneşte răsplătită. Ce nu i se cere unui învăţător? O activitate continuă de mai multe ceasuri pe zi în şcoală, cărei activităţi nu-i urmează odihna câştigată după atâta trudă, ci tot pe umerii lui cad împovărătoarele însărcinări ale unei încordate activităţi extraşcolare. Aşa fiind, nu este o exageraţie afirmaţiunea că învăţătorul este osândit, prin dragostea şi pasiunea pentru cariera ce a îmbrăţişat la munca silnică pe viaţă. Iar pdin,punctul de vedere al situaţiei materiale, viaţa aceasta este tot ce poate fi mai plin de necazuri şi de privaţiuni. Cu salariul ce primeşte bietul învăţător nu-şi poate îngădui nici un confort, nu-şi poate plaţi nici o plăcere. Ba e fericit şi mulţumit, când el şi familia sa au cele absolut trebuincioase traiului zilnic. Intrânsul, în munca depusă de el, în felul cum îşi îndplineşte datoria stau speranţele generaţiei de mâine, stă chezăşia unei mai bune şi mai solide alcătuiri sociale şi naţionale. Totuşi când e vorba ca munca să-i fie răsplătită aşa după cum e drept şi se cuvine, când e vorba de a se aduce o îmbunătăţire reală şi necăjitei sale vieţi, Ion Un tren personal se ciocneşte cu accelaratul de Bucureşti Sunt sease morţi şi numeroşi răniţi LOCOMVOTIVA ŞI VAGOANELE SFĂRÂMATE Un uragan face ravagii in Japonia TOKIO 13 (Rador). Un uragan violent a devastat Hiroshima. 20.000 case au fost inundate. Sunt treizeci de morţi şi douăzeci de răniţi. Treizeci de persoane au dispărut. ................ ■" *»—» Sosirea regelui im ţară primirea la Sinait, TIMIŞOARA, 13. — Regele a intrat in ţară pe la Jimbolia aseară la orele 8 însoţit fiind de d. colonel lacovici, dr. Romano şi d-na Platino. Suveranul a fost salutat la frontieră de d. dr. Bogdan, prefectul judeţului şi d. Romulus Voinescu. Regele era foarte bine dispus şi s’a interesat despre ştirea ţăranului bănăţean şi recolta din Banat. Prefectul a fost invitat de suveran la un dineu şi cu acest prilej regele a promis că va veni la o mare vânătoare In Banat. Dela Timişoara regele s’a Îndreptat spre Sinaia. SOSIREA LA SINAIA SINAIA, 13. — Azi dimineaţă la orele 11 şi un sfert, a sosit în localitate regele ..venind cu un tren regal din străinătate. In vreme ce muzica a intonat imnul regal, suveranul a descins din vagon, însoţit de d. ministru Văleanu care li ieşise In Întâmpinare la frontieră. Regele care era Îmbrăcat civil a îmbrăţişat pe regină şi pe principi, a dat mâna miniştrilor şi a trecut in revistă ofiţerii. După ce s’a întreţinut câteva minute cu cei prezenţi a plecat, Inovaţiile publicului, spre castelul Pelişor. In gara Sinaia se aflau in întâmpinarea suveranului pe lângă regina Maria, principesele Ileana şi Irena şi principele Nicolae, membrii guvernului, în frunte cu d. general Coandă ad-interim la prezidenţie, d. Darvari vicepreşedintele Senatului, casa militară regală în frunte cu mareşalul Anghelescu, generalul Balif, ministru casei regale Hiotu, şeful casei princiare general Condeescu, colonel Drosu, mai mulţi ofiţeri superiori şi un public numeros. Intre d-nele de onoare se aflau d-nele Simona Lahovary şi Irena Procopiu O grevă internaţională a minerilor? LONDRA, 13. (Rador). — Comitetul executiv al federaţiilor miniere a hotârît sa consulte organizaţiile din diferitele ţâri, pentru a examina oportunitatea unei greve Internationale a cărbunilor,L . Ciocnirea Grăbit, probabil, de întârzierea ce o avea şi înşelat de semnalizarea care-i anunţa liber mecanicul Rădulescu Nicolae de la personalul No. 132, Câmpulung-Bucureşti a dat busna în staţie. Viteza fiind greşit calculată — sau frâna nefuncţionând normal — trenul personal, ne mai fiind stăpânit de mecanic, a trecut dincolo de acul de la eșire de la linia I abătută, ce-i era destinată, pe linia doua curentă, pe care se apropia acceleratul No. 101 București-Jimbolia cu viteza regulamentară de 40—50 km. pe oră. Mecanicul Tancu Popescu, ce conducea greoaia locomotivă tip „Pacific", a trenului accelerat, care înainta în viteză neurmând să oprească, a văzut cu groază convoiul trenului personal ce cădea din plin peste locomotiva ce conducea. Cu toate semnalele disperate ale personalului statici, trenul personal a dat peste trenul accelerat. Mecanicul trenului accelerat, în faţa primejdiei, şi-a dat seama că tot ce putea face era să-şi oprească trenul pentru ca ciocnirea să fie mai puţin violentă. Acţionând, deci, frâna, trenul a fost oprit brusc, încercarea de a da trenul îndărăt, pentru ca amortizarea ciocnirii n’a putut reuși așa încât locomotiva a primit năvala locomotivei trenului personal. Fără a se sfărâma complect, cele două locomotive au fost avariate. Un vagon, de bagaje, de la trenul accelerat și trei vagoane drin trenul personal au fost sfărâmate. Morfii Atât în trenul accelerat, cât şi in cel personal călătorii au fost cuprinşi de o panică nebiună. Răniţii din vagoanele sfărâmate ale trenului personal, scoteau gemele de durere. Un frânar, Niţă !He, care se afla într'mn vagon din trenul personal, împreună cu soţia şi copilul său, nefiind de serviciu, cu instinctul datoriei, s’a repezit la frâna vagonului. încercarea mi i-a fost de folos şi nenorocitul a fost strivit. Soţia şi copilul au scăpat. Niţălie era de fel din comuna Pârvu Roşu (r. Argeş). Intr’im vagon de clasa lll-a se află pădurarul Stan Ionescu Pătraşcu. Cu coşul pieptului sfărâmat, pădurarul a căzut mort între ruinele vagonului. Invalidul de război, Pândele Vasile, cu piciorul amputat se afla în vagonul de siguranţă. In momentul ciocnirii, invalidul, portar in stafia Chitiţa, a fost svârtit cu capră între pereţii vagonului. Aproape decapitat, nenorocită care tocmai se ducea să-şi ia postul în primire, a murit sub sfărâmături. Un sătean Ion Gheorghe, de iei din judeţul Dâmboviţa, a avutaceiaşi soartă. AJUTOARELE După ciocnire, cu mijloacele de care s’a putut dispune, au fost scoase de sub sfărimături, cada Ancheta organelor c. f. r. începută imediat, sub conducerea d-lui ing. Panaitopol, directorul special al tracţiunii, şi Constantinescu, directorul inspecţiei II-a de exploatare Piteşti, cu concursul d-lor Stamatin de la secţia de Întreţinere Piteşti şi Rusescu, inspector regional, a stabilit, în preliminar, vinovăţia mecanicului Rădulescu Nicolae, de pe locomotiva trenului de persoane. Acesta a intrat cu viteza exagerată în staţie călcând prescripţiile regulamentare din ordinul de circulaţie. Probabil conştient de vinovăţia sa, mecanicul Rădulescu a dispărut. S’au dat instrucţiuni pentru urmărirea şi arestarea sa. In al doilea rând s’a stabilit vinovăţia impiegatului de mişcare Petcu Nicolae dîn Conteşti, care n’a pus semnalul de distanţă pe oprire pentru acceleratul No. 101, ce venea dinspre Bucureşti. Atât mecanicul cât şi impiegatul au fost suspendaţi până la hotărîrea comisiunii de anchetă imediat convocată. Fochistul Nicolae Sevastian, de pe locomotiva trenului No. 132, care fusese arestat, a fost dus în libertate, constatându-se nevinovăţia sa intrucât el nu lucra decât după ordinele mecanicului său. Ancheta va mai avea de stabilit dacă nu cumva frâna locomotivei ce remorca trenul de persoane va fi fost în imposibilitate de a funcţiona. * Călătorii trenului accelerat, scăpaţi de la moarte numai graţie prezenţei de spirit a mecanicului Iancu Popescu, au colectat vreo 6000 lei pe care i-au oferit vrednicului slujbaş. Un comerciant din Bucureşti a oferit 10.000 lei pentru familiile celor morţi şi aflaţi în lipsă de mijloace. PAGUBELE După primele evaluări ale anchetei,* rezultă că* pagubele n’ar trece de 2—3 milioane întrucât cele două locomotive vor putea fi repuse în funcţiune după repararea lor. Ele au fost decuplate şi trimise la Bucureşti. După terminarea anchetei, direcţiunea generală c. f. r. va da un comunicat cuprinzând răspunderile. - D. DBR. - vw /.• .•WV/'VZ LA CĂPĂTÂIUL UNUI MORT Primăria Capitalei in criză financiară ORDONANŢE IN SUFERINŢĂ IN VALOARE DE 40 MILIOANE In perioada de tranziţia intre alegerile comunale şi alegerile generale, consideration de oportunitate politică, produsa desigur tot pe spinarea cetăţenilor, au dictat restrângerea încasării impozitelor dela contribuabili — ..pentru a nu-i Indispune”. Odată cu reducerea Încasărilor, producftndu-se și un sarplai de cheltueli cerute de descentralizarea comunală, bugetul municipiului s’a găsit angajat peste prevederile făcute. Ca urmare a acesto! stări de lucruri, primăria Capsulei, ne mai făcând operaţiuni pentru remediere, ca măsură de prudenţă, direcţiunea contabilităţii s’a văzut tn Imposibilitate, acum câteva zile sft mai elibereze noul ordonanţe, cele vechi In valoare de aproximativ 40 milioane ne putând fi Încă achitate. D. dr. Gheorghian, primarul adinterim al Capitalei, care şi-a asumat şi conducerea direcţiunii financiare, a luat o serie da disporiţiuni pentru treptata achitare a ordonanţelor In suferinţă îndemnând, In acelaş timp, serviciile de Încasare să-şi facă datoria atât pentru a uşura situaţia comunei cât şi pentru a nu supune contribuabilii la plata unor aglomerări de impozite ceeaca s’ar produce prin amânarea lor. Ziua Franţei la liga Naţiunii PARIS, 13. (Rador). — In afară de câteva organe izolate, ziarele constată în genere că intrarea Germaniei in Societatea Naţiunilor a fost o adevărată zi a Franţei, datorită atitudinei transe şi generoase a lui Briand. Majoritatea ziarelor laudă discreţiunea intenţionată a lui Stressemann, şi cred că pasagiul asupra „universităţii şi egalităţii statelor", anunţă că Germania ar voi să joace rolul de avocat al micilor naţiuni. SOVIETELE ŞÎ ADMITEREA GERMANEI BERLIN, 13. (Rador). — Comentând Intrarea Germaniei In Soci©* tatea Naţiunilor, ziarul „Isvestîa" din Moscova Indică că in ultimul timp situaţia internă « Internaţională a Germaniei s’a consolidat în mod simţitor, astfel că astăzi este mult mai puternică decât în timpul conferinţei de la Locarno. Ziarul nădăjdueşte că participarea Germaniei la Societatea Naţiunilor nu va influenţa intru nimic prietenia Reichului cu guvernul Sovietelor. POLONIA MULŢUMEŞTE OF LOCUL REELIGIBIL LYON, 13. (Rador). — Reprezentantul ziarului „Matin'' din Geneva a intervievat pe Zaleski, delegatul Poloniei, care a declarat că se bizue pe loialitatea Societăţii Naţiunilor şi a adăugat: „Locul nostru pe trei ani cu drept de reeligibilitate ne este garantat printr-o înțelegere tacită, care valorează mai mult decât toate contractele". O largă amnistie regiunile renane BERLIN, 13. (Rador). — Intre guvernul Reichului şi guvernele reprezentate în comisiunea renană, s’a încheiat o învoială cu privire la pacificarea regiunilor ocupate. După această învoială, ambele părţi vor acorda completa amnistie, pentru toate crimele comise în teritoriul ocupat de la începere ocupaţiei până la 1 Februarie 1926, sau în timpul incidentelor din versiunea Ruhr, cu excepţiunea crimelor comise asupra dreptului comun sau a spionajului. Cei alteori încă în temniţe vor fi liberaţi.