Dimineaţa, iulie 1932 (Anul 28, nr. 9162-9192)

1932-07-01 / nr. 9162

Anul 28 Mg. 9162 INSECTELE CU ilBUOTECA„ASTR/( SIBIU “pagina Fondată în 1994 rî? CONST MILLE13 Lel I București, Str. Const. Miile 7-H­­Sărindar) TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-83. Direcția: 3-2474. Adiția: 3-2473 Provincia: 3-10bo încordare la Lausanne Anglia şi Franţa resping punctul de vedere german.­Ultimele sforţări pentru un acord LAUSANNE, 29 (Rador).—Agen­ţia Havas anunţă: D. l Berriot a expus, în întrevede­rea de aseară cu d-nii MacDonald şi von Papen, teza franceză urmă­toare: Germania datoreşte re­­paraţiuni şi recunoaşte a­­ceastă obligaţie. Franţa păstrează titlul creanţei sale, dar acceptă să-l fo­losească cu înţelegere. Germania poate plăti normal în numerar sau poate acorda avantagii economice, cum ar fi de pildă la importul de vi­nuri, de minereuri şi de alte produse franceze. Germania îşi poate mic­şora aceste sarcini, dacă prin sporirea securităţii Franţei şi prin garanţia unei păci efective, va per­mite Franţei să-şi uşureze cheltuelile militare, Rei­­chul contribuind astfel la restabilirea încrederei în Europa, indispensabilă pentru a învinge criza economică. Este evident că această atitudine generoasă a Franţei implică din par­tea Germaniei o bună cre­dinţă egală şi înţelegerea interesului general. ATITUDINEA DARZA A GERMANIEI Conversaţiunile de eri n’au per­mis însă, din nefericire, nici o iluzie în această privinţă. Cancelarul Reichului a declarat că sata putea an­gaja să plătească o sumă forfetară sub rezerva u­­nor anumite condiţiuni între cari figurează redu­cerea armamentelor fran­ceze la nivelul armamen­telor Germaniei şi o de­valuare a monezilor, re­zervele Franţei supor­tând toată paguba unei astfel de operaţiuni. In schimb, Germania­ ar a­­nunţa, fără alt angaja­ment, intenţiile ei paci­fice. MACDONALD DE PAR­TEA FRANŢEI D. MacDonald n’a şovăit să declare inadmisibile a­­ceste propuneri, mai îna­inte chiar ca miniştrii francezi să fi luat cuvân­tul pentru a le respinge. Aceste pretenţii ale Ger­maniei fac dificilă conti­nuarea unor negocieri în care Franţa a dovedit bun simţ, măsură şi spirit de conciliere. S’a amânat şedinţa de azi LAUSANNE, 29. (Rador). — În­trevederea de aseară între d-nii Macdonald, Herriot, von Papen şi miniştrii de finanţe ai celor trei puteri, a durat trei ore şi jumătate. întrucât nu s’a putut ajunge la un rezultat satsfăcător, s’a decis a­­mânarea întâlnirii franco-germane prevăzută pentru azi. lul Bergery, reprezentantul tendin­ţelor de stânga, care aducea unele critici acţiunei diplomatice franceze la Geneva şi Lausanne şi cerea să se organizeze un contact mai strâns între grupul radical-socialist şi de­legaţia franceză. Cealaltă teză, susţinută de depu­tatul Fribourg, tindea să acorde mână liberă d-lui Herriot. II. Fribourg a stăruit în sensul că nu de a vota o moţiune care ar pă­rea că voeşte să impună şefului gu­vernului anumite directive producându-se şi alte intervenţi­­uni, şi ţinând seama de divergenţele ivite, d. Franşois Albert, preşedin­tele grupului radical-socialist, a pro­pus o ordine de zi pură şi simplă, care a fost adoptată, şi de un factor important pentru viitoarea desfăşurare a economiei naţionale engleze. La sfârşitul anului 1931, Germa­nia contractase faţă de băncile, in­dustriaşii şi creditori particulari din Anglia, datorii pe termen scurt de peste un miliard de mărci aur, în afară de trei miliarde şi un sfert de mărci aur faţă de Statele Unite (1.629 milioane), Olanda (336 milioane), Elveţia (581 milioa­ne), Suedia (101 milioane), etc. şi din cari nu-i revin Franţei decât 297 de milioane. In afară de aces­tea, Anglia mai are de recuperat de la Germania credite particulare pe termen lung, evaluate la 346 mi­lioane mărci aur, credite care în­globează în total suma de trei mi­liarde jumătate, Statele­ Unite sin­gure având de încasat 2.239.000.000­­In ce priveşte Franţa ea nu are nici un fel de asemenea credite pe ter­men lung plasate în Germania. Credem că aceste cifre foarte elocvente explică şi justifică nepo­trivirea dintre punctele de vedere ale diferitelor ţări faţă de proble­ma reparaţiilor. Cu atât mai mult cu cât dispoziţiunile planului Young răstoarnă cu totul situaţia în ce priveşte sumele pe care diversele puteri creditoare urmau să le în­caseze de la Germania in contul reparaţiilor. In fruntea acestor tari ca principală interesată pentru menţinerea si plata reparaţiilor, se găseşte Franţa cu un sold subs­tantial de 359,5 milioane mărci aur pe un termen de 37 de ani câtă vreme soldul substanţial al An­gliei nu era decât de 66,9 milioane. SITUAŢIA SE COMPLICA DIN NOU Este evident că în această situa­ţie Anglia era cea mai chemată să încerce mijlocirea între Franţa şi Germania, fiind interesată din toa­te punctele de vedere în chestiunea discutată, putând însă în acelaş timp să se arate preocupată mai ales de interesele generale cari ur­măresc refacerea economică şi fi­nanciară a Europei. Călăuzit de a­­ceste puncte de vedere, d. MacDo­nald a propus Marii delegaţiunii franceze un compromis în sensul de a se crea un fond comun al ţă­rilor europene, din care s-ar plăti restul creanţelor americane faţă de statele debitoare europene, du­pă ce se va fi ajuns la regularea chestiunii datoriilor de război. Până azi dimineaţă d. Herriot nu s’a pronunţat în mod definitiv, dacă acceptă sau nu compromisul pro­pus de către d. MacDonald. După întoarcerea sa de la Berlin, cancelarul von Papen, urmând in­tervenţia partidelor naţionaliste din Germania, a venit cu noui propu­neri care îngreuiază mult situaţia şi sunt în flagrantă contrazicere chiar şi cu punctul de vedere al d-lui Mac­Donald. De aceia situaţia s’a complicat din nou. L. P. Nasta Aceasta din urmă teză a triumfat, grupul radical-socialist să se abţi­după ce d. Fribourg a atras atenţia colegilor săi asupra necesităţii de a se lăsa complectă libertate de acţi­une guvernului, faţă de dificultatea şi complexitatea negocierilor în curs şi a amintit precedentul conferinţei din Cannes, unde Briand, dezavuat de majoritate, a demisionat. v. mutului l­ausanne, — vedere generală Ultima sforţare pentru evitarea rupturei LAUSANNE, 29 (Rador). — Agen­ţia „Havas“ anunţă: O ultimă sforţare se va face azi la Lausanne pentru a apropia punc­tele de vedere francez şi german, între cari conversaţiunile de em­ au arătat că există divergenţe simţi­toare. Şedinţa franco-germaană prevă­zută pentru azi dimineaţă şi la care trebuiau să participe toți membrii celor două delegaţiuni, a fost amâ­nată. Convorbiri particulare se vor desfăşura însă între d-nii Herriot, von Papen şi Krosigk. O consfătuire a reprezentanţilor puterilor invitante se va întruni du­pă amiază, sub preşedinţia d-lui MacDonald,pentru a examina situa­ţia. D. Herriot va pleca astă seară la Geneva. D-sa are intenţia să plece joi la Paris. Grupul radical-socialist şi tratativele voturi s’a adoptat o rezoluţie care comportă încredere în delegaţia fran­ceză la Lausanne. In cursul discuţiei s’au înfruntat erile din Lausanne. Cu 88 contra 22 două teze. Una susţinută de deputa-PARIS. 29 (Rador). — Grupul ra­dical-socialist din Cameră s’a întru­nit aseară pentru a examina atitu­dinea adoptată de guvern la negoci­ Mediaţiunea Angliei ■' ' ——1 I — — Se mai poate nădăjdui într’un acord ? După toate probabilităţile, azi se va decide, în conferinţa din Lausanne, chestiunea reparaţiilor. Ori se va ajunge la o apropiere în­tre punctele de vedere francez şi german şi se va da o soluţie defi­nitivă acestei probleme, care apa­să economia mondială de­­ atâţia ani de zile, sau soluţionarea ei va fi amânată până după alegerile prezidenţiale din Statele­ Unite, în­­credinţându-se unor comisiuni spe­ciale să găsească, până în No­émime, o formulă pe care să o ac­cepte toţi cei interesaţi. MEMORIUL FRANŢEI încă de Luni, de când d. Herriot s‘a întors de la Paris, cu noui în­drumări din partea consiliului de miniştri al Franţei, delegaţiunea de la Lausanne a redactat un memo­riu­­In acest memoriu Franţa răs­punde memoriului prezentat Vine­rea trecută de către cancelarul von Papen şi în care acesta preciza ati­tudinea Germaniei în chestiunea reparaţiilor. Textul memoriului francez a fost comunicat încă ori primului ministru englez MacDo­nald. Cancelarul german a arătat în memoriul său, că Reichul nu mai este în stare să plătească nici un fel de reparaţiuni, nici acum nici mai târziu, din cauza situaţiei ex­cepţional de grave, creiata de ge­neralizarea crizei economice. Ger­mania este dispusă însă să aducă anume sacrificii în colaborarea ge­nerală pentru refacerea economică a Europei şi apoi a lumii întregi. Aceste compensaţiuni ar fi: o con­tribuţie la Casa comună a ţărilor europene pentru garantarea valu­telor primejduite; convenţii comer­ciale cu tarife vamale avantagioase pentru vecinii Germaniei; noui car­teluri industriale cu Franţa, etc. La acestea d. Herriot — după ce constată în memoriul său că primele tratative directe cu dero­­gatiunea germană au produs o im­presie favorabilă — revine asupra obligatiunei de a se impune Ger­maniei plata reparatiunilor pentru două motive : în primul rând din motive de ordin moral pentru ca Germania să nu uite că este stat învins, iar, în al doilea rând, din motive de ordin financiar şi eco­nomic. In ce priveşte motivele de ordin economic şi financiar, d. He­­riot se referă, în memoriul său, la conclu­ziile experţilor financiari internaţio­nali de la Bâle. In aceste concluziuni experţii re­cunosc că îndată ce va trece criza actuală, Reichul, pe măsură ce va reveni la prosperitate, va regăsi şi posibilităţi noui de care trebue să ţie seama or cine nu doreşte să asi­gure Germaniei în viitor o situaţie cu totul privilegiată în economia mondială. Ţinând seama de acea­stă premiză, Franţa este de părere că, in orice împrejurări Germania trebue să acopere datoriile contrac­' 4«*« 4- ~~J.-­I iuiv unu iava uu vwuaiyi uc wane ■ creditorii Reichului, asigurând în a- acelaş timp şi un sold substantial, care să servească la regularea ori­căror conturi eventuale şi cari de­­­­pind de atitudinea pe care o vor a­­­dopta Statele Unite cu prilejul re­­igleraentării datoriilor de război. Franţa mai declară în mod hotă­rît că nu admite să se amestece în discuţie chestiuni de ordin politic şi nici să se încerce legarea reparaţii­lor de problema dezarmării. MEDIAŢIUNEA EN­GLEZA Având în vedere această diver­genţă fundamentală de păreri şi a­­titudini între Franţa şi Germania, divergenţă care nu au putut fi înlătura­te prin tratative directe, d. Mac-­Dona­ld, preşedintele conferinţei din­ Lausanne, încearcă o mediaţiune între cele două ţări. Primul ministru englez a putut să încerce acest lu­cru, având in vedere că încă înain­te de începerea conferinţei din Lau­sanne a realizat un acord cu gu­vernul francez, asupra metodelor ce trebuesc urmate pentru soluţio­narea problemei reparaţiilor. In fond însă, Anglia a rămas partiza­nă convinsă a principiului de supri­mare a reparaţiilor, stăruind însă în acelaş timp pentru un compromis, care să impue Reichului obligaţiu­nea unor anume compensaţiuni, ser­vind pentru planul de refacere eco­nomică şi financiară a Europei. DATORIILE PARTICU­LARE ALE GERMANIEI Pe cât se pare, între altele, ati­ Itudinea Angliei a fost determinată D. von PAPEN I PE STR. SF­. ANDREI Vineri 1 Iulie 1932 Săpunul de dinți superior Germania pentru reduce­rea dobânzilor datoriilor BERLIN, 29. (Rador). — Agenţia ,,Wolffbuero“ publică comunicatul următor: In presa străină se afirma din nou că, în propunerile germane fă­cute conferinţei din Lausanne, ar fi­gura şi reducerea creanţelor private străine la preţurile scăzute ale pire­­furilor, cu alte cuvinte, că"­­germa­nia ar cere o reducere a capitalului împrumutat de particularii străini. Din sursă competentă aflăm că această afirmaţie este inexactă. A­­devărat este numai că, în conver­­saţiunile dintre debitorii germani şi creditorii străini, s’a cerut o redu­cere a dobânzilor, cerere exprimată de altfel încă în timpul lucrărilor comitetului de expereţi din Basel. Apele Siretului fac ravagii Poduri şi linii ferate distruse O telegramă a şefului staţiei Sag­­na de pe linia Roman-Buhăeşti a­­nunţă că azi noapte apele Siretului, la podul Siret de lângă Sagna sunt în creştere continuă. Ele au ajuns la înălţime de şapte metri, cu 4 metri peste normal. Malurile au fost mâncate de ape şi continuă să se surpe. Podul este însă în afară de orice primejdie. In schimb, la podul peste râul Sagna, apele descresc, după ce au distrus complect apărătoarele de traverse şi au năruit pământul pe o porţiune de 3 metri înălţime şi 6 metri lungime. Se lucrează intens la consolidarea terenului cu blocuri de piatră pen­tru preîntâmpinarea de nouă inun­daţii. Apele au adâncit albia cu aproape 2 metri, iar podul de la kilometrul 61,353 a fost distrus. CE LINII AU FOST RESTABILITE Circulaţia a fost restabilită pe următoarele linii:, Odobeşti-Cucu­­eţi, Cornăţel-Vurpăr (din Ardeal), Iaşi-Nicolina, Paşcani-Vereşti, Dol­­hasca-Făticeni, Vasile Lupu-Bălţi, Comrat,Iorgava, Bacău- P.­Neamţ, Paşcani-Cucuteni, Iaşi-Buhăeşti şi Făurei-Cereşi. LINII ÎNCHISE PENTRU ÎNTRE­GUL TRAFIC Au rămas închise pentru întregul trafic liniile: vama Moldoviţa-He­­răstrău, Bănila pe Siret-Cosciuia (Bucovina), Crasna-Huşi, Socola- Vasile Lupu, Podul Iloaei-Hărlau, Roman-Buhăeşti, Iaşi-Bârlad, Iaşi- Paşcani intre Iaşi şi Cucuteni, Cu­­cuteni-Dorohoi, Galaţi-Bârlad între Bălăbăneşti-Bârlad, Zorleni-Abaclia, şi Bălţi-Mateuţi, UNDE SE CIRCULA CU TRANS­­BORDARE Trenurile de marfă sunt întrerupte iar trenurile de călători circulă cu transbordare pe liniile : Galaţi Bâr­lad între Galaţi şi Tuluceşti, Bra­­şov-Zărneşti între Christian şi Râş­nov, Sf. Gheorghe-Breţcu între Biţa şi Boroşneul mare, Gura Putnei- Seletin şi Beclean-Rodna veche între Năsăud-Ilva mică. ­ A fost arestat asasinul copilului lui Lindbergh? FRAGA 28. (Danub). — Se anunţă din Vag-Ujh­ely, că a­­colo a fost arestat un gangster american, care afirmă a fi a­­sasinul copilului lui Lind­bergh. El nu vorbeşte decât englezeşte şi refuză să-şi spuie numele. A declarat că a venit din New-York prin Londra, Paris şi Belgia la Szofna, unde complicii l’au părăsit. După aceia a plecat cu un autocar, fără a şti încotro şi astfel a sosit la Vag-Ujh­ely. Arestatul nu posedă nici un fel de acte, însă declaraţiile sale ar putea să fie adevărate. El mai afirmă că complicii săi l’au jefut şi au plecat în Rusia sovietică, unde voia să se ducă şi el. Necunoscutul a fost de­ferit justiţiei. Procesul lui Curtis NEW-YORK, 28. (Radov). — In procesul contra lui Curtis a fost au­­d­is­t astăzi că, martor colonelul Tind­­bergh. Martorul a făcut depoziţia sa cu foarte mult calm, cu o față im­penetrabilă şi fără vreo aparenţă de emoţie. Lindbergh a povestit pe larg rela­ţiile sale cu Curtis, care i-a între­ţinut speranţa de a-şi regăsi copi­lul, făcându-i rapoarte succesive a­­supra convorbirilor sale cu răpitorii..

Next