Dimineaţa, mai 1930 (Anul 26, nr. 8390-8418)

1930-05-01 / nr. 8390

4 Tot tragedia de la Costeştî O scrisoare interesantă şi un articol vechiu Am publicat erl o scrisoare a d-lui Belizan­e Ionescu, din Costeştî, cu privire la groaznica nenorocire petre­­cută în Vinerea Paş­telui. Am arătat că acalaş corespondent a publicat vn zi­arul „Dimineaţa“, acum patru ani, uin articol prin care sublinia negli­jenţa autorităţilor, ca ocrotesc câr­ciumile, dar cari nu se îngrijesc de terminarea bisericii. Cum articolul a devenit de actuali­tate, îl reproducem In cele ce ur­mează : i- Jos pe şesul judeţului Argeş, la răscrucea drumului de fer care duce spre Piteşti, spre Slatina şi Mă­gurele , călătorul ce-a înoptat în gară la Costeşti, deseori scoboară spre strada principală a satului, ca să soarbă din văzduhul zorilor, ozo­nul răcoritor al dimineţii. Şi câţi din călătorii mânaţi de treburi pe lungul traseu dintre Bu­­cureşti-Turnu-Severin, n’au mas mă­car o noapte în Costeştii Argeşului, legănându-şi mersul pe sub planta­ţiile de castani cari-i adumbresc şo­seaua principală deoparte şi de alta şi prevăzută din distanţă în dis­tanţă, cu lămpi Wasingthon cari... luminau odată, „FUIT OLIM“... cum au­ zice Cicerone!... Dar pentru mulţimea cititorilor noştri sedentari, cari nu fac voia­juri decât la „Paştile cailor“ cum se zice, ducându-se şi atunci, vor­ba lui Nastratin Hogea, „odată la moară şi odată la râşnicioară“, nu­mai ca să aibă prilej să spună şi ei că au văzut străinătatea, este bine să punem în evidenţă importanţa geografică a târguşorului Costeşti din judeţul Argeş. Târgul Costeşti îşi datoreşte pros­peritatea faptului că ursita l-a hotă­­rît nod de cale ferată. Aşezat cum este în mijlocul câmpului îmbelşu­gat de bucate, el este un orăşel în­sufleţit de nervul negustoresc şi în special de cel al cerealiştilor, aşa că la drept cuvânt, el n’are preten­­ţiunea nesăbuită a Mizilului care ce­rea morţiş guvernanţilor noştri să-l facă „port de mare“. Nu, el este modest în pretenţii, fiindcă-şi dă seama, că dacă astăzi are OPT CÂRCIUMI, cari nu-i dau răgaz până în crăpatul zilei, s’ar prăpădi de-ar fi gazda marinarilor noptaşi la vreun colţ de mare, un­deva. * Adevărul e că acest târguşor, sor­tit ca întro zi să-şi ia avânt mai mare, nu numără dela un klm, la al­tul, numai opt cârciumi înşir, într’o puzderie de citadini sărăcăcioşi şi prăpădiţi de băutura „trăscăului“. Ce este mai dureros, e că orăşelul a­­cesta care se află în treburi prin deasa circulaţie a trenurilor, n’are cel puţin o biserică. O păragină de lemn, din mijlocul cimitirului ţine loc de capelă, pentru puţinii cre­dincioşi câţi au mai putut scăpa de flagelul „basamacului . Sunt doi preoţi cari se tot zădăr­nicesc de vre­o cincisprezece ani, să ridice o biserică, dar vai săr­manii, în vârtejul năucitor de ve­selie cruntă, care cuprinde pe bine­­credincioşii, sfaturile lor ,nu­ mai găsesc ecou, aşa că desnădăjduiţii şi-au zis la urma urmei: „la ce-ar mai bate toba, la urechea surdu­lui“?... Faptele de mai sus, mi le-a îm­prospătat mai­eri, un tânăr inimos, care în cuvinte de revoltă şi des­­gust, îmi descria spectacolul celor băsămăciţi de trăscău şi căzuţi prin şanţurile drumului. El striga împo­triva indolenţei autorităţilor şi ne­păsării administraţiei, care tolerea­ză în mijlocul unui târguşor de vii­tor, opt cârciumi, „contra legilor cari pedepsesc aceste abuzuri“. Târgul Costeşti de pe şesul Arge­şului, nu este pretenţios, ca Mizi­­lul. El nu vrea să fie port la Mare. Nici nu i-a trecut prin gând o trăs­­nie ca asta, dar vrea o biserică şi atâta tot. Se poate?-30 Mai 1926 miliilor victimelor, remiţând Exce­lenţii voastre suma de lei 10 mii. Vă rog să-mi permiteţi, relnoind condoleanţele mele, de a alătura o­­bolul meu personal în valoare de lei 10 mii. Iată şi scrisoarea d-lui Eugen Sa­­ladin:„Excelenţă, „ . Colonia franceză din România a fost profund emoţionată de vestea teribilei catastrofe de la Costeşti şi se asociază la rândul ei doliului care a lovit naţiunea română. In nu­mele compatrioţilor mei, vă rog să transmiteţi expresia sentimentelor noastre de dureroasă simpatie gu­vernului român şi satului aşa de crud atins. Pentru a veni in ajutorul familii­lor nenorocitelor victime, am onoa­re de a vă remite prin prezenta, din partea coloniei suma de lei 10 mii. ★ Un aspect al cianiticului din Costești, cu crucile noul BISERICA IN­ CIWSTRATIE DIN QOSZEST| Noui subscripţii Principesa-mamă a trimis pentru familiile victimelor de la Costeşti şi pentru terminarea bisericii din acea localitate suma de lei 30.000, iar principal­ regent în a­ce­lat scop suma de lei 10.000. * Au mai subscris: D. preşedinte al consiliului de mi­niştri. 10.000 Automobil-Clu­bul regal Român 30.000 lei în afară de subscripţia în curs între membrii clubului). D. Ion Mitilineu, fost ministru 3.000 lei. D. General Ernest Broştealul, in­spector general al infanteriei, 1.000 lei.D. maior Alexandru Rioşanu, din cavalerie 20.000 lei. D. Cardenas, minis­tru Spaniei la Bucureşti 1.000 lei. D. Georges Daurat­­ 000 lei. ★ Pentru victimele de la Costeşti, pe lângă sumele colectate până azi, au mai subscris : Administraţia Ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa” Lei 5.000 Principele C. Basarab Brân­­coveanu 5.000 Iancu Bercoviei, Paniciu (colectă) 3.000 Dionisie Hristescu, comer­ciant,­­Giurgiu 100 Dumitru Bănceanu, str. Lă­­pușnealmi 27, Galați 100 Rizea Georgescu, str. Sena­tului 28 100 Diana Landmann 100 Un veteran Gh. D. 20 Marcel Thierer, director la Ban­ca Moldova S. A. 200 M. Goldstein Bacău, strada Răzb­oisni 1 100 M­ cu Cristocea, Carea Sălaj 100 Colecta d-lui şef al gării Lunca Bradului: Furdul Va­sile şef de gară 100; Adorjan Coloana®, impiegat de miş­care, 50; Opriş Ştefan impie­gat de mişcare, 50; Grecu Teodor, magaziner, 40; Suş Aurel, acar, 80; Balogh An­drei, acar, 30; Oltean loan, a­­car, 30; Gavrişan loan, acar, 30 360 Colecta rămâne deschisă. SPECTACOL IN BENEFICIUL SU­P­RA­VIE­ŢUITORILO­R Din Iniţiativa d-lui I. Răducanu, ministrul muncii, în cursul lunei Mai, Teatrul Naţional va da o re­prezentaţie excepţională în folosul victimelor incendiului de la Costeşti Se va juca pentru prima oară „Sfântul Franci­sc“, dramă în cinci acte de d. prof. N. Iorga. O scrisoare a ministrului Fran­ţei adresată d-lui Mironescu D. Puaux, ministrul Franţei, care a adresat in ziua de 18 Aprilie con­doleanţele sale d-lui ministru al facerilor streine, cu prilejul catas­trofei de la Costeşti, a trimis d-lui G. G. Mironescu scrisoarea urmă­toare: Domnule Ministru, D. Eugen Saladin, preşedintele „Uniunii francezilor din România” m’a rugat să transmit Excelenţii voastre scrisoarea alăturată, prin care exprimă sentimentele de dure­roasă simpatie, provocată în colo­nia franceză, de catastrofa de la Cos­teşti. Doliul României va fi întot­deauna şi al nostru. Compatrioţii lui n CINE-L CUNOAŞTE? In dimineaţa de 28 Aprilie a fost ■găsit ascuns după un mal, la o carie­ră de nisip, în apropiere de şos. Giu­­leşti-Chiajna, la apus de biserica pă­răsită Costeasca, cadavrul unui băr­bat, în etate de 30-35 ani, care purta numeroase semne de violenţă pe cap şi a cărui moarte putea să dateze de 2-3 zile. Nu s-a găsit nici un act, ca­re să-i poată lămuri identitatea. Are talia 1,79 m., este bine des­­voltat, robust, având părul casta­niu închis, dat pe spate, ochii că­prui, mustaţa tunsă scurt, barba ra­să, restul semnalmentelor putându se vedea in fotografia alăturată. Pe antebrațul stâng purta un ta­tuaj, care a fost distrus prin jupui­rea pielii la acest nivel, dar care se mai vede puţin la partea superioară Se mai constată de asemenea o cică­, trice veche pe faţa anterioară a gam­bei stângi. Are lipsă câteva măsele, iar un­ghiile de la mâini sunt tăiate scurt şi îngrijit Cadavrul a fost găsit desculţ numai in ciorapi. Lâng el o pălărie de fetru, de culoarea prunei brumă­­rii, uzată, marca Urselino, cu pan­glică cafenie. Era îmbrăcat cu: O vestă de postav negru, cu guler de catifea, având cusute cu aţă albă pe căptuşeală, sub buzunarul dină­untru iniţialele A. P. I. O flanelă cu mâneci de culoare maron închis, având pe piept 3 duţigi orizontale roşii. Flanela are guler care se închide sus, după moda ru­sească. O cămaşe de zi, de pânză albă cu dungi violete, verzi şi portocalii, cu guler şi manşete cu nasturi. Pantaloni de postav albastru în­chis, cârpiţi pe dinăuntru, la ge­nunchi. Ismene de americă albă cu şire­turi. Ciorapi de culoare castanie, cu dungi mai închise, cu talpa şi căl­câiul cârpite. Un cordon de piele maron, uza­ catarama de metal, la modă. Decedatul era fumător. După aparenţă pare a fi un ne­gustor de la ţară. S-a găsit asupra lui un creion ne­gru Harmath No. 2, o batistă, format mic, albă şi o­rfeială. Cadavrul se găseşte in prezent la Institutul Medico-Legal; oricine poa­te cere informaţiuni de la secretaria­tul institutului între orele 9-12 şi 3-6 p. m. IR­IM­I­NE ATA Ajutorul maghiarilor pentru Costeşti ARAD. — Ziarul unguresc, ,Er­dély Hírlap“ din localitate, a pu­blicat in unul­­din numerele sale recente, un articol editorial, prin care îndeamnă pe cetăţenii de na­­tonalitate maghiară să contribuie la subscripţia publică, deschisă pentru familiile îndoliate­­de la Costești. Vizita misiunii militare române in Polonia VARŞOVIA, 29. (Danub). — Se a­­nunţă că vizita făcută ori de către generalul Samsonovici mareşalului Pilsudski a durat mai mult de o oră. Ofiţerii Marelui Stat Major român, vor continua călătoria lor pentru a vizita uzinele poloneze pentru fabri­­sm»­nsessismai Ap. rAzilopiu. Parlamentul s’a redeschis­­ ieri. Trebue să subține­m de la început faptul că s’a redeschis în aceiaşi atmosferă de desinteresare, de ne­păsare în care se închisese, înainte de sărbători. Deputaţii vin târziu, aşa încât, cu toate chemările despe­rate ale uşierilor şi în ciuda striden­tului stărnâit al soneriilor, şedinţa nu s’a putut deschide decât la ora 5 fără zece minute. In incintă, foarte puţini deputaţi. Atât de puţini, încât cele câteva vo­turi care „s’au făcut“, au fost obţi­nute cu mare osteneală de către membrii biroului, înregistrăm cu toată părerea de rău toate aceste lucruri. Nădăjduim că guvernarea actuală, cu toa­te scă­derile ei mari şi cu toate imensele ei greşeli, va realiza măcar un lu­cru: reabilitarea parlamentarismu­lui.Când reacţionarii dau împotriva instituţiei parlamentului cel mai formidabil atac, se pare că o Came­ră democratică — cum este Camera actuală — nu găseşte­­altceva de fă­cut, decât să furnizeze adversarilor arme pentru campania lor. Căci a începe şedinţele atât de târziu şi, deci, a nu putea lucra; a avea în incintă atât de puţini depu­taţi şi, deci a dovedi o totală nepă­sare pentru lucrările a­dunării, în­seamnă nici mai mult, nici mai pu­ţin decât a alimenta cu argumente campania a­nti-parramentară. Este cel puţin straniu ca un partid tânăr, care zece ani s’a luptat pentru alegeri libere şi parlamentarism real să utilizeze într’un chip atât de su­perficial mandatele electorale, pe care — în sfârşit — le-a putut ob­ţine. Conducerea partidului naţional­­ţărănesc este datoare să ia cuveni­tele măsuri de Îndreptare. „Parla­mentarii care stau acasă”— iată o invenţie pur românească. In nici o ţară din lume, în care există regim parlamentar, nu se vor putea găsi asemenea tipuri. De aceia, conduce­rea partidului trebue să atragă aten­ţia deputaţilor că acela care a cerut un mandat, este dator să-l exercite. Altfel, partidul naţional-ţărănesc se înscrie printre partidele care duc la ruina parlamentarismului, ales d. M. Rădulescu sau d. C. Algiu. La Albastru, primar va fi ales d. Chiriţă Vasilescu. Masori la vederea congresului Steia! O delegaţie formată din foşti mi­niştri liberali d-nii C. Dimitriu, Tra­ian Moşoiu şi Richard Franasovici sa prezentat i­eri în audienţă la d. Vaida Voevod, plângându-se că, du­pă informaţiile ce le au, unii pre­fecţi de judeţe vor să împiedice par­ticiparea delegaţilor liberali la, ma­rele congres organizat în Capitală. D. ministru de interne a răspuns că va lua măsurile cuvenite şi va sancţiona pe prefecţii care nu vor lăsa, deplină libertate congresiştilor. Podgorenii la d. Madgearu Luni seara podgorenii s’au Pr£e­zentat la ora 7 şi in frunte cu d. C Garoflid la ministerul de finanţe, in delegaţia desemnată de con­gres, pentru a preda moţiunea vo­tată de congres. După deliberări de peste o ora şi jumătate­, d. ministru Madgear­u a admis, în cea mai­ mare prarte, propunerile făcute de a. ‘­onsl. Garoflid. La insistenţele ace­lma, d. Madgearu a admis şi creanţa unui­­fond in jurul sumei, de 0 sută mili­oane lei pentru­­ p.cv.-ratarea expor­tului şi ajutorar­ea perfecţionărei produselor vitic­­ole şi pomicole, fond ce va fi a­­dministrat prin di­rectivele şi sub supravegherea Uniu­­nei generale a sindicatelor viticole,­­ ministru Madgearu a promis că chiar astăzi va trimite proectul de lege la Uniunea generală a sin­dicatelor viticole şi că va admite propunerile făcute de d. Garoflid. VIAȚA POLITICĂ Redeschiderea parlamentului Organizarea congresului liberal Pe marginea unui inci­dent posibil Faptele sunt cunoscute. Un funcţionar superior din minisz­terul de finanţe — d. Radu Romane­­scu — încercând să intre în localul ministerului, pe când acest local era Înconjurat de jandarmi, a fost ares­tat şi bătut de d. maior Mateescu., Scuza d-lui maior Mateescu—cum că d. Romanescu l-ar fi ultragiat­— este cu desăvârşire insuficientă: când cineva este ultragiat în exerci­ţiul funcţiunii nu pălmueşte, ci dre­sează actele cuvenite. De altfel, d. Romanes­cu contestă afirmaţia d-lui maior Matteescu. Citind relatarea acestui caz, in spi­­ritul oricărui cititor răsare aceiaşi, întrebare: dacă un funcţionar supe­rior din minister ca d. Romanescu, nu este scutit de asemenea procedee, din partea reprezentanţilor­ autorită­ţii, ce va fi păţind simplul­­cetăţean — ţăran, mahalagiu, etc., — oare nu are norocul de-a fi şeful serviciului economic extern din ministerul de finanţe? Iată singura latură a chestiunei, care ne interesează. Căci — hotărît — sunt procedee, care trebuesc sancţionate fără cruţare. A­utorităţi­­le in drept sunt datoare să,­cerceteze cu extremă urgenţă cazul şi să a­­plice toate sancţiunile legale, ca să le treacă pofta viitorilor amatori de asemenea sporturi pe spinarea bie­­­tului cetăţean. Consiliile comunale din Verde şi Albastru Se ştie că, comitetul central de re­vizuire a respins contestaţia făcută de candidaţii liberali pentru alege­rile consiliilor sectoarelor de Verde şi Albastru. Faţă de această deciziune şi faţă de prevederile legii de organizare a municipiului Capitalei — indiferent dacă se va face recurs sau nu contra sentinței Comitetului central de re­vizuire — consilile comunale ale a­­cestor două sectoare urmează a se constitui. De aceea, peste câteva zile va avea loc constituirea consiliilor comunale ale sectoarelor de Verde și Albastru. După informaţiunile ce avem pri­mar al sectorului de Verde va fi Sosirea n-y genera! Averescu curent cu eveniment ţară pentru a put claraţie în acest pre gravele ir care l’au imr S’a mai guvern uli tatea pr prin punctulA Eri a sosit în ţară, de frontieră Jimbolia, d. gener Averescu. D-sa a fost întâmpinat­­ fruntaşii partidului poporului Timişoara şi judeţ. Deasem aflau pe peronul gării şefii tăţilor din Jimbolia. D. general Averescu , între urile ziariştilor a răspuns : n«a fost în cele politice din ,ea face vre-o de­­sens. Ştie însă des­­ucidente cu invalizii, resionat adânc,­­orbit, despre retragerea Maniu, despre populari­­itidului poporului etc. UN INCIDENT , ,« ’drumul parcurs dela Jimbolia , Timişoara a avut loc în vagonul restaurant al trenului un scandal iscat de către membrii partidului poporului regăţeni şi bănăţeni. S'au schimbat de o parte şi de alta o se­rie de invective pe chestiunea viitoa­relor locuri de deputat căt şi pe chestiunea aportului politic adus de fiecare organizaţie. Scandalul a fost curmat în urma intervenţiei d-lui dr. Imbroane, preşedintele organiza­ţiei din Timiş Toronto­. âX Vie din a ni se autori- Pag. v 3-a Campania electorală la Cernăuţi Numeroasele întruniri de Luni In cumul zilei de Luni a continuat la Cernaăuţi propaganda electorală pentru­­candidatura d-lui Em. Socor. D-sa a, vorbit la marea întrunire ge­nerală de la Casa evreiască, la întru­nirea, ceferiştilor şi la câteva întru­niri­­din suburbiile oraşului. De­ asemeni d-sa îşi continuă propa­ganda în judeţ, unde este pretutin­­deni primit cu cea mai caldă simpa­tie­ de populaţie* CANDIDATUL GUVERNULUI ESTE RĂU PRIMIT Candidatul guvernului n’a ţinut deocamdată nici o întrunire în oraş. La sate, încercând să ţină câteva în­truniri fruntaşii organizaţiei naţio­­nal-ţărăniste au fost apostrofaţi de populaţie. In comuna Cozmin, unde se încer­case tulburarea adunării d-lui So­cor, sătenii au luat cuvântul la În­trunirea d-lui Bacinschi şi au com­bătut pe vorbitor. S’a iscat mare tu­mult şi adunarea n’a mai putut a­­vea loc. Faţă de această situaţie prefectul de judeţ continstă cu ingerinţele te­rorizând autorităţile de la sate. O NOUĂ TELEGRAMĂ DE PROTEST D. Em. Socor a adresat o nouă te­legramă de protestare ministerului de interne cu următorul cuprins: „Prefectul Neamţu continuă inge­rinţele. Pentru Marţi a convocat pri­marii din judeţ la Zastavna, pentru a ordona propagandă pentru candi­datul naţional-ţărănist. Se amenin­ţă cu disolvarea consiliilor comuna­le, dacă Bacinschi nu reuşeşte. Voi fi mâine la Zastavna şi nu răspund de ce se va întâmpla”. (ss) SOCOR Solemnitatea împărţirii premiilor Soc. Ţesătoarea” Societatea „Ţesătoarea“ organi­zând zilele acestea un concurs de scoarţe originale, cu importante pre­mii în bani, juriul examinator s-a întrunit ori dimineaţa la Casa fe­meii din splaiul Imprimeriei unde a avut loc împărţirea recompense­lor acordate persoanelor expozante. Juriul care a decernat premiile a fost compus din d-nele Alex. Canta­­cuzino prezidenta soc. Ţesătoarea, Elena general Perticari, Sarmiza Alimănişteanu, Pia Alimănişteanu, V. Berceanu, V. Voiculescu, Cecilia Cuţescu-Storck şi din d-nii Tzigara Samurcaş, pictor Ştefan Popescu, Anibal Teodorescu, Stancu Brădiş­­teanu şi Io­ani­ţiu. O lume aleasă a asistat la solem­nitate admirând frumoasa expoziţie de covoare a atelierelor ce au con­curat. Pe estradă, după ce a luat loc juriul, d-na Alex. Cantacuzino pre­zidenta soc. Ţesătoarea, a spus câ­­te­va cuvinte în care a arătat im­portanţa industriei româneşti atât de admirată in streinătate. D-l Ştefan Popescu atrage aten­ţia maestrelor de ateliere să copieze culorile care au fost la origină ale scoarţelor iar nu de cele şterse şi patinate de vreme. D-nul Tzigara-Sam­urcaş spune că cea mai vie propagandă pentru ţa­ra noastră o constitue frumuseţea scoarţelor româneşti remarcate la expoziţiile din Paris şi Barcelona. D-nii Stancu Brădişteanu director în Ministerul Cultelor şi Ioaniţiu director în Ministerul de Industrie făcând critica operelor expuse, rele­vă în deosebi marele merit al şcoa­­lei Ţesătoarea care a ştiut să for­meze gustul pentru ţesăturile na­ţionale. D-nul Ioaniţiu, aduce laude directoarei şcoalei, d-na Adela Chi­­ru Nanov care în fruntea acestei şcoale dovedeşte o pricepere şi un gust neîntrecut. Cele trei covoare expuse de şcoa­la Ţesătoarea care deşi nu participă la concurs au fost clasate, „hors concours“. După aceia a urmat împărţirea premiilor după cum urmează: Pre­miul I de 10.000 lei divizat in 2. Şcoala Regina Maria, din câmpul istoric Mărăşti şi Liga Naţională a femeilor din Gorj. Premiul II 5000 lei, divizat în 2. Şcoala de industrie Casnică din Ploeşti şi Atelierul d-nei Iulia Vicenz-Craiova. Premiul III. Şcoala de Meserii a Soc. Ortodoxe din Chişinău. Doam­na Maria Nisipeanu-Bucureşti. D-na Melisopol-Rotică Constanţa/ Menţiuni: Atelierul Acoperămân­tul Maicii Domnului din M-ttrea Bis­­triţa-Vâlcea. D-na Ghiaţă, Şcoala complimentară de fete din Spasova, jud Caliacra. Atelierul de ucenice „Principesa Maria“, al Ministerului Muncii şi Ocrotirii Sociale-Loco. D-na Maria Ciucianu-Loco. D-na Maria Vieru- Ploeşti. D-rele Cristescu din Ploeşti, Şcoala de Ind. Casnică a soc. orto­doxe din Ismail. jn­j­ ._ PUS. Amorul romantic O boală modernă! Două lu­ni in repu­blica roşie—o extraordinară descripţie a moravurilor din Rusia sovietică. Puteţi citi în excelenta revistă-magazin LEALITATEA MaastorfiM Ipo clişee in S culori Preţul 10 lei

Next