Dimineaţa, martie 1932 (Anul 28, nr. 9045-9075)
1932-03-14 / nr. 9058
Pagina 6-a RADIO Programul pentru Duminică BUCUREȘTI 394 m. — Orele 11.15: Mihail Negru: Ora copiilor. 11.30: Corul şc. Primare No. 16 „Costache Aristia“ sub conducerea d-lui St Mălureanu: Cântece pentru copii. 11.45: Prea S. S. Vicarul Tit Simedria: Lectură religioasă. 13: Orchestra Radio: Concert matinal. 13.45: Informaţiuni, comunicat agricol şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramofon). PROGRAM PENTRU SĂTENI 17: D. dr. V. Voiculescu: Veştile săptămânii. 17.15: Taraful Gore Ionescu: Muzică românească. 17.30: D. Gayraud: Cronică agricolă. 17.45: D. Ir. Ţânţăreanu: Să bem mai mult lapte? 18: Orchestra Jean Marcu: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal 19.10: Orchestra Jean Marcu: continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. Dr. S. Irimescu: Baza morală a asistenţii publice. 20.20: D-na Ella Negrutzi: Din viaţa lui Iacob Negrutzi. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 21: Orchestra Radio: Mozart: Uvertura la Titus; Tschaikowsky: Caşse Noisette. 21.30: D. A. de Herz: Ora veselă. 21.45: B. Traian Kavasi: Buzzi-Peccia: Torna antore; Schubert: Curiosul; Grieg: Verborgene Liebe; Doină din Ardeal (cântec vechi soldăţesc). 22.05: Orchestra Radio; Neaga: Mică conversaţie; Enacovici: Intermezzo pentru orchestra de coarde Bella Bartók: Dansuri populare româneşti; Kalman: Vals din „Contesa Maritza“; Urbach Per aspera ad Astra-mars; 22.45: Posta amatorilor. MORAVSCA-OSTRAVA 15: Trans, din Praga, sfaturi agricole; 17. Concert; 23.20: Trans, din Praga, concert. HEILSBERG 15.30: Pentru tineret: conf,; 16: 1932, anul norocos al stelelor; 16.30: Concert distractiv; 18. Conf.; 18.30: Concert; 19: Conf.; 21.15; Trans, din Berlin, concert. MÜHLACKER 15: Pentru agricultori conf.; 17: Concert; 19: Conf.; 20: Ora autorilor; 20.45: Oră comemorativă; 21.15: Trans, din Berlin, concert de orch. KATOWICE 21.15: Concert popular; 23.10: Recital de vioară; 24: Muzică de dans. ROMA 18: Concert simfonic; 20.10: Plăci de gramofon; 21.45: Concert vocal și instrumental. BEROMÜNSTER 16: (Basel) conf.; Muzică de jazz, la plăci de gramofon; 20.30: Conf. PRAGA 13.05: Concert de fanfară; 17: Trans din Brno, concert de orch.; 19: Emisiune germană; Goethe: Faust in original; 20: Concert de fandară; 21 Concert cu muzică de jazz; 22: Trans, din Posen: Concert; 23.20: Compoziţii de jazz. VIENA 13.20: Concert distractiv; 14.40 Concert de mandoline; 16.05 „Cărţi despre Goethe“; 16.30: Lied-uri şi arii; 16.55: „Primăvara“ causerie; 17.15: Concerte de după amiază; 19.25: Muzică de cameră; 19.55: Oră consacrată lui Marin Michaelis, cu ocazia împlinirii a 60 ani de la naşterea autoarei; 20.35: Concert coral; 21.35: „Prinţesa Circului“ operetă de Kalman; 24.05: Plăci de gramofon. BUDAPESTA 18: Concert; 20: Causerie; 20.30: Arii populare ungare; 21.45 Serată transilvăneană. In continuare trans. de la cafeneaua Emke. GRUPUL DE NORD. MILANO (Torino, Genova, Trieste) 17: Concert simfonic; 18.40: Muzică de bal; 10.10: (Trieste) Concert; 21.10: Concert cu muzică ușoară; 22: Transteatrală. VARŞOVIA 17.20: Plăci de gramofon 17.40: Ce trebue pregătit pentru sărbătorile de Paşti; 18.15: „Pe ruinele vechilor state americane“; 18.45: Concert de după amiază; 20.25: Plăci de gramofon; 21.15: Concert popular; 22.55: Un sfert de oră literară; 23.10: Concert trans. din Lwow; 24: Muzică de dans. LONDRA NATIONAL 17: Concert; 18: Conferinţă; 18.20: „Othello“ piesă de Shakespeare; 22.45: Reportaj filantropic; 23.05: Concert de orch. KONIGSWUSTERHAUSEN 20.40: Oră comemorativă cu ocazia împlinirii a 70 ani de la aşterea lui Wilhelm Weingand. LANGENBERG 17.30: O mie de copii cântă; 19.05: Mobilă de oţel în locuinţe conf.; 19.30: Arii populare; 23.20 Concert distractiv. Programul pentru Luni BUCUREŞTI 394 m. — Orele 13: Concert; 23.30: Emisiune teatrală. 24.35 Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică vocală (plăci de gramofon). 1. 18: Orchestra Radio: Theo Dron: Tri- Bhiful ncy u-mars; Jos. Strauss: Dy- Apmidsn-vas; Offenbach: Intermezzo Hi Barcarola din „Povestirile lui Hoff- 5 imn; Saint-Saëns: Fantezie din opera „Samson şi Dalila“; Wagner: Intrarea zeilor in Walhalla. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Radio; Thomas: Gavotă din opera „Mignon“; Travaglia: Veneţia misterioasă; Lehar: Fantezie din opereta „Clo Clo“; Komzak: Vienna fidelă"; Pischeck: Masul radiofoniei. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. prof. I. Simionescu: Printre pitici. 20.20: D. dr. Th. Nicov: Mutaţiuni la animalele domestice şi importanţa lor in Zooteehnie. 20.40: D. lt.-col. Tiberiu Petrescu: Generalul Ferrié. Muzică de dans. MÜHLACKER 17.35: Conf.; 18: Concert; 19.40: Conf.; 20.05: Curs de engleză; 20.35: Goethe in vremea noastră 20.45: Un sfert de oră lirică; 20.45: Actualităţi; 21: Lied-uri; 22: întâmplări din viaţa lui Goethe; 22.15: Quartetul catolic. KATOWICE 17.20: Lecţii de franceză 18.35: Muzică de la cafeneaua Gastronomia; 21.15: Prinţesa circului operetă de Kaiman; 23.45: Muzică de dans. ROMA 18: Colţul copiilor; 18.30: Concert executat de pian; 21.15: Concert de plăci de gramofon; 22: Concert; 23.10: Muzică ușoară; 24: Muzică de dans. BEROMÜNSTER 17: Plăci de gramofon; 18: Pentru copii; 19.30: Plăci de gramofon; 20: Trans. din Berna; 21: Concert; 21.30: Concert popular de mandoline; 22: Oră consacrată lui MoPRAGA 17.10: Concert de orch.; 18.35: Curs de rusească; 18.45: Pentru copii; 18.55: Conf.; 19.15: Pentru lucrători; 19.25: Emisiune germană; 2005: Amintiri din teatru; 20.20: Dramă radiofonică; 20: Concert; 23.35: Plăcide gramofon. VIENA 17.15: Conf.; 17.30: Conf.; 18.30: Concert de orch.; 19.15: Conf.; 19.40: Critica teatrală vorbită; 20.05: Curs de engleză; 20.45: Concert de arii; 21.10: Concert de fanfară; 22: Oră consacrată lui Goethe; 23.30: Muzică de dans. BUDAPESTA 17: Pentru doamne; 18: Conf.; 18.30: Concert; 19.30: Conf.; 20: Concert; 20.40: Concert; 22.50: Concert. In continuare arii ungare, apoi muzică de dans. VARȘOVIA 17.20: Curs de franceză; 17.40: Plăci de gramofon; 18.10: Duet istorie ;18.35: Muzică ușoară; 19.250: Diverse; 20.35: Plăci de gramofon; 20.45: Jurnal radio; 21: Feuilleton muzical; 21.15: „Prinţesa circului“ operetă de Kalman; 23.15: Feuilleton; 23.30: Supliment jurnalul radio; 23.40: Muzică de dans. LONDRA NATIONAL 17.45: Concert de vioară şi pian; 18.15: Concert; 19.15: Pentru copii; 20.30: Concert consacrat operelor lui Mendelsohn; 21.30: Conf.; 22: Concert; 23.40: Muzică de cameră cu solo vocal; 1: Muzică de dans. , KÖNIGSWUSTERHAUSEN 17: Conf.; 17.30: Muzică de cameră; 18 30: Oră literară; 19: Conf.; 19.20: Curs de spaniolă; 19.40: Conf.; 20.05: Actualităţi. LANGENBERG 17.20: Pentru filatelişti; 18: Concert; 19: Conf.; 20.15: Actualităţi; 20.30: Cronica politică; 21: Concert; 22: Piesă radiofonică; 23: Concert nocturn; 24: Concert. PROGRAM DE SEARA 21: D-nii V. Jianu flaut; Al Rădulescu violina şi I. Ghiga, viola; Beethoven: Serenadă. 21.30: D. Perpessicius: Carii noi. 21.45: D. Şerban Tassian-bariton; Beisson: Serenade Lunatiqque; R. Barthélemy: Triste ritorno; Mario Costa: Mănăstirea; Wagner: Romanţa stelei din „Tannhäuser“; Mayerbeer: Arie din „Africana“. 22.15: D-na Cella Delavrancea-Laho vary şi d. Mihail Jora concert la 2 piane. Ha&ndel: Concerto grosso in si bemol major transcris de G. Krug; Bach: Toccata, Adagio şi Fuga in do major transcris de I. Philip. 22.45: Informaţiuni. MORAVSCA-OSTRAVA 17.10: Concert; 18.30: Curs de limba rusească; 18.55: Concert de pian; 19.25: Emisiune germană; 19.40: Conf.; 20.05: Concert de acordeon; 20.20: Dramă adiofonică; 21.20: Scenă „Intre cer şi intre pământ“ de Hubert Mackal; 23.35: Plăci de gramofon. B.EILSBERG 17.15: Concert; 18.45: Oră consacrată oraşului Danzig; 20.05: Curs de stenografie; 20.30:Ziua comenicativă a săptămânei; 20.45: Concert; 22.15: Siluete istorice. LONDRA (Regional) 17.45: Trans. din Daventry; 19.15: Pentru copii; 20.30: Concert; 21.45: Concert de pian; 22.15 A apărut No. 182 cu următorul sumar: Situaţia radiodifuziunei europene de Dr. Ing. E. Petraşcu OCHII ORBULUI de Tudor Arghezi O serbare radiofonică 1 ani de la înfiinţarea „Cutiei cu scrisori“ la postul Katowice de Lt. Col. Em. G. Cristodulo RADIO-PRACTICA: Cum sa bobinăm? technica în imagini: Condensatorul variabil De vorbă cu cititorii. — Sfaturi practice. Ştiri de pretutindeni-Programele posturilor europene pe săptămâna 13-19 Martie 56 pagini Numeroase clişee Preţul I0 lei DIMÍNEATA PALATUL JUSTIŢIEI ___ _ | ^ „Muntele de pietate“ este societate comercială sau civilă? Chestiunea aceasta prezintă o deosenea de necomercialitate şi căutând să bită importanţă pentru instituţia „Caselor privilegiate de împrumut pe amanet“ cunoscută în public sub numele de „Muntele de Pietate“, fiindcă de răspunsul care se dă întrebării, depinde dacă instituţia poate sau nu să fie declarată în stare de faliment. Discuţia asupra caracterului de comercialitate sau civilitate aMuntelui de Pietate“, s-a făcut ieri pe larg, în faţa tribunalului Ilfov s. I com. format din d-niijudecători M. Grădişteanu şi Simionescu Anastasiu. Instanţa avea să se ocupe în prim rând de omologarea concordatului şi în urmă de cererea de declarare in faliment, introdusă de câţiva creditori, cum şi de intervenţiile făcute în cauză, de către „Banca Românească“, ministerul de finanţe, d. Karlova şi alţi creditori, intervenţii ce tind să împiedice declararea în faliment a Muntelui. Creditorii reclamanţi erau reprezentaţi prin d-nii av. prof. Al. Cerban, A. Săvulescu şi Niţeanu, statul şi creditorii intervenienţi împotriva falimentului erau reprezentaţi prin d. av. N. Răsmeriţă, iar „Muntele de Pietate“ prin d-nii av. Iorgu Petrovici, Stelian Ionescu şi Priboianu. In privinţa cererii de concordat, constatându-se de tribunal că votul cerut de lege pentru majoritatea necesară nu s’a întrunit, omologarea concordatului a fost respinsă. S’a trecut la judecarea cererilor de faliment. D. av. Niţeanu a susţinut că „Muntele de Pietate“, în unna’respingerii concordatului, urmează a fi declarat în stare de faliment deoarece se află in încetare de plăţi. Din partea ministerului şi a celorlalţi creditori intervenienţi, d. Răsmeriţă a susţinut că nu este locul a fi declarat în stare de faliment Muntele de Pietate, pe motivul că această instituţie este o societate civilă, cu , scop de asistenţă publică, iar in fond, instituţia se află numai într’o jenă temporară, iar nu in stare reală de încetare de plăţi. A pledat apoi d. Priboianu din partea Muntelui, desvoltând pe larg excepţiadesprindă caracterul societăţii, din examinarea succesivă a elementelor de drept. Legalmente, în raport cu statutele şi regulamentul instituţiei — creiată prin lege — ea nu face fapte de comerţ, ci este o societate civilă constituită sub forma anonimă pe acţiuni, conform art. 236 c. com. Şi chiar dacă a făcut acte „obiective“ de comerţ, ele constituesc un accesoriu in vederea îndeplinirii scopului societăţii, care este un scop civil. Prin invocarea legii de înfinţare a „Muntelui de Pietate“ în Franţa, — lege după care a fost confecţionată cea română — d-sa a arătat că Muntele este o instituţie de utilitate publică, creiată in scopul venirii in ajutor a nevoiaşilor, prin împrumuturi acordate pe orice obiecte și cu dobânzi mici. Or o instituţie de utilitate publică nu este o intreprindere comercială și ca atare nu poate fi declarată in faliment. Ea ar putea fi privită în orice caz ca fiind o „concesiune“ în spiritul legii comercializărilor; statul a concesionat dreptul ei regalian societăţii înfiinţate cu scopul de a exploata această concesie, din beneficiul căreia o parte revine in mod obligator statului. Şi în acest caz societatea nu poate fi declarată. In fond d. Priboianu a susţinut că instituţia nu se află în stare de încetare de plăţi, deoarece are astăzi aproape 4 milioane de lei în numerar, iar surplusul activului faţă de pasiv, conform expertizelor, este de 12 milioane. D. Săvulescu din partea reclamanţilor a combătut excepţia, susţinând că forma societăţii este comercială societatea a funcţionat tot timpul ca atare; ea a făcut acte de comerţ făcând împrumuturi nu numai pe amanet ci şi pe cambii, luând şi ei la rândul ei bani cu împrumut — făcând în sfârşit acte de comerţ care o transformă in comerciantă (acte ratificate de adunările generale ale acţionarilor) chiar dacă s’ar admite că la constituire avusese scop civil. Devenind comerciantă prin faptele sale repetate, societatea este declarabilă în stare de faliment. Tribunalul a amânat continuarea desbaterilor pentru ziua de 17 Martie. Judecata a fost amânată la 23 Septembrie. Un episod în afacerea bornelor In această afacere la început numită „a bornelor“ şi care după cercetările instrucţiei a devenit a traficului de influenţă pentru concesiuni de exploatări forestiere ale statului, asa mai ivit un episod, tocmai in preziua dării ordonanţei definitive a judecătorului de instrucţie. In această afacere, d. Tiberiu Vornic, implicat pentru trafic, a adus o serie de acuzări contra d-lui dr. Aurel Dobrescu, pe care de altfel l-a acuzat fără succes şi în afacerea anterioară a vânzării de păduri din regiunea Ciucului, afacere care s'a terminat cu trimeterea numai a d-lui Tiberiu Vornic în judecată pentru falsificare de rezoluţii şi trafic. Acum câteva zile, d. Tiberiu Vornic a depus la parchetul general o petiţiune în care aduce la cunoştinţă următoarele: că d. av. Em. Man, cumnat cu d. dr. Dobrescu, i-ar fi propus cu promisiuni şi ameninţări, să retracteze toate declaraţiile făcute la instrucţie împotriva d-lui dr. Dobrescu şi că această retractare s'o facă oarecum ca pornită dintrun sentiment de pocăinţă intr-un moment de grea suferinţă fizică (atac de ftizie), spre a se împăca astfel cu conştiinţa sa; că la început a rezistat propunerii, dar pe urmă, după reflectare şi-a zis că poate profita de prilej spre a-l apăsa şi mai mult pe d. dr. Dobrescu, făcând să reiasă şi mai mult seriozitatea primelor declaraţii acuzatoare; că s-a prefăcut deci că primeşte târgul şi a trecut mai întâi pe la notarul public din Braşov d. Otto Bausner, căruia i-a făcut o declaraţie autentică mistică în sensul că orice declaraţii scrise va face în decursul celor 3 zile următoare, vor fi făcute după îndemnul stăruitorilor şi nu vor avea nici o valoare, deoarece nu vor reprezenta adevărul, ci vor fi făcute în scopul arătat, că in fine s-a dus la Bucureşti şi s-a prezentat la judecătoria ocolului III, unde a făcut — ca din proprie iniţiativă — declaraţia de retractare a acuzaţiilor aduse d-lui dr. Dobrescu. Luând act de acest auto-denunţ, parchetul general a dispus cercetarea de rigoare, s-a ridicat de la notarul public declaraţia mistică, iar de la judecătoria ocolului III, declaraţia de retractare. Actele au fost înaintate parchetului de Ilfov şi aduse la cunoştinţa judecătorului de instrucţie care tocmai lucrează la redactarea ordonanţei definitive. Dar judecătorul era deja în posesia unei plângeri din partea d-lui dr. Dobrescu, care susţine că Vornic, prin declaraţia de retractare dată la judecătorie ar fi urmărit o înscenare şi şantaj — şi că îşi face datoria de a demasca manevra. D. dr. Dobrescu a ataşat petiţiunii mai multe acte şi documente spre a-l arăta pe Tiberiu Vornic intr'o lumină defavorabilă şi a terminat cu declaraţia că nu înţelege să se folosească de retractare, dar că va sesiza parchetul. Judecătorul de instrucţie delegat cu întocmirea ordonanţei definitive, de jude consilier Negru, va ataşa actele noului episod la dosarul atât de voluminos al afacerii. Curtea cu juraţi: Mărturie suspectă In cursul judecării procesului acuzatului Ion Dănoiu zis Boboc pentru crimă săvârşită in şos. Giurgiului la cârciuma lui Iordan Florescu, i s'a petrecut un incident cu urmări neplăcute pentru unul din martori, anume Ştefan Ştefănescu, din str. Pieptănari 48. Nepârtinirea intre cele ce declarase la judecătorul de instrucţia şi mărturia depusă în faţa juraţilor era atât de mare, iar scopul de a părtini pe acuzat era atât de vădit, încât preşedintele Curţii, după Cererea procurorului, a dispus ca martorul să fie reţinut spre a fi cercetat pentru sperjur (mărturie mincinoasă). Cu facerea cercetărilor ca jude instructor a fost delegat de judecător I. Costin. Fraudele de la C. F. R. Instrucţia fraudelor cu restituirile deliţieneşti pentru descoperirea membritare la serviciul comercial al căilor ferate, a continuat ieri cu aceeaşi stăruinţă şi fără un moment de răgaz. Judecătorul instructor însoţit de reprezentantul parchetului, a operat ieri câteva descinderi, cu percheziţii domiciliare, nu numai la locuinţele unora din inculpaţi,, dar şi la locuinţele unor persoane, cari prin legătura lor apropiată cu unii din arestaţi, ofereau teren prielnic de cercetări, judelul instructor in căutare de probe definitive, ce ar avea rolul să desăvârşească prezumţiile puternice ale acuzării. Percheziţiile au dat roade, aducând un aport însemnat de acte la materialui bogat ce-i posedă instrucţia. Din triarea atentă a noilor piese va decurge alte investigaţii, asupra rostului cărora nu se poate deocamdată avansa nimic, în interesul cercetărilor. Tot ieri au fost ascultaţi îndelung o serie de informatori, a căror reascultare va fi necesară în cursul zilelor următoare. Se fac sforţări de către organele polor asociaţiei de profitori, cari se află încă in ţară şi nu au apucat să treacă graniţa. Ei sunt necesari instrucţiei în cel mai înalt grad, intrucât după spusele lui Max Wurmbrandt — care din primul moment a răspuns chemării parchetului — acei asociaţi ar fi adevăraţii profitori; ei lucrau, ei adunau frachtele în toate părţile ţării, ei făceau actele de cesiune cu complezenţa notarilor, în fine ei au încasat zecile de milioane, dând lui Wurmbrandt numai un comision de unu la sută pentru oficiul de procurator. Din teancul de hârtii ridicate la percheziţii s-au găsit autentificări date de către notari, în alb, deşi în formula autentificării se spune că părţile s'au prezintat în persoană şi au semnat. S'a fixat definitiv ca atât apelul parchetului contra infirmării mandatelor d.lui ing. Ioanid, Apostol Ionescu şi Henri Cubat, cât şi apelurile făcute de cei 6 arestaţi ale căror mandate au fost confirmate, să fie judecate Marți de către Camera de acuzare. Chemarea in faliment a d-lui dr. Gheorghian Ieri s-a judecat de către trib. Ilfov s. I comercială, în complectul d-lor preşedinte Victor Şerbănescu şi judecător Brăiloiu, procesul sensaţional privitor la chemarea în declararea de faliment a d-lui dr. Gheorghian, fost primar al Capitalei şi om politic de seamă, care de aproape doi ani a părăsit ţara. D-sa a fost reprezentat prin procuratori, d-nii avocaţi: Iorgu Petrovici, Vasile Toncescu şi Romulus Georoceanu, care au arătat tribunalului că clientul lor nu numai că nu se poate prezenta la interogator în instanţă, dar nu poate părăsi localitatea Bagnolles sur Mer, din Franţa, unde se află în căutarea sănătăţii, după cum o atestă certificatele medicale. In acest proces de faliment, ca şi In altul similar anterior (rezolvat prin respingerea acţiunii creditorilor), toată chestiunea constă in stabilirea calităţii de comerciant a debitorului. In Înfăţişări precedente, la obiecţîunea procuratorilor d-rului Gheorghian Că d-sa nu este comerciant şi că deci datoriile făcute nu pot atrage declararea d.sale In faliment, creditorii reclamanţi au cerut dreptul de a face dovada cu martori şi acte, că d. dr. Gheorghian a făcut acte de comerţ şi că deci a avut calitatea de comerciant. După administrarea probelor şi pe baza lor, procesul de faliment a fost desbătut ieri în fond. D-nii av. Mircea Djuvara, Munteanu-Galaţi, Sescioreanu şi H. Capon, din partea creditorilor reclamanţi, — după ce au ţinut să remarce că lipsa din ţară a debitorului echivalează cu o dispariţie, — au analizat actele şi mărturiile produse în cauză, spre a conchide că debitorul,a făcut acte de comerţ cu filme, cu vin, cu lemne, aşa că a căpătat calitatea de comerciant. Terţii Cari au contractat cu dânsul nu pot fi lăsaţi căzuţi in cursă, iar debitorul scutit de răspunderea — singură efectivă şi pe care contractanţii au contat crezând că au de a face cu un comerciant — aceea a falimentului cu toate consecinţele lui. Din partea debitorului, procuratorii au combătut susţinerile reclamanţilor, arătând că au fost aete izolate de comerţ (deşi în realitate nu erau acte comerciale personale, cumpărarea de vinuri şi de lemne), cari in niciun caz nu conferă debitorului calitatea de comerciant, căci legea şi doctrina cere ca comerţul să fie profesiunea principală a debitorului. Au conchis la respingerea acţiunii de declarare. Tribunalul se va pronunţa la 17 Martie, s au ascultat probele şi au pledat părţile adverse: procurorul în susţinerea acuzării, apărătorul in combaterea ei. După terminarea desbaterilor, tribunalul a rămas în deliberare, fixând pronunţarea sentinţei la 16 Martie. Tot ieri tribunalul a avut săjudece pe faliţii Avi şi Max Finkelstein, inculpaţi de bancrută simplă şi frauduloasă, atât in calitatea de componenţi ai firmei cu numele lor cât şi în aceea de administratori ai societăţii anonime Banca Mercantilă Română“, reprezentând împreună un pasiv de peste 20 de milioane. Fiindcă în şedinţa trecută a procesului au fost luate interogatoriile inculpaţilor,ă în cea de ieri s-a procedat la ascultarea martorilor citaţi în proces şi care erau de faţă, anume d-nii P. Sadoveanu, M. Almosnino şi H. Bilig. Bancrute frauduloase Falitul Const. Dumitrescu, fost comerciant de cereale şi făină în str. Făinari 10, a fost judecat ieri în stare de arest, de către tribunalul Ilfov s. I corecţională, pentru bancrută simplă şi frauduloasă de care este învinuit. La un pasiv de 12 milioane lei, nu corespunea un activ mai mare de 4 milioane, iar registrele s-au dovedit de către instrucție Ca fiind plăsmuite în scopul fraudării creditorilor, , S'a luat interogatoriul inculpatului. 1 .000 premiu Tăiaţi cele opt bucăţele negre din figură, apoi alăturaţi-le în aşa fel, încât să formaţi un cap de artist. Ştiţi, cu pălărie mare şi lavalieră la gât! * Aşteptaţi până Marţi, când vom da şi problema următoare, apoi trimiteţi-le pe amândouă într’un plic închis, pe adresa ziarului nostru, până Sâmbătă 19 Martie, orele 6 seara, menţionând pe plic, „pentru jocuri“. Premiul de mai sus nu se dă decât acelui care a deslegat ambele probleme, anexând şi cupoanele amândouă. Pentru aceasta ele trebuesc trimise în acelaş plic! In cazul când au îndeplinit mai mulţi condiţiunile concursului se va proceda prin tragere la sorţi. Tragerea va avea loc Duminică 20 c., orele 10dimineaţa la redacţia noastră, în asistenţa publicului care fi de faţă. Mesalianţa unui prinţ suedez LONDRA, 11 '(Rador). — Prinţul Lennart al Suediei s-a căsătorit azi la ora 11 cu d-ra Niss Vandt Cununia a fost celebrată la primăriadin Londra. Imediat apoi prinţul şi soţia sa au plecat în Elveţia. Luni 14 Martie 1932 Kimonoul înstelat Roman modern de VICTOR EFTIMIU 33) Ilustrat de I. VAL Poliţiştii cari populau taverna respirată, uşuraţi. In sfârşit, şeful lor îşi făcuse apariţia. Erau liniştiţi. Unul din ei mai ceru o sticlă de bere, altul bău al treisprezecelea coniac. Trei limonade şi o sticlă de şampanie mai fură comandate, în izbucnirea jazzului javanez, care-şi relua barbarele lamente, in acorduri de chitară şi ciocniri de sfere lustruite. Soţii Pickleston se aşezară pe scaune, aruncând priviri piezişe asupra celor din sală. Apariţia fakirului îşi făcuse efectul. Oamenii poliţiei erau liniştiţi. Dar mai erau liniştiţi, acum, patronii. — Nu ştiu dacă am făcut bine ceam făcut! spunea Li-Fung lui Wing- Tai-Pu. — Ba am făcut foarte bine! răspunea Harry Pickleston, examinând iinuta lui Meky. „Are aproape aceiaşi statură ca Tom Sincler... Dacă stă pe scaun, nemişcat în umbră, n’o să-i deosebiască nimeni. — Dar dacă s’o băga de seamă că e altul? — Imposibil. — Crezi că ceilalţi poliţişti n’o să remarce că omul din kimonou nu e Tom? Ce-o să le răspundem când ne-or întreba? — Femeia tot femeie! Proastă și fricoasă! Degeaba îşi schimbă glasul, degeaba îşi lipeşte mustăţi, degeaba se îmbracă bărbăteşte, că minte la cap n’o să-i vie! — Chiar dacă aş fi bărbat şi tu ai fi femeie, scumpul meu Harry, cred că rău am făcut, omorîndu-l... — Unde vezi răul? — Tom a fost la noi. S’a dat cinstit pe față. Tovarăşii lui știu că a intrat aici. N’o să li se pară suspect că a dispărut? — Un detectiv apare și dispare, asta e meseria lui. Dar mâine când s’a găsi cadavrul, în Serna? — O să se creadă că s’a sinucis, ca și ceilalți... — Dar nu uita că ceilalți n’aveau nici o rană. „Lui Tom, noi i-am înfipt un cuțit între umeri... Tom e polițist. Se va vedea că a fost asasinat. Se va ști că a fost, peste noapte, la noi. Anchetă, întrebări. Percheziții. Ce ne facem? — Mă plictisești! răspunse Harry, pe care observațiile soției sale îl puneau pe gânduri. Nu voia insă să pară îngrijorat. Malvina continua să se lamenteze: — Dar dacă bietul Sincler spunea adevărat? Dacă sântem ameninţaţi de-o bandă? — Nu văd nici o mutră suspectă în sală. Numai capete de poliţişti. „Ei o să ne păzească! Dar iți spun eu: nu se gândeşte nimeni să ne atace. — Ce interes ai avut să-l suprimi? — Copoiul ăsta ne-a dat de urmă Pe noi a venit să ne aresetze, nu pick-pockerii. N’ai văzut cum ne trăgea de limbă să ne prindă? Dar nici eu nu m’am lăsat! Noapte bună în canalul gentilomilor, stimate domnule inspector! Bine că nu ne-a luat cheile. „Ia dă-le ’ncoace! Li-Fung se căută în buzunare dar nu găsi ce căuta. începu să se scarpine în cap. — Ei drăcia dracului! — Ce este? — Stai că nu le găsesc. — Nu se poate! — Par’că ţi le-am dat! — Nu mi le-ai dat! — Atunci le-am dat lui Tona Sincler, adineauri... — Ţi le-a înapoiat. Ţi-a şi spus: păstrează-le, am să ţi le cer mai târziu. — Așa e! Unde le-oi fi pus?! Ei, drăcia dracului! — Trebuie să le găsim... Altminteri, sântem pierduţi! — Poate mi-au căzut învălmăşeala luptei cu Tom. Da. Da. Am auzit, pe întuneric, un zgomot de chei... Am impresia chiar, că însuși Tom m’a căutat în buzunare și mi le-a luat, pe când ne luptam cu el. — Ești de o tâmpenie fără pere, ehe și-am să te dau dracului! isbuc- ni Murmur-de-Isvor. — De cât să mă faci tâmpită, mai bine vino jos să căutăm cheile. Ia-1 și pe Lai-Wo, să întoarcă apa, să golim canalul. Poate să fi căzut acolo! Wing-Tai-Pu făcu semn unuia dintre chelnerii în kimonou, care luase parte la asasinarea lui Tom Sincler. Câteşi trei coborîră iarăşi scara întunecată, aprinzând de rândul acesta, becuri violente. Iată-l căutând subterană, apoi a patra roată, care fugise de sub picioarele poliţistului şi-l aruncase în gârla subterană. Dar toate cercetările le fură de prisos. Lanţul cu chei dispăruse! Ei manevrară trei roţi de alamă, cari opreau apa să se mai scurgă în subterană, apoi a patra noată, care întorcea cursul apei. Ridicând un capac greu, începură să coboare pe o scăricică de fier, în marele puț întunecos, unde se sbătuse Tom Sincler. Din acea sală subterană boltită, se mai desfăceau două coridoare. Unul ducea în fluviu și putea servi ca ascunzătoare sau canal de scurgere după nevoie. Pe acolo, cei doi tâlhari putea să se arunce în Seina, într’o fugă precipitată. In cazul acesta însă, n’ar fi putut să-şi salveze decât viaţa şi libertatea. Nu puteau lua nimic cu dânşii. Al doilea coridor, pornea in direcţia contrară, subt imobil şi răspundea într’o stradă lăturalnică. La capătul acelui coridor într’un dulap invizibil, practicat în perete, îşi ţineau deghizamentele de burghezi, precum şi un teanc de bilete de bancă şi o valiză ieftină, veche, plină de bijuterii. Aşteptară pe trepte până când ultimele şuvoaie de apă se scurseră un al doilea canal. Aprinseră alte becuri şi începură să caute pe cimentul umed, vâscos; pereţii erau reci, înrouraţi, strălucind în boabe de mercur... In acel loc, cu câteva zeci de minute înainte, plutise Tom Sincler, la înălţimea celor cinci metri plini Cu apă. Iar soţii Pickleston şi cu Lai-Wo, căutau mereu, in canalul vid de lichid dar plin de fiorii morţii, de-o tăcere mucedă şi îngheţată. In pardoseala de beton, la mijloc, iată un capac de fier. Acolo era o altă deschizătură şi altă scară de fier cobora ducând în catacombele pline de comori. Undeva aproape, se auziau vutete şi căderi înăbuşite, de ape subterane. Iar cei trei complici căutau mereu... Trei marinari In vremea aceasta, sus, în tavernă, cânta Sonia. Cânta o romanţă veche, de pe malurile Donului, Înflorite cu maci enormi şi cu floare de neghină. O tristeţă imensă, o mare nostalgie se desprindea din cuvintele pe cari ceilalţi nu le ’nţelegeau, din melodia languroasă şi profundă, plină de infinitul stepei. Sonia, a cărei lipsă n’o remarcase nimeni pân' acum, — întârzierea ei era datorită, fără îndoială, ploaiei— venise de câteva minute numai, și se îmbrăcase repede,in cabina rezervată artiștilor. O salvă de aplauze sublimă finalul cântecului favorit. Această salvă de aplauze fu subliniată la rândul ei, de intrarea zgomotoasă şi aplauzele a trei marinari beţi, cari năvăleau în elegantul cabaret chinez ca într’o simplă cârciumă din port. Ei cântau, acompaniindu-se cu palmele: Trei marinari Trei veseli marinar! Băieţi de chef şi viaţă, S’au întâlnit S’au împrietenit La Nijni-Novgorod, în piaţă... Toată lumea — clienţi, artişti, chelneri — râmase surprinsă de această invazie. Servitorii nu ştiau patronii nu erau acolo Să le ofere scaune? Să-i dea pe uşă afară? Să-i servească? Să nu-i servească? întâia oară se întâmpla ca oameni din popor să intre in tavernă, crezând, probabil, că e un local pentru ei. — Bravo, bravissimo!... strigă unul din marinari, care nu era altul decât Boby Hamilton. — Bravissimo! Să mai cânte odată!... întări al doilea, David Fideston. Iar al treilea, mai beat şi mai vorbăreţ decât ceilalţi, voia să se producă şi el. Se urcă pe estradă şi vorbi intr’o franţuzească ciudată, cu accent breton. (Ceilalţi doi vorbiseră englezeşte). — Şi eu am să cânt cu Adelaida Protopopovna Baltazarovici! Cântecul acesta l-am auzit pe Volga şi pe Don, l’am adus în Europa.. Eu l-am adus în Europa! Acum, am să-l duc în America şi ’n Australia, plus Argentina şi Mexico! — Să ni se dea băutură! strigau din fund, ceilalţi doi intruşi. (Va urma) Citiţi REALITATEA ILUSTRATĂ