Dimineaţa, septembrie 1930 (Anul 26, nr. 8511-8540)
1930-09-15 / nr. 8525
Anul flfl - Mo. 8528 CLEQARTE PRECISE 13 pgscpn! Fondată In 1904 de CONST. MILLE] 3 LEI I [București, Sir. Const. Mills T-Ji (Samtaan Lml Să Sspkmlgrle 19S0 DOMNII MEDICI TELEF.: Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353/54 Direcția : 357/72. Ad-t]a 307/69. Provincia 310/66 Partea de vină De câte ori i se aduce guvernului o învinuire ţi i se impută ceva ce n'are cura să fie tăgăduit, răspunsul e stereotip: moştenirea trecuta lui Acestei moşteniri îi atribue el situaţia precară a bugetului, criza fără precedent cu efectele ei atât de ruinătoare pentru economia naţională, necesitatea impozitelor zdrobitoare puse de doi ani încoace, reducerile „sălbatice“, cum le-a calificat un ministru, în bugetul anului ,viitor, etc. etc. In rezumat, orice rău e o moştenire a trecutului, pe când orice sforţări spre bine şi spre îndreptare , sunt exclusiv opera guvernului actual. Guvernele din trecut nu s’au priceput decât să strice, pe când guvernul de astăzi nu face decât să dreagă. In aceiaşi ordine de idei, în trecut era risipă şi nepricepere, astăzi, adică de aproape doi ani de zile, domneşte economia şi chibzuiala. Acest mod de apărare, constând în a încărca pe adversar cu toate păcatele, iar ţie atribuindu-ţi toate tneritele şi toate virtuţile, o fi el meşteşugit şi comod. Din nenorocita insă pentru guvern, nu este şi Convingător. iată, pentru simplificarea discu- ției să ne permitem un gest de generozitate. Să zicem adică şi noi că In ce priveşte situaţia economică şi financiară a ţării guvernul de astăzi n’are vreo vină. Să punem deci în sarcina „moştenirii din trecut“ nevoia în care s’a găsit guvernul de a veni cu noui impozite şi de a lua măsuri depe urma cărora suferim cu toţii. Dar de aci şi până a admite că tot răul e în trecut şi că tot ce se în prezent e bine făcut, este o distanţă pe care faptele şi izbitoarea evidentă ne împiedică să o parcurgem. De pildă, când vedem răsărind atâtea „Case autonome“ al căror rost, cel puţin până astăzi, a fost căpătuirea de partizani şi grevarea bugetului cu cheltueli destul de respectabile, când vedem înfiinţânduse alte Instituţiuni, de cari nu se simţea o nevoe tocmai urgentă. Când vedem că în schimbul unor dactilografe sau al câtorva funcţionăraşi suprimaţi, se numesc, cu denumirea de consilieri tehnici, controlori sau cum le mai spune, un număr îndoit de funcţionari şi se creiază, fără vreo utilitate reală, mulţime de subsecretariate de stat. Sau, în aceiaşi ordine de idei, Când vedem că nu se încetează cu sistemul misiunilor în străinătate şi al diverselor, dar numeroaselor comisiuni şi comitete. Tot aşa, când vedem că încercările de aplicare a nouei legi administrative costă sume aşa de mari, dar că rezultatele sunt mai mult decât îndoelnice, oar când vedem toate acestea, ne simţim puţin dispuşi să dăm guvernului un certificat de economie şi de chibzuită întrebuinţare a banului public. Insă, vina cea mare a guvernului actual se evidenţiază şi mai bine în alte domenii. De pildă, se aştepta să fie un regim cu adevărat democratic şi n’a fost. Lupenii, cele petrecute în Bucovina, în Basarabia şi în alte regiuni ale ţării sunt tot atâtea pete cari întunecă programul său de revendicări democratice.Se aştepta să asigure ordinea şi liniştea printrun tratament drept şi nepărtinitor aplicat tuturor cetăţenilor — şi n’a asigurat-o. Se aştepta să stârpească abuzurile şi să inaugureze o eră un adevăr nouă — şi n'a izbutit nici în direcţia aceasta. De aceea, scuza cu „moştenirea trecutului” prinde din ce în ce mai puţin. N. Batzaria ■Miniştri fără voia lor DOUĂ PROTESTĂRI LONDRA. — Se anunţă din Mukden ziarului „Times“ următoarea ştire, a cărei transmisiune a fost întârziată cu câteva zile : Tehang- Hsue-Liang a telegrafiat lui Yen-Hsi Chan, pentru a-l întreba, cum se face că s’a uzat de numele lui fără autorizaţia sa, cu prilejul alcătuirii noului guvern din Peking. Amiralul Shen a întrebat deasemenea de ce s-a făcut din el un ministru al marinei. România recoltează succese la Acţiunea statelor agrariene urmărită cu interes.Ungaria caută o apropiere de statele succesorale . Virgil Madgearu a fost ales vice-preşedinte al comisiei a doua care se ocupă de problemele economice. Acesta este un nou succes al României. In şedinţa de Martid-sa va lua cuvântul în numele celor opt state agricole europene. Discursul acesta este aşteptat cu mare interes. PROBLEMA AGRARĂ Deocamdată continuă discuţiile dintre reprezentanţii statelor agrare pentru a-şi fixa o atitudine unitară în problemele agrare. Toate aceste state se grupează în jurul României socotind-o drept conducătoare a mişcării. Contele Bethlen a declarat ziariştilor că atitudinea României faţă de Ungaria, a întrecut toate aşteptările acesteia. Tratativele urmate până acum deşi nu au avut caracter oficial, totuşi sunt de mare însemnătate. Primul ministru maghiar a accentuat că astăzi chestiunile politice sunt strâns legate de cele economice, încât nu mai pot fi separate unele de altele. Apropierea româno-maghiară Trimisul nostru special ne mai informează în legătură cu apropierea româno-maghiară că delegatul economic al Ungariei, contele Niki a discutat cu d. Madgearu asupra celor patru puncte în litigiu din tratatul comercial româno-maghiar. Acest tratat este deocamdată numai parafat, urmând ca în cursul sesiunii de la Geneva să se rezolve ultimele patru puncte în discuţie. Se crede că se va ajunge la bun rezultat şi că tratatul va fi ratificat. ★ Se comentează foarte mult atitudinea amicală a Ungariei faţă de statele Micei Antante. Un moment s’a pus la îndoială sinceritatea atitudinei prevenitoare a contelui Bethlen şi se comenta defavorabil lunga întrevedere pe care a avut-o acesta cu d. Curtius. Dar apoi s’a aflat că în această întrevedere a fost vorba numai de chestiunea minorităţilor. toate, când se va discuta în adunare problema minorităţilor, va fi din nou pusă pe tapet şi chestiunea revizuirii tratatelor. Se crede că d. Bethlen doreşte, în adevăr, o apropiere între Ungaria şi statele succesoare. Aceasta din cauza intereselor economice ale marilor proprietari unguri cari poartă un deosebit interes soluţionării chestiunii agrare. Aşa se explică de ce contele Bethlen doreşte să dea mâna cu statele Micei Antante şi a făcut chiar vizite personale d-Ior Madgearu şi Marincovici. El pare dispus să facă concesiuni politice restrângând campania revizionistă, căci aşa cer interesele economice. Altfel magnaţii maghiari l’ar părăsi şi el ar fi silit să demisioneze. O RECEPŢIE A D-LUI N. TITULESCU — Vor fi 1200 de invitaţi — Marţi 23 Septembrie d. Titulescu va oferi o mare recepţie la hotelul său invitând 1200 de persoane între cam 400 de ziarişti. ★ Miercurea viitoare d. Titulescu va fi sărbătorit de ziariştii din Mica Antantă. Vor participa şi cei trei miniştri de externe ai Micii Antante. ★, D. G. G. Mironescu a avut o lungă întrevedere cu d. Mihalakopoulos mnistrul de externe al Greciei în chestia convenţiei comerciale dintre cele două ţări, să colaboreze in mod intim cu Societatea Naţiunilor. A constatat însă că in loc să scadă, armamentele cresc mereu, cu toate sforţările depuse de Sociatatea Naţiunilor-D. Ferrera, primul delegat al statului Cuba, examinând propunerea Briand, a subliniat perspectivele noui de colaborare pe care le dă la iveală proectul Pan-Europei. Tendinţa de organizare a Europei este ue bine pentru comunitatea internaţională, întocmai ca şi pan-americanismul. Prosperitatea Europei interesează întreaga lume, plaja pustie. Se deschide problema revizuirii tratatelor? Este urjobAbfi «A fj&fonatu vil’ AMAIA psppipjjpțpviliștit*VJU '-MițlJWI“* Kfirîi orfA-••••. ; i . • - fiii . ■ ••jel •'''•' . -i. • • • vv .« -S , - ■ ;^.i ;.:V • ’ M . ’ ■ . V î ' W*-*--- 1 -v :.f ■;; X& #: mmmm*Ifeț- 'V-A,-si.'y. 4/'?, • ::: ea: piPt Intre Franţa şi Italia Tratativele dintre Franţa şi Italia stau deocamdată pe loc până la înapoierea d-lui Grandi. D-sa se va întoarce însă cu siguranţă pentru a asista la şedinţa de Luni când va vorbi d. Marincovici atingând între altele şi chestia tenziunii dintre Iugoslavia şi Italia. Tot Luni sau Marti va vorbi de Curtius pentru a arăta atitudinea Germaniei faţă de problemele in discuţie. iranii Curtius şi Briand au aprobat raportul in chestia Saar-ului. In consecinţă raportul a fost aprobat în unanimitate de consiliul Societăţii Naţiunilor. Prin acest raport se arată că comisiunea guvernului regiunii Saar isi asumă răspunderea securităţii transportului şi tranzitului, in cazul când Societatea Naţiunilor ar suprima trupele de apărare. Problema Pan-Europei Consiliul Ligii Naţiunilor a continuat să se ocupe în şedinţa de eri după amiazi de problema Pan-Europei. A vorbit d. Hymans ministrul de externe al Belgiei care de fapt nu s’a ocupat atât de planul Briand cât de criza economică generală. A mai vorbit d. Van Brookland delegatul olandei, spunând că Olanda este recunoscătoare d-lui Briand pentru faptul că a adus această chestiu»« multaim, XAtodati şi-a exprimat dorinţa ca Societatea Naţiunilor să renunţe şi la naţionalismul economic. D. Münch, delegatul Danemarcei, a invitat toate ţările membre ale Ligii să recunoască jurisdicţia obligatorie a Curţii de Justiţie şi să adere la pactul general de arbitraj. Deasemeni şi-a exprimat speranţa că în curând comisia pregătitoare a dezarmării îşi va termina lucrările şi va găsi un criteriu pentru reducerea armamentelor. Mai departe a cerut în numele Olandei, Suediei, Norvegiei, Elveţiei, Estoniei, Letoniei, Finlandei şi Danemarcei, ca Societatea Naţiunilor să pună în studiu problema clauzei naţiunii celei mai favorizate. PĂRERILE STATELOR EXTRAEUROPENE Au luat cuvântul şi delegaţia ţărilor extra-europene. Astfel delegatul lui Haiti examinând proectul Briand a spus că ideea conducătoare a acestui proect are un caracter mondial Apoi a descris situaţia Americei faţă de Statele Unite, insistând asupra necesităţii de a se organiza solidaritatea economică internaţională. Delegatul statului Faraguai a propus convocarea unei noui conferinţe economice internaţionale, în cursul anului viitor, pentru a se discuta problemele economice ale tuturor continentelor. Generalul Hertzog, delegatul Aiim 0* »JMr. « HXStiM Oft MBlMrfAU Tratativele in culise In acelaş timp tratativele continuă şi între culise. Delegaţii englezi şi francezi se preocupă de alcătuirea unui comitet de studii care să se ocupede marele proect. Anglia a cerut ca din acest comitet să facă parte şi reprezentanţi ai statelor extra-europene interesante. Dar Franţa este contra. Se crede că s’a ajuns la compromisul ca statele extraeuropene să trimeată în comitet numai membri observatori. In cursul săptămânii viitoare d. Briand va ţine un nou discurs în chestia Pan-Europei. ERUPŢIA VULCANULUI STROMBOLI Erupţia vulcanului Stromboli a cauzat imense pagube şi a făcut numeroase victime omeneşti. De data aceasta erupţia a fost însoţită de un fenomen curios: prin crater a izbucnit un torent de nisip fierbinte care a pornit la vale pe un front de 60 de metri, distrugând tot ce întâlnea în Sunt rugaţi sa utilizeze pentru orce reparaţiuni de instrumente, renichelări reemailări etc. etc. serviciile fabricei şi depozitului Carol Rünger Bucureşti I Brezoianu 4 8 economice germane indispuse împotriva României Telegrama corespondentului nostru BERLIN, 12. — Ziarele apărute azi dimineaţă în Berlin publică două ştiri, cari indispun cercurile interesate în România Prima ştire este acea publicată de ziarul „Berliner Tageblatt", care anunţă din Bucureşti, că prin tratatul comercial dintre România şi Cehoslovacia s’a acordat acesteia din urmă taxe vamale preferenţiale, care nu se acordă nici unuia din statele care se bucură de clauza naţiune! celei mai favorizate prin aceasta importul german in România ar fi lovit In modul cel mai simţitor. A doua ştire, este aceea publicată de ziarul „Bersen-Courier“, care anunţă din Viena, că noile propuneri făcute de d. Răducanu cu privire la lichidarea împrumuturilor antebelice ale comunei Bucureşti, au fost respinse din nou de către creditori, ca fiind insuficiente. In urma acestui fapt, delegaţia românească a plecat la Bucureşti, pentru a lua noui instrucţiuni. CÂND D. VAIDA FACE „SCHI III Şi se arată ingrijat de interesele ţăranilor Eri, terminam cu întrebarea : de ce comunicatul Ministerului de domenii, vorbind despre ordinul de suspendare al executării „schimbului“ de moşii, nu pomeneşte nimic despre motivarea acestui ordin. D. Argetoianu n’a putut suspenda executarea unei hotărîri fără să arate de ce ia această măsură. Comunicatul, nevrând să aducă la cunoştinţa opiniei publice, pe care susţine că doreşte s’o lumineze, lasă să se înţeleagă că d. Argetoianu a făcut un act de răsbunare contra unui adversar politic. Aşa să fie ? In examinarea „schimbului“ Vaida nu sunt posibile decât două ipoteze : sau el este favorabil statului şi-şi are sorgintea în iniţiativa mir.i ’.-"-f " de d.menii. este - după cum am dovedit-în paguba statului şi se datoreşte iniţiativei d-lui Vaida. In prima ipoteză, ce rost are răsbunarea d-lui Argetoianu ? Dacă „schimbul“ era avantajos pentru stat, contra cui se răsbuna fostul ministru de domenii care orice s’ar zice, este un om inteligent — mai inteligent decât d Vaida. Dar dacă „schimbul“ era numai în folosul acestuia ? — ceeace, repetăm — am dovedit. Atunci lucrurile se explică şi cu şi fără sentimentul de răsbunare. D. Argetoianu n’a vrut să aducă o pagubă statului şi în acelaş timp a urmărit să-i facă un rău d-lui Vaida, lipsindu-i de posibilitatea unei îmbogăţiri incorecte. Şi bine a făcut. Cu elementele ce ne furnizează comunicatul asupra acestei laturi a chestiunii, numai una din aceste două ipoteze este posibilă și ne întrebăm încă odată: de ce redactorul comunicatului, care ar trebui să-i fie prieten d-lui Vaida, caută să-l înfunde ? DIPLOMAŢIA D-LUI VAIDA Dar toate acestea s’au petrecut la 10 Iunie 1927. Să citim mai departe comunicatul, care spune : La 18 Decembrie 1927 — adică după 6 luni — d. dr. Al. Vaida cere ministerului acbsta dela executarea hotărîrii comitetului agrar, cât timp ţăranii din Năibad nu vor fi satisfăcuţi“. Ce înseamnă asta? Ministerul de domenii hotărăşte, la 10 iunie, suspendarea executării. Apoi, comunicatul nu ne spune că s’ar mai fi petrecut ceva în această chestiune, care a fost părăsită. De ce, după 6 luni, intervine d. Vaida ca ministerul să se abţină de la executare? Doar ministerul nici nu se gândea să execute. A. d. Vaida nu este o inteligenţă deosebită, asta o ştie oricine în ţara românească, dar d-sa se crede f. f. şiret. Când a văzut — după 10 Iunie — că pianul său a căzut în baltă, când şi-a dat seama că trebue să-şi ia adio dela moşia arhiducească s’a gândit că n’ar îi rău să existe la dosar un act emanat de la d-sa, din care să rezulte că nu e atât de ahtiat după acest „schimb“. Cum însă o renunţare formală la el nu voia să facă — poate mai târziu vine la guvern şi-şi împlineşte visul — şi cum, pe de altă parte, ţăranii din partea locului erau revoltaţi că d-sa vine să se instaleze în dreptec ta niaaminteîi&& ministerului „a absta“ dela executarea hotărîrii comitetului agrar, ca și cum ministerul n’ar fi luat această măsură cu 6 luni mai înainte!... Fin diplomat d. Vaida. Păcat că e la interne. Ah, dacă ar avea d-sa locul d-lui Mironescu, cum ar mai juca pe degete pe şmecherii diplomaţi ai Europei !... * Şi admiraţi sentimentele democratice ale rafinatului nostru conducător al treburilor din lăuntru. Ce puternice şi democratice resorturi are inteligenţa lui subtilă! „Cât timp ţăranii din Nădbad nu vor fi satisfăcuţi“. Dar ce se întâmplase? Noi am relatat faptul. Ţăranii din localitate, aflând de intenţiile... democratice ale d-lui Vaida, şi-au manifestat nemulţumirea, care a luat, apoi, forme precise de revoltă şi ameninţare la adresa poftitorului de „schimb“. D. Vaida s-a intimidat. (De pe atunci s’ar fi putut prevedea că d. Vaida va intra pe o dosnică uşiţă a Ministerului de Interne, după atentatul lui Beza). Şi iată-l, deodată, grijuliu pentru interesele ţăranilor. Ministerul să „absteze“ dela executare, cât timp ţăranii nu vor fi satisfăcuţi. D. Vaida, care are viziunea clară a lucrurilor în viitor şi-a zis: trebue să aştept până voi veni la guvern — atunci voi aranja lucrurile mai uşor. Şi, în adevăr, s’a pus să aştepte, iar acum, la guvern fiind, s’a pus să... le aranjeze. Cum? Comunicatul nu spune decât de un aviz al consiliului de avocaţi. Dar noi vom lămuri chestiunea ca s-o înţeleagă şi opinia publică. Iar întrucât priveşte „avizul consiliului de avocaţi ai ministerului de domenii“, vom vedea ce moft este şi el şi vom cerceta cum de este posibil ca un asemenea „consiliu de avocaţi“ să comită o eroare atât de grosolană. Manifestaţii anti-itiene la Praga CINCI PARTIDE POLITICE PROTESTEAZĂ CONTRA EXECUŢIILOR DE LA TRIEST PRAGA, 13 (Danub). — Cinci partide politice au organizat pentru aseară o manifestaţie de protest contra sentinţei tribunalului din Triest. Manifestaţia a fost interzisă de autorităţi. Totuşi o mare massă de oameni s’a adunat ori pe piaţa Venceslas, manifestând sgomotos împotriva regimului fascist. Poliţia a intervenit şi a risipit mulţimea. Un deputat a fost arestat, dar pus în libertate după ce s’a legitimat. Ministrul Italiei a declarat că nu va întreprinde nici un demers în urma acestei manifestaţii, ea fiind de prea mică importanţă. Un funcţionar al ministerului de externe cehoslovac s-a prezentat în cursul serii la Legaţia italiană, pentru a prezenta scuzele guvernului său.