Dimineaţa, ianuarie 1932 (Anul 28, nr. 8987-9015)
1932-01-01 / nr. 8987
Wigsenrift plăcut Fondată în 1904 de CONST. MILLE TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-5354 Direcţia: 3-2474. Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-1066. lei 3 Bucureşti, Str. Const. Mille 7-li (Sărindari In fiecare zi, primim din provincie şi din Capitală acelaş val de scrisori care — toate — cuprind aceiaşi plângere, repetată cu perzistenţa exagerată a unui refren ; nu ni se plătesc salariile, nu ni se plătesc pensiile«. Pentru pensionari, d. preşedinte al consiliului a avut un cuvânt de adâncă milă într’un articol din Neamul Românesc. Desigur, bătrânii, a cărora muncă încordată de trei decenii a creiat România modernă , au primit cu recunoştinţă cuvântul de compătimire al d-lui preşedinte al consiliului. Din păcate însă, nici măcelarul nu vinde carne, nici precupeţul zarzavaturi pe asemenea cuvinte de compătimire. Ei cer bani. Iar pensionarii n’au bani, fiindcă nu-şi primesc pensiile. E realitatea urâtă, prozaică, — dar e realitate ! De altfel, în acelaş articol de preşedinte al consiliului schiţa — la sfârşit — un vag proect de revizuire a pensiilor, a pensiilor celor ce au avere. Este un lucru care va nelinişti profund massa — şi fără aceasta, destul de necăjită — a pensionarilor de stat. Sperăm că proectul va rămânea însă, închis în colecţia Neamului Românesc... Cât despre funcţionari, cazurile care ni se relatează sunt deosebit de alarmante. Intr’un judeţ din Ardeal, magistraţii nu şi-au primit lefurile de 3—4 luni. Oamenii „au luat“ pe datorie — dela băcan, dela măcelar, dela zarzavagiu. Nu discut ce mai rămâne din faimosul prestigiu al magistraturei în asemenea împrejurări. La fel au făcut și militarii din partea locului, pe care visteria publică îi supusese aceluiaș tratament. Dar lucrul n’a mers tocmai bine... Fiindcă într’o zi, militarii — prin nu știu ei, stranie întâmplare — au UT. , ia ”vacs3ri” la zarzavagiu și .au achitat datoriile. A doua zi, băcanul, măcelar*. : zarzavagiul , au tăiat, creditul mat* +;lor: — Ofiţerii au plătit! Dv„ dece nu plătiţi?... — N’am primit lefurile... . — Nu se poate! Dacă le-au primit ofiţerii, trebue să Ie fi primit şi dv.... Oricât vi s’ar părea scena aceasta o scenă de operetă, vă asigur ca este riguros exactă. Şi dacă situaţia mai îi atât de tragică, s’ar putea broda de această temă multe giuu... Cel care mi-a dat detaliul de mai sus, îmi spunea in încheere: — Bine, înţelegem că nu ne plătesc salariile fiindcă nu sunt bani. Dar cel puţin să nu se plătească nimănui, căci — dacă se plătesc unora şi nu se plătesc altora — se întâmplă ceiace s’a Întâmplat la noi... ... Şi omul râdea acru, fiindcă — în asemenea situaţie — nu se poate râde decât acru! Acestea şi încă multe alte fapte s’ar putea scrie pe tema neachită-rii salariilor la timp. Ştim prea bine: nu este rea voinţă din partea nimănui. Decât, un lucru: un stat nu poate fi guvernat numai prin şi cu bunăvoinţă. Când un guvern nu mai poate face faţă împrejurărilor, e dator faţă de sine însuşi, e dator faţă de conştiinţa lui să se retragă. Iar dacă rămâne mai departe, trebue să facă toate eforturile ca să realizeze tot ce se poate realiza în opera de guvernământ. întârzierea achitării salariilor nu mai poate continua, căci duce la sfărâmarea întregului mecanism de stat. Ce soluţii are guvrnul în această privinţă? Ce planuri? Ce nădejdi? S’o spună, pentru ca funcţionarii şi pensionarii să ştie că situaţia de-acum nu se va prelungi la infinit... Tudor Teodorescu-Branişte Ministerul instrucțiunii repetă ordinul prin care s’a decis deschiderea școlilor la 11 ianuarie 1932. PLATA SALARIILOR Funcționarii spun că li s’a promis că li se dau lefurile după sârbă- Ei nu știu că la stat nu se isprăvesc sărbătorile niciodată?... D. M. Manoilescu s’a adresat Contenciosului Administrativ Cum întemeiază fostul guvernator al Băncii Naţionale acţiunea sa In primele zile ale înlocuirii d-lui Manoilescu din postul de guvernator al Băncii Naţionale spre a fi readus în acest post d. Const. Angelescu, i se vorbise despre intenţia celui înlocuit fon.» to rujli» *»verf s .S-i,e), — de a se sorosa justiţiei şi‘ a cere anularea decretului regal respectiv. Introducerea acţiunii întârziind şi lucrurile liniştindu-sp,, se părea că ministerul de finanţe, prin reprezentant prin înalt decret regal Nc. 2601 lantul ei legal. din 14 Iulie 1931; a obliga ministerul Apoi precizează ca obiectul acţiu de finanţe să-mi plătească suma de nu este: anularea de către Curte a zece mii lei pe zi daune, cu începere înaltului decret regal din 27 Noem- de la date de 28 N vustriiară 1? • L. /.•.... y " ~ .-r?. cars ■' .Gönnt. îâut’ echiV'-uantnl .:*■ pint osSerif-Angelascu se inmuște guvernator al je ce am suferit prin clrcuirea mea Băncii Naționale, in locul d-lui Ma înainte de termenul legiuit, a lua nonescu, pe termen de 6 ani, act de rezerva ce o fac cu privire la Acţiunea continuă astfel: Ca ur- valorificarea despăgubirii pentru probarea acestei anulări, Curtea da judiciul moral cauzat prin decretul Apel să binevoiască a ordona revr.legal a cărui anulare o cera contegrarea mea în funcţia de guverna- damna ministerul de finanţe la plata tor al Băncii Naționale, funcție în cheltuelilor de judecată, care am fost numit pe termen de 6 are dreptul a numi o parte din ajministratori, pentru ca in come? să poată intra nu numai tecJn/W nii scontului și lombarduluTc^al comerțului de devi'/o au trebuU s.j Urig. M.•. 11u mai fi*' inirr^a,. cA.\. d on ti do au torba mu rd-d1' pentru ca raporturile Băncii ciiW tul să fie așezate pe o bază să și autonomia oi să fie pe dctMHg asigurată. B| CAZUL IN SPEȚĂ 3) Subscrisul a fost numit guvernator al Băncii in Urma demisiunii aceieiaș persoane, d. Angeiescu, care se considerase ştirbit în autoritatea sa prin decizia Curţii de Apel, dar demisiunea sa, pr care ar fi fost motivul ei, era fără rezervă şi definitivă, după cum însuşi a spus-o cu ocazia instalării subscrisului — şi numirea mea de asemenea a fost definitivă, după cum rezultă din decretul regal care mă numeşte pe 6 ani. In asemenea condiţiuni, afirmarea d-lui ministru de finanţe in raportul său către rege că „este drept a renumi pe d. C. Angelescu pentru a pune sfârşit unor frământări regretabile şi a încheia o epocă de provizorat dăunător Institutului de emisiune“, — ni se pare a fi în prima ei parte, rezultatul unei aprecieri eronate, fiindcă invoacă un drept care nu mai exista, spre a putea nesocoti pe un altul, care — acesta — există în adevăr; iar în a doua parte merge împotriva scopului mărturisit, fiindcă epoca frământărilor, pe care deriziunea cunoscută a înaltei Curţi de Casaţie o făcuse tocmai să înceteze, este redeschisă acum. Dar chiar dacă faptele invocate ar fi conforme afirmaţiei de mai sus, ele nu infirmă întru nimic legalitatea numirii mele nici caracterul ei definitiv, şi nu pot procura d-lui ministru de finanţe motive adecuate şi juste pentru înlocuirea mea. Acţiunea se închee cu cererea ca atât Banca Naţională cât şi d. Angelescu să fie chemaţi în cauză, spre decizia pe care a le fi opozabilă Curtea o va da. IAŞI 30 — Am relatat că Aneta a disperat Postelnicu din strada Zugravilor Nr. ordin su 38 a fost găsită moartă in locuin- o legatura’ei. Parent Cercetările poliţiei au putut sta pe d. pibili următoarele amănunte interechetarea Cl.Xi.Xy IX XX UU XXM WA*----------- --------- -Era elevă bună și frecventa regulat cursurile. In urmă cu un an, murindu-i tatăl, ea s’a retras din școală, căci nu mai avea posibilităţi mate-2) Guvernatorul Băncii Nationale este un administrator, primul administrator al institutului de emisiune, ---- în loc să fie ales de adunarea__________ avea posibilităţi materiale de a continua studiile. După câtva timp, l-a cunoscut pe studentul Petre Donciu, de la facultatea de agronomie din Iași. Intre ei s-a legat o dragoste. Cei doi tineri se întâlneau foarte des, făcându-și promisiuni reciproce pentru viitor. Dar acum câtva timp, Anetei Postelnicu i-a murit o soră, la care ţinea foarte mult. Din cauza aceasta devenise abătută. înainte ca două zile de a comite actul disperat, Aneta s’a întâlnit din nou cu Studentul Donciu. Toate- au Aneta Postelnicu nici o explicaţie. Inainte cu două zile de a comite actul disperat, insistenţele acestuia spre a afla motivul deprimării prietenei sale, a rămas zadarnice, nu vroia să-i dea SINUCIDEREA In ziua sinuciderii, Aneta a venit acasă și n’a mai ieşit în oraş. Spre seară, mama a sLndemnat-o să se ea d-lui Manoilescu va fi L în fala. Curţii de d. av. ^ la iflBhgi^^doi fruntaşi Conferirea mandatului Temeiurile de drept ştie luptele .*“*A'"ffiSf “RÄ Ine cZTTtmele_ »“ acela, Meet chte, deed er g Sie T%e SS £S2 S» g S«E71 care, in loc sa fie ales tie adunarea generală a acţionarilor pe termen de 4 ani, este numit de guvern pe termen de 6 ani prin înalt decret regal. El nu este totuşi un reprezentant al guvernului în consiliul Băncii, ci un organ al Băncii, în numele căreia are căderea de a săvârşi acte juridice şi care îl remunerează pentru serviciile prestate. Atât condiţiunile numirii cât şi acele ale funcţionării sale, sunt determinate de legea de înfiinţare a Băncii, de statute, de acte cu caracter sinalagmatic, la care persoana numită aderă prin acceptarea funcţiunii. Figura juridică a guvernatorului este deci complexă, nu poate fi încadrată în întregime în normele unui singur raport de drept El nu este în mod exclusiv, nici funcţionar, nici administrator, nici mandatar, nici locator de servicii. Funcţiunea îi este conferită prin decret regal, deşi este pe termen anumit; obârşia ei nu este într’un act de voinţă din partea unui mandant din drept privat, ci în exerciţiul unjfi drept din partea puterii publice^ nu se exercită în interesul di.^B celui ce conferă mandatul, * A losul unui tertin. ^k Actele ce au instituit OaiflHB tioici ia., că aste 1 Jk c V ii i iu ui de emisiune nu aAhd.vcS: ■ — lmn 1 Ianuarie 1932 Săpunul de l®,$ dinji superior ZILE DE PRIMAVARA Plus 16 grade în valea Lotrului dova zile, dar temperatura s’a tot ridicat. PLUS 16 GRADE IN VALEA LOTRULUI Temperatura cea mai ridicată în tară s'a înregistrat în valea Lotrului, maxima fiind de plus 16 grade aproape de Tg-Jiu iar minima nopţii plus 5 grade. Valea Lotrului e favorizată totdeauna de o iarnă mult mai uşoară ca în restul ţării, totuşi o temperatură de plus 16 grade după Crăciun întro regiune muntoasă e aproape de necrezut. Secţiunea meteorologică din Tg. Jiu a confirmat oficial această curioasă schimbare climaterică după o iarnă atât de grea şi timpurie. GER ASPRU LA CLUJ Iarna se menţine în Ardeal, deşi în restul ţării beneficiem de valul de căldură mediteranian. Ştirile primite prin telegraf de Institutul meteorologic central arată că ieri dimineaţă termometrul arăta minus 9 grade la Cluj şi minima nopţii a scăzut la minus 11 grade. Presiunea atmosferică fiind în scădere, iarna va slăbi mult şi în Ardeal. VALUL DE AER CALD DIN ASIA MICA După ştirile prinse noaptea prin radio temperatura s'a ridicat mult în sudul şi esttul continentului. Radio-Clicky anunţă formarea unui anticiclon în Asia Mică având tendinţa a se dirija spre Marea Neagră. Sub acţiunea acestui maxim barometric Băltăreţul ne-a putut aduce de aer cald din sud-est gpa informează că în baflBHLflglSifefoMiice se menţine zona Valul die căldură ne aduce multă umiditate; procentajul higrometric e în continuă creștere. Pe alocuri ceaţă şi ploaie măruntă. Vânt de SE. Barometrul în scădere. Temperatura în creștere. HAGA, 30 (Ftador). — Dispăruiri de presăj fostul] împărat al Germaniei ar fi solicitat guvernului olandez permisiunea de a EX-KAIZERUL WILHELM pleca la Frankfurt, unde sora sa, Sofit de it®r, dar vers»./*a ceastă permsisiisn«* JUHA, 30 (Undor). — La Leningrad a luat sfârşit procesul împotriva celor 10 de funcţionari ai cooperaţiei sovietice, învinuiţi de falsificarea cartelelor de aprovizionare. Patru dintre inculpaţi au fost condamnaţi la moarte, iar ceilalţi doi până la opt ani închis au Restaurarea catedralei