Dimineaţa, mai 1928 (Anul 24, nr. 7684-7711)
1928-05-01 / nr. 7684
8 PAGINI Preţul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an „ 380- „ n n ® 200— n »». n 3. n ” In^străinătate dublu Fondată,in 1904 de CONST. MILLE I] 3 LSI II BIROURILE : București, Str. Sarin Aar No. 7-9-ll~t[ 3 LEI |jiELEFOANELE Victimele automobilelor Dezastrele pricinuite de cutremurele de pământ din Bulgaria Starecia au trezit i noi toti nobilul 5i omenescul sentiment al milei lipită de orice făţărnicie. In schimb, nenorocirilor provocate de cauze ce n’au intr însele ceva senzaţional şi izbitor, mai-mai că nu Ie dăm nici o importanta. Trecute la rubrica „Faptelor diverse“, adică a faptelor mărunte si neînsemnate, abia dacă ne aruncăm 0 privire fugară asupra lor. Rubrici ca ,.Sinucideri“, „Accidente de automobil“ au ajuns de o banalitate, care nu merită să ne retie atent jg ^ In ce priveşte sinuciderile, ştim ca În sfârşitul fiecăruia se alcătuesc statistici, unele destul de amănuntite si edificatoare. Nu cunoaştem însă o statistici a accidentelor de automobile dar mai ales a victimelor acestor automobile. Dacă s’ar face, suntem convinşi că ne-ar impresiona mai puternic de cum am fost impresionaţi şi zguduiţi de cutremurele de pământ din statele vecine. Şi s'ar trezi în ■ noi un sentiment de groază justificată, iar nu de o panică fără rost, cum a fost panica provocată de repercusiunea în ţară a cutremurului pămării din Billaria. Statistica de care vorbim ne-ar arăta cu indiscutabili elocinţă a cifrelor că numărul victimelor făcute de accidentele de automobile este, în cursul unui an, incomparabil mai mare decât totalul fiinţelor omeneşti cari şi-au găsit moartea sau au fost mai grav ori mai uşor rănite sub dărâmăturile clădirilor prăbuşite de cutremur. Iată, zile şi nopţi întregi dearândul, regiuni destul de întinse din Bulgaria şi oraşe ci o populaţie numeroasă au fost pustiite ei .În bună parte nimicite de zguduirile sismice. Ei bine, dacă pagubele materiale au fost de sute de milioane — Poate şi mai mult — din fericire, numărul victimelor omeneşti relativ destul de redus. Vrea de morţi şi câteva sute de răui mai uşor. Aceiaşi constatare jfcitui era că şi teatru victimele tutremului din Grecia. Să trecem acum la victimele cauzate de accidentele de automobile. Cei ce şi-au dat osteneala să citească rubrica „Fantelor diverse“, au avut prilej să ia cunoştinţă că numai într’o singură zi — în ziua de Diminică — au avut loc numai în Capitală patru accidente de automoil, ceea ce nu înseamnă că au fost numai patru persoane rănite, căci numărul acestora este cel puţin de trei ori atâta. Ca în restul ţării, dealungul şoselele şi pedrunurile, cari nici prin cel mai îndrăzneţ eufemizm nu pr fi numite şosele ? Aicea sunt de obeeiu victime en gros. Camionete,autobuze cu 1 5, cu 20 de persoane se rǎstoarna prin şanţuri, se izbeste copaci sau, uneori, se prăbşesc in prăpăstii. Cei morţi sunt plânşi de rude, durerea acestora rezeşte şi în inimile noastre un sntiment de compătimire şi de indicare. Ca în curând se potolesc şi se sting aceste sentimente, pentru ca să se trezească din nou pentru o clipă la vestea altei nenorociri similar lar numărul acidentelor sporeşte mereu şi al victimelor de aisemeni. Sut oare fatale şi inevitabile aceşti accidente şi nu e nici o măsură de luat măcar pentru împuţinarea lor? Ni nu sunt fatale şi inevitabile şi s’r împuţina în proporţii apreciabili dacă s’ar lua măsuri întregi eficae şi susţinute. Măsurile acestea se rezumă într’un singur cuvânt : în cuvântul control. Control din partea autorităţilor cari să verifice la intervale cât mai dese starea vehiculelor pricinuitoare de atâtea nenorociri. Control şi pedepse imediate şofeurilor adevăraţi sau improvizaţi — cum e deseori cazul — cari suferă de nebunia vitezei. Control minuţios în ce priveşte conduita, temperamentul, viciile şi apucăturile acelora cari cer certificate de şofeur. Control şi sancţiuni severe aplicate debutanţilor, cari îşi închipuesc că trecătorii sunt născuţi pentru a fi călcaţi şi striviţi de dânşii. Control, o mai mare grije de viaţa omenească şi o mai bună apreciere a valoarei ei. N. Batzaria avi-* daliile în Germania. O stradă inundată la Berlin întâmplările zilei Multe dulce şi frumoasă Fireşte, limba ce vorbim. Şi cu adevărat că e în dulce şi frumoasă. Insă, când vine vorba de limba scrisă, de ceea ce numim limba cultă sau literară, nu mai suntem cu tofii de aceeaşi părere in ce priveşte însuşirile de mai sin. Şi ca să punem mai bine punctul pe i, lămurit că noi gazetarii, oameni pripiţi şi nu totdeauna îndeajuns pregătiţi, auzim destul de des învinuirea că stricăm şi pocim limba O stricăm, întrebuinţând in scrisul nostru o mulţime de cuvinte străine, în deosebi franceze şi o pocim prin felul de alcătuire a frazei. Urmarea ar fi, între altele, că oamenii cu puţină ştiinţă de carte nu pricep bine ceea ce scriem. Oare nu pot fi înlocuite cuvintele străine prin cuvinte româneşti? Aşa mă întreabă d. căpitan Iov de la Piteşti, spunându-mi că servitorul d-sale trebuie să-i întrebe în toate zilele înţelesul cuvintelor ce întâlneşte în ziar şi trimiţându-mi şi o listă de cuvinte, a căror înlocuire prin cuvinteromâneşti o socoate necesară. „Trezimeritt. «Abandonete, siguranţă, problemă, periferie, discuţiuni contradictorii, seziune, extinse, amplu” sunt o primă serie de cuvinte osândite de d-sa. Nu, nu le putem osândi. Votez şi eu pentru surghiunirea lui „abandonate" şi „amplu”, despre celelalte Insă spun că avem nevoie de ele. Imbogăţindu-se ideile, trebuie îmbogăţită şi limba, care nu se poate mărgini la câteva sute de cuvinte de care are nevoie un ţăran. Iar pentru ca să o poată înţelege toată lumea, trebuie să muncim pentru răspândirea culturei in massele poporului şi să-l ridicăm pe acestpopor la nivelul intelectual al vremilor de astăzi. ELVIN Alegerea prezidenţială din Statele Unite ŞANSELE D-LUI HOOVER SPORESC VIENA. — „Neues Wiener Tageblatt“ anunţă din Washington. In baza rezultatului alegerilor preliminare din Statele Ohio şi Massassachettes, care au adus o victorie hotăritoare a ministrului de comerţ d. Hooder, partizanii acestuia sunt convinşi că desemnarea lui Hoover de candidat al partidului republican la prezidenţie, în apropiatul congres al partidului la Kansas City, e asigurată. Pe baza rezultatelor electorale de până acum se socoteşte că cel puţin 240 de delegaţi vor vota de pe acum pentru Hoover. PLOAIA C — Eu iţi spun că nu-i ploaie cu cenuşe». E praf în ochii cetăţenilor, ca să nu mai vadă neajunsurile... Un aviator englez în Capitală Un raid de plăcere in jurul Europei Mişcarea aviatică a înregistrat in utimii ani progrese uimitoare. După succesul raidurilor transoceanice şi stabilirea unei legături aeriene între cele două continente, ea a depăşit după aparenţe fostu-i capital in viata comercială, abordând şi tărâmul pur sportiv. Un curagios pilot eneiem vine să confirme această afirmaţie. UN OASPE AERIANTM Vineri, a aterizat pe aedromul de la Băneasa Mr. Ivor Madure, venind cu maşina sa „Mott De Haviland“, de la Constantinopol. Pilotul englez a întreprins acest raid din simplă plăcere de cea mai englezească speță, ca orice compatriot al său care-și alungă spleenul pornind cu yachtu-i In jurul lumei. LINDBERGH II l „Mister Madure, a cărui afinitate cu Lindbergh o stabilise aerul, are 0 perfectă asemănare cu „nebunul sburător“ de pe bordul lui „Spirit of Saint Louis“. Aceeaşi statură, acelaşi costum „bleumarin“ obsedant, pe care Lindbergh nu l-a schimbat nici în vederea marilor recepţii; mersul elastic, sportiv, pălăria cu borul „à l'anglais“ şi — mai ales — surâsul atât de cunoscut al aviatorului american, din portretul publicat de toate revistele universale. Asemănarea, pe care i-o relev, provoacă d-lui Madura cel mai încântător râs, de sportsman sănătos. CÂTEVA DATE Convorbirea începe, și interesantul oaspe ne spune: — Sunt membru la „Automobil Association“ din Londra, soietate înfiinţată în 1925, numărând actualmente trei sute de mii de membri. Scopul grupării noastre este de a încuraja toate ramurile de turism deşi numele ar indica de fapt că preferăm automobilismul. Graţie străduinţelor acestui club, numărul proprietarilor particulari de avioane de la noi s'a ridicat dela 70, câţi aveam în 1925, la 150 în 1927 şi nu ne vom mira dacă actualul recensământ va totaliza 260 de avioane. SCOPUL ASOCIAŢIEI Clubul are un venit de 750.000 lire sterline anual (...circa 592.500.000 lei) astfel că Îşi permite... luxul de a suporta orice sacrificii. De bună seamă că, dorinţa membrilor de a intreprinde raiduri din cele mai periculoase, intrecându-se in aventuri, constitue una din principalele noastre atracţiuni. De notat Insă că nu păcătuim prin prodigalitate: trebue să obţinem o bună proporţie între efortul depus şi rezultatul obţinut: fiecare încercare a noastră va trebui să folosească ramurei pe care o servim. Astfel unii au propus să fac un raid pe avionul care nu- aparţine. Făcând abstracţie de curiozitatea ce prezintă pentru mine călătoria, voi face, după terminarea Incercărei unui detailat raport asupra dificultăţilor ce se Întâmpină in drumul parcurs de mine. In acelaş timp la întoarcere voi modifica parcursul. Pornesc de aci spre Lemberg. Capacitatea maşinei neîngăduindu-mi a face mari etaje, voi ateriza atât la Iaşi cât şi la Cernăuţi. Trebue să adaug că cea mai mare distanţă fără escală am ,,sburat-o“ Intre Frankfurt şi Viena. De la Lemberg voi urma itiinerariul Cracovia- Breslau Berlin - Hannovra - Amsterdam-Ostende, aterisând la „Craydon”, la Londra, unde voi fi aşteptat de colegii, de cu jb, cărora voi povesti lucrur idoaţii,făc amuzante. Vă încredinţez că aici ul este foarte interesant. PILOŢI DE DATA RECENTĂTM Practicat de mult acest... sport? — Conduc din 1927, deci numai de un an de zile, ceea ce are darul sămi mărească entuziasmul pentru aviaţie. Pilotul meu, d. Trapper, ale cărui exibiţiuni le veţi admira chiar azi, conduce de un an şi jumătate şi este cotat ca aviator de seamă. Intre timp sosesc, pe aerodrom, d-nii general Tanti Dumitrescu, directorul superior al aeronauticei, d. col. Popescu şi ing. Silişeanu şi Mincu. Pilotul Tapper. In dorinţa de a ne învedera calitatea avionului se avârie in aer’. Cu abilitatea care uimeşte asistenta, pricepută în materie, execută diverse exibiţii din cele mai dificile. A impresionat în deosebi o „alunecare pe coadă“ efectuată după o jumătate de buclă urmată de o răsucire. Aterizând, d. general Dumitrescu, apreciind meritele pilotului, pentru a-i da cea mai elocventă dovadă a încrederei sale, se avântă cu elan tineresc un avion care se perde în câteva clipe în negura norilor de la orizont.. A. VOGEL NOASTRE Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353 54. Direcția: 357/72, Atla 307/69, Provincia 310/68. Nici un dezacord între tariful de transport şi cel vamal Ce constata comisiunea de specialişti Comisiunea de specialişti, delegată de către primul ministru d. Vintila Brătianu, să studieze proectul tarifului pentru transportul de mărfuri, şi-a depus raportul zilele acestea. Principiile de protecţie care au fost adoptate la întocmirea noului tarif vamal, sunt menţinute în totul şi în proectul tarifului de transport. Comparate taxele pentru export din noul tarif de transport, cu taxele fixate în tariful vamal, concluzia este că între ambele tarife există un deplin acord. Dat fiind că la noul tarif de transport au lucrat specialişti de seamă, cu consultarea timp de aproape trei luni a celor mai autorizaţi reprezentanţi ai industriei, comerţului şi agriculturii, conclusiunea presentată acum de către comisiunea delegată de d. prim-ministru, era cea de așteptat. In nici un caz ea nu putea fi alta. CE SE PREVEDE PENTRU EXPORT Astfel, ca să nu vorbim decât de unele dintre produsele destinate exportului, pe care noul tarif de transport le sprijină într-o măsură largă, este destul să spunem că pentru produsele animale şi agricole — cerealele şi derivatele lor, — nouile taxe de transport reprezintă procente advalorem, destul de reduse. Acelaş principiu stă la baza tarifului şi pentru exportul petrolului. Taxele de transport sunt şi pentru acest produs, un procent destul de mic în raport cu valoarea mărfii. Pentru cherestea până la distanţa de 300 kilometri, taxele vor fi aceleaşi ca şi în tariful actual. Abia pentru distanţa de 500 kilometri noultarif a prevăzut o urcare de trei sute noi la vagon. Urcarea se justifică, — după datele prezentate de serviciul comercial, de un singur motiv, care nu poate fi înlăturat: acela că scăderi sub tariful de rente nu se pot admite sub nici o formă. Contrar unor asemeni scăderi se opune categoric însăși legea de organizare a drumului de fier. S'a prevăzut însă ca pentru cheresteaua destinată exportului, se aduce de la distanţa de 400 kilometri în sus, tariful special 8. CAT MAI MULTA ECHITATE Se menajează în primul rând noul tarif de transport — fără a desconsidera în acelaş timp şi interesul fiscal al statului. Dovadă, când este vorba de exportul lemnelor de foc în vagoane străine, — unde deci regia statului se micșorează _ noul tarif dă o reducere de 30 la sută din tariful special 8. Acelaș coeficient de taxare pentru toate celelalte articole ca ciment, fier, materii textile, etc., coeficient normal și echitabil. Pentru materiile prime de o valoare infimă — calcar, nisip, piatră, combustibil, etc.,—taxele de tranport vor reprezenta un procent de 10—20 la sută din valoarea produsului. Cum în prineipiu orice marfă trebue la transport să acopere costul regiei, nu s’au putut face reduceri mai mari decât cele făcute. E un principiu care stă la baza tuturor tarifelor de acest fel. In general Insă, noul tarif rupe cu trecutul şi deschide posibilităţi noui pentru alte situaţiuni economce decât cele pe care le avem acum. Atunci când transporturile se vor intensifica şi cheltuelile de regie ale statului vor scădea, problema unor noui scăderi de tarife va fi iarăș în nota zilei. Până atunci însă, ceeace s’a făcut este un pas înainte. PRIMUL MINTSTRU VA DECIDE Acum după ce toate chestiunile au fost puse precis la puncte Și atâtea interese de ordin iiteeconomic sunt strict subordonate noului tarif de transport, explicarea lui nu mai poate fi întârziată decât doar de unele formalităţi pur birocratice. Cu Polonia, cum se ştie, acordul de tranzit, este fapt împlinit. Un acord similar, dacă nu greşim, se tratează acum cu Cehoslovacia, iar pentru stabilirea unui trafic direct de mărfuri cu Bulgaria, guvernul este dispus să aloce toate fondurile care se cer la construirea ferry-bootului de legătură între Giurgiu şi Rusciuc. O serie deci, de interese, care reclamă cunoaşterea din timp a regimului de transport, cu toate avantajele şi restricţiunile lui în ce priveşte traficul ţării şi acel în legătură cu străinătatea. Intrucât însă tariful în forma lui definitivă, se află de câteva zile în mâinile primului ministru, cuvântul hotărâtor este acum rezervat d-lui Brătianu. Cu atât mai bine dacă acest cuvânt va fi fost spus mai din timp. A. SANDU Cutremurul a fost prevăzut Insă nu şi încetarea oscilaţiilor Fenomenele sismice cari au ruinat o regiune întreagă in Bulgaria şi au îi aruncat jalea intr’o populaţie de câteva zeci de mii de suflete — au fost prevăzute si chiar cu oarecare preciziune asupra datei. Fireşte, nu e vorba de vre-o profeţie. Calcule ştiinţifice, făcute de institutul meteorologic vezuvian , au arătat cu vreo lună înainte de producerea fenomenului, că, intre 18 şi 20 Aprilie, în peninsula balcanică se va deslănţui un cutremur violent cu centrul în Bulgaria. După cum se ştie, primul cutremur s'a manifestat in adevăr în Bulgaria insă nu la 18 Aprilie, ci la 14, în Sâmbăta Paştelui ceiace denotă o precisiune suficientă pentru niște calcule cari se servesc de elemente atât de nebuloase. Dacă însă, cutremurul a fost prevăzut cu suficientă exactitate în ce -------- ------------------------------ priveşte data, nu tot astfel s’a petrecut cu calculele asupra duratei oscilaţiilor. Pe când trimisul nostru special se afla la Stara Zagora, in Bulgaria, i s’a comunicat un epizod interesant în această chestiune. A doua zi de Paşti, au sosit dela Sofia la Stara Zagora, limita răsăriteană a cutremurui — cu automobilele, câţiva geologi străini şi bulgari. Aceştia şi-au instalat aparatele sismice, au calculat şi au anunţat că perioada oscilaţiilor s’a sfârşit După trei ore, pe când geologii luau masa, s’au produs vreo trei oscilaţii la rând. Mai e nevoe să adăugăm că bravii geologi s-au repezit la automobile şi-au părăsit oraşul cu maximum de viteză ? Şi iată că totul e relativ, mai ales în calculele geologice şi meterologice culturale din Bulgaria au lansat un apel către asociaţiile similare din străinătate pentru ajutorarea sinistraţilor. ‘ Armata în opera de ajutorare RUSCIUC, 28. — Ministerul de război, general Valcoff şi general Lazarof se află de eri în localităţile sinistrate, împărţind ajutoare victimelor S’a împărţit de asemenea material produs din economiile armatei. Locuitorii din oraşul Papazîl, au trimis o telegramă d-lui general Valcoff, ministrul de război, aducând mulţumiri armatei care a dat un real ajutor sinistraţilor. Crucea roşie din Austria a trimis 80 de mii de leva. Crucea roşie din această ţară a creat un fond intitulat: „Fondul pentru fraţii bulgari“. Această instituţie roagă pe cetăţenii austriaci să răspundă la apelul lansat pentru ajutorarea sinistraţilor din Bulgaria. Astăzi au sosit din Italia materiale pentru construire de pavilioane, barăci şi spitale mobile, pentru a fi instalate în oraşele Filipopoli şi Borisovgrad. Delegatul Crucii roşii internaţionale, căpitanul italian Villa a vărsat astăzi suma de 30 de mii de leva. La Rusciuc se face propagandă pentru strângerea de fonduri necesare ajutorărei sinistraţilor. Comercianţii din oraşele Burgas şi Varna au cerut moratoriu pe motiv că din cauza cutremurului, relaţiunile cu cele mai principale oraşe, cum e de exemplu Filipopole, au fost întrerupte. Adunarea ajutoarelor pentru sinistraţi BUSCIUC, 27. La Târnovo Seimen, din cauza cutremurului de alaltăeri, au fost dărâmate complect o sută de clădiri. Totalul pierderilor în oraşul Cirpan se evaluiază la 350 de milioane leva, iar în judeţ 630 de milioane lev din cursul zilei de eri nu s'a simţit nici un fel de cutremur. In ultimele zile consiliul de miniştri bulgar s'a ocupat de chestiunea mijloacelor pentru refacerea oraşelor distruse de cutremur. S'a hotărît începerea unei opere de luminare a străinătăţii prin reprezentanţii ţării în celelalte state, cu tendinţe de a se câştiga simpatia opiniei publice străine pentru sinistraţii din Bulgaria de Sud. Sobrania s-a ocupat in ultimele zile de chestiunea refacerii oraşelor şi comunelor distruse. Ziarele bulgare apărute astăzi reproduc articole din ziarele franceze, prin care se exprimă simpatia pentru victimele dezastrului. Ziarul unguresc „Pester Lloyd“ deasemenea exprimă condoleanţe arătănd că poporul ungar va contribui la ajutorarea sinistraţilor. Până acuma s-au strâns 15 milioane de leva, care vor fi distribuite sinistraţilor in vederea reconstruirii imobilelor. Mai mulţi comercianţi din Sofia au strâns suma de 12 mii de leva. Oraşul Zagreb din Iugoslavia a dat 250 de mii de leva pentru ajutorarea victimelor cutremurelor din Bulgaria. D. Mireff proprietarul unei mori din Rusciuc a adunat suma de 100 de mii leva. O persoană anonimă a trimis la Sofia suma de 200 de mii leva. Crucea Iloşie din America a trimis suma de 20 de mii leva. Diferite asociaţii filantropice şi Aviatoarea Mm Bailey a sosit în Transvaal LONDRA, 28Radorj. _ Miss Bailey a întreprins singură sborul Anglia-Capetown (Africa de Sud), a sosit astăzi la aerodromul din Johannesburg. Dânsa a fost primită de o mare muțime şi escortată până la Pretoria de şase aeroplane, continuftndu-și drumul spre Capetown. Alt transport de aur american pentru Franţa . PAPIT, 28 (Redtor). — Vaporul „Paris“ a solit la Havre aducând un ison transport de 17 tone aur in lingouri, în valoare de 12 milioane dolari, trimise de la New-York pentru Banca Franţei. Sovietele vând colecţiile de artă ale muzeelor PARIS, 28 (Rador). Din Moscova se anunţă că guvernul sovietic a decis să scoată în vânzare o parte din obiectele de artă aparţinând muzeelor naţionale. Primul lot pus în vânzare este evaluat la 10 milioane ruble aur. Directorul muzeului „Hermitage“ a demisionat în semn de protestare contra acestei hotărâri.