Dimineaţa, ianuarie 1934 (Anul 30, nr. 9702-9733)
1934-01-01 / nr. 9702
l'!«í I lanuaris 1934 UNIVERSUL“ scrie: * Aseară, pe la orele 10, o ştire groaznică s’a răspândit in Capitală. Pe peros»«l gării Sinaia, preşedintele consiliului de miniştri, Ion G. Duca, a fost ucis mişeleşte cu focuri de revolver de o bandă de asasini. Un complot se organizase în ţară împotriva prinsului ministru, de către sămănătorii de anarhie, afiliaţi grupărilor extremiste, care urmăresc să zdruncine aşezământul statului român şi să arunce tara in plină aventură, prin mijloace şi metode teroriste. Dela uciderea lui Barbu Catargiu, România n’a mai inregistrat asemenea odioase asasinate politice, cu toate patimile ce le-au dezlănţuit, adeseori, luptele politice dintre partide. Sub regimul constituţional, oricami au fost împrejurările şi evenimentele, viaţa politică s’a desfăşurat in condiţiuni normale şi civilizate, in cadrul legalităţii şi al ordinai. De astă dată suntem într’o situaţia excepţională, a cărei gravitate nu poate să scape nimănui, deoarece actul criminal da la Sinaia, atât de odios şi de revoltător, dezvălue un început de anarhie şi deci existenţa unei stări de spirit bolnăvicioasă şi primejdioasă intereselor supreme şi permanente ale statului român. Nici un moment nu poate fi invocat ideia unui patriotism exaltat, care, înarmează o mână ucigaşe ipsuşi acela, care conştient de responsabilităţile sale şi însufleţit de cel mai nobil şi curat patriotism, a voit din prima zi a guvernării sale, să asigure ordinea şi legalitatea, să restabilească autoritatea, compromisă sub guvernele trecute şi să ia toate măsurile impuse de interesele superioare ale statului, ca astfel să facă posibilă refacerea şi consolidarea ţării, în toate direcţiile, a căzut victima sămătătorilor de anarhie. Ion Duca a căzut, insă, la postul său, ca un adevărat erou, in serviciul ţării, pe care a iubit-o şi a sluţit-o cu un nobil şi desăvârşit devotament. El şi-a făcut datoria sa de bun român şi ca şef al unui guvern abia constituit, a înţeles ce misiune are de îndeplinit in aceste vremuri deosebit de grele, Guvernul este dator să îndeplinească programul fixat de mult regretatul dispărut, să asigure ţării liniştea, ordinea şi siguranţa de careare nevoe, în primul rând, să restelnească autoritatea, prin toate mijloacele legale şi cu energia comandată de împrejurări, să stârpească din rădăcină tendinţele anarhice şi teroriste şi să înfăptuiască opera de refacere şi de consolidare, cu concursul noului Parlament şi al tuturor românilor patrioţi şi conştienţi, ■’ „CURENTUL“* scrie: .... A fost găsit, cel sortit să infaţişeze imaginea răului; şi patru gloanţe au doborât pe La Duca. • Omul politic care a străbătut prin viaţă cu o impecabilă corectitudine, a fost ales ca ispăşitor al tuturor amărăciunilor unei ţări; era desigur cel mai potrivit pentru a sublinia monstruozitatea gestului asasin,pentru a defini sinistra rătăcire ce se sugerează unor adolescenţi recrutaţi să dea acestei ţări o atmosferă morală în care Naţia nu se recunoaşte. Şi nu se recunoaşte spiritul Naţiei nici în această inovaţie a crimei înlocuind gândirea politică, nici în această terapeutică socială a asasinatului, întreg trecutul acestei Naţii se ridică împotriva acestei nemernic® inovaţii, — întreg sufletul autohton se răsvrăteşte intrtun vehement protest. Nimeni nu poate accepta ca din rândurile unor exaltaţi manevraţi de sinistrele registrate ce nu cutează să se mărturisească, să pornească astfel capriciile asasine, să drămuluiască viaţa oricui, să fixeze soroacele morţii. Fiecare se simte nesigur şi ameninţat; fiecare se simte în legitimă apărare, — fiecare se întreabă cum se asigură viaţa fiecăruia, atunci când ne învăluie această atmosferă de pândă asasină. Asasinarea primului ministru I. G. Duca este astfel şi un avertisment, iar prestigiul vieţii de neprihănită onestitate a celui răpus de gloanţele ucigaşe defineşte monstruozitatea crimei, pentru prima victimă a ideii de ordine, ofranda unei îndoliate amintiri. „EPOCA" scrie: îngrozitul atentat a cărui victimă a fost preşedintele Consiliului este turnarea firească a stării de anarhie in care trăim de câţiva ani. Tn România nu mai există de fapt lege. Fiecare trăeşte după legile sale. Cu banii Statului se întreţin ziare bolşevice, care îndeamnă la asasinat. Palatul justiţiei este transformat în sală de întruniri publice, judecători, sunt ameninţaţi cu moartea fără ca autorităţile să-şi facă datoria, la alte ţări, faţă de carenţa autorităţilor, burghezimea a reacţionat şi a pus ordinea in stat. la noi totul se destramă fără nici o reacţiune. ignobilul asasinat de ori este un ultim avertisment dat societăţii noastre. Pară nici astăzi nu suntem în stere să .«o • reculegem, nimic nu se va mai alege din ţara aceasta. Dormi guvernului nu.E doliul unui partid, el este doliul ţării. România plânge pe unul din cei mai inteligenţi, mai cinstiţi şi mai înţelegători fii ai cit irea asasinatului „LUPTA“ scrie : Din ceasul in care noul prim-ministru a făcut cunoscut ţării că cea d’intâiu preocupare a lui şi a guvernului va fi menţinerea ordinei şi sancţionarea tuturor acelor ce încearcă s’o tulbure, din acel ceas moartea lui a fost decretată de către acei ce şi-au pierdut minţile şi prin acte de terorism vor să conducă ei ţara. Se ştia că Duca a fost zilnic ameninţat că va fi suprimat. Cu toate acestea s’au mai găsit câţiva inconştienţi cari, din mărunte calcule politicianiste, au avut tristul curaj de-a încuraja pe acei ce mânuiau granatele, cuţitele şi revolverele. Ameţiţi de o propagandă desculţată, un mănunchiu de tineri rătăciţi s’au erijat în salvatori ai patriei ca şi cum oamenii ce au cârmuit şi vor mai cârmui această ţară ar trăda-o sau ar primejdui existenţa ei. Toate sfaturile bune ce li s’au dat au fost zadarnice. Ei au alunecat pe panta desmăţului şi nimeni n’a mai fost în stare să-i oprească. Duca a încercat-o. L’au răspus. Asasinatul acesta va stârni desigur oroarea, urnei întregi, dar inimile curate şi româneşti vor sângera de durere şi ruşine. De durere fiindcă a fost răpusă viaţa unui bărbat de Stat, patriot intre patrioţi, bărbat civilizat care pentru înalte raţiuni de Stat cum a urcat treapta de prim-ministru al ţării a dat lozinca , înainte de toate , ordine ! de ruşine fiindcă în această ţară nu s'au putut încetăţeni până azi detestabilele moravuri balcanice reprobate de întreaga omenire. In aceste clipe de doliu naţional toată suflarea politică, toţi cetăţenii conştienţi treime să facă zid în jurul Coroanei şi al guvernului, oricare ar fi el, şi să ajute ca ceea ce Ion Duca asasinat, a fost, împiedicat sa realizeze, să se îndeplinească acum : restabilirea ordinei. Cu calm, cu judecată rece şi limpede, dar fără, şovăială, să se curme orice acţiune de destrămare şi de teroare. Glasul ţării este unul singur : înlături cu teroriştii ! ■ „ARGUS“ scrie: O ştire groaznică ne vine de la Sinaia, preşedintele Goffisiliului de miniştri la, Duca, a fost ucis, victimă a unui odios atentat. Dăm mai jos amănuntele pe cari le.am dobândit dar« corespondentul nostru din Sinaia şi din relaţia ofi»dală. Emoţia noastră e mare, I. G. Duca, unul din frantajii ţârii a avut o viaţă politică rodnică şi de o probitate unanim recunoscută. Venit la guvern în împrejurări foarte grele, însuşirile lui dădeau bune nădejdi. Violenta rupere a firului vieţii sale, adaogă o tulburare nouă la cele destul de multe ce ne frământă. Dar îngrijorarea noastră a şi maţ mar®. Patimiie politice şi atmosfera de ajâtare au dus la o sălbătecire a vieţii noastre publice, sălbătecire căreia trebuie să i se pună repede capăt. Descoperindu-se cu pietate, în faţa celui care cade jertfă grelelor răspunderi ce purta, înfierăm împreună cu întreg poporul românesc, în a cărui fire nu intră omorul, sălbatecul atentat de la Sinaia, „CUVÂNTUL“ scrie: Primu ministru a fost asasinat ori, în gara Sinaia, de trei tineri dintre care douî studenţi membri ai „Gărzii de Feri“. Cititorii vor găsi în altă parte a, ziarului amănunte asupra, tragicei intâmplari. Ea e de natură, se sguduie deopotrivă, toate conştiinţele româneşti. Cu atât mai mult, cu cât crima politică nu e nici in firea nici in istoria acestei naţii. Un iureş de nebunie — anulând cel mai elementar simţ de prevedere, am zice instinct de conservare —, bântuie insă de căţăra vreme peste cuminţenia, Românilor. O sminteală in care, din nenorocire, au fost prinşi deodată,, şi cei mari ca, şi cei mici, cei responsabili tot atât cât şi cei fără vină, — autoritatea ca şi mulţimea. In mijlocul unei asemenea furtuni de frământată şi intre ţinută psihoză publică, orice, oroare şi orice monstruozitate, se dovedesc posibile. Ca sub un blestem, toate chemările, la realitate, cu exagerările lor fireşti cu insuficienţele lor fatale, s’au arătat zadarnice. E nespus de trist că a căzut ori, victimă a acestei de mult primejdioase stări de febră sociale, însuşi primul ministru al ţării, — un om care prin însuşirile lui personale şi prin serviciile aduse pe vremuri Statului, într’o lungă carieră politică, , în care a trăit sărac, şi pe care o încheie tragic, a putea, în alte condiţiuni, nădăjdui pentru sine şi pentru Ţară, numai bine. Soarta, a voit ca Duca, să cadă pe frontul tragic al unei întregi istorii. „CUVÂNTUL“ care i-a fost mereu adversar, dar un adversar real se închină consternat înaintea mormântului pe care fatalitatea il deschide atât de dramatic uneia din fiinţele cele mai îndelung chinuite în viaţa noastră de Stat. „FACLA“ scrie: Un fior de groază şi de indignare a străbătut întreaga ţară, la năprasnica veste, răspândită cu rapiditatea cunoscută. 3. ştirilor rele, că primulministru, Ion Duca, a fost ucis, mişeleşte ucis. Gândul dintâi, al lu'•tawsr, se hylseapta, către cel ţţ. că» lui carieră, sobră, vrednică şi onestă, se încheie, in plin apogeu, prin ridicarea criminală, asupră-i, a trei braţe răsbunătoare. Pentru toţi cei ce s’au obişnuit, de trei decenii, să-l vadă pe I. G. Duca participând, în primele rânduri, la toate marile întâmplări cari consemnează istoria neamului, ideea că el, la această oră din noapte, zace doborât de o moarte cumplită, nu capătă încă, în ciuda confirmărilor oficiale, repetate, stăruitoare, tărie de adevăr. Și mintea românească refuză să accepte oroarea sinistrei fapte: că I. D. Guca, omul care prin cultura lui aleasă, prin vasta lui experienţă publică, (era cel mai profund cunoscător al departamentelor şi al mecanismului de guvernare, pe care-l aveam) şi mai ales prin cinstea lui unică, exemplară (căci după o viaţă de onoruri aproape neîntrerupte, primul ministru moare săraclipit) omul acesta care se înfăţişa ca una din rarile podoabe ale unei elite politice din ce in ce mai puţine şi mai restrânse sub cotropirile potopului de întuneric al vremurilor, a fost designat, tocmai el, să plătească plata sălbatică ce nu se cere nici celor venali, îmbuibaţi şi nemernici, înverşunarea la care s-a ajuns, în luptele noastre politice, nu va împiedica pe nimeni, în ceasul tragic de acum, să recunoască adIn acelaş timp, membrii guvernului au fost convocaţi urgent la ministerul de interne. Au luat parte la consfătuire d-nii miniştri Inculeţ, Tătărăscu, Victor Antonescu, S. Dimitriu,, subsecretarii de stat Alex. Mavrodi, Maxim, Manolescu-Strunga, Iuca, Victor Iamandi, etc., etc. Consfătuirea a avut loc în cabinetul d-lui Inculeţ. In salonul din apropierea sălii în care se ţinea consfătuirea aşteptau ordine d-nui comandant, al corpului 2 de armată, Godin Ştefănescu, primul procuror şi câţiva comisari regali. Consiliul a avizat la masurile impuse de situaţie. RELATIA OFICIALA ASUPRA ASASINATULUI Ministerul de interne a dat următoarea versiune oficial!;), asupra asasinatului. Primul ministru fusese primit în cursul după amiezii in audienţă de rege. După audienţă, primul-ministru a plecat la vila Costinescu. Aci se mai aflau d-nii Dinu Brătianu şi dr. Costinescu. La ora 9 primul ministru a vorbit la telefon cu ministerul de interne, interesându-se de rezultatele alegerilor de eri. La 9 şi jumătate a plecat la gară, pentru a lua Orient-expresul pentru Bucureşti. Primul-ministru a venit la gară însoţit de d. dr. Costinescu şi Viaghide, un comisar şi un agent de siguranţă. Din nenorocire Orient-Expresul a avut o întârziere de 10 minute. Plimbându-se pe peronul gărei, preşedintele consiliului a zărit un grup de escursionişti în frunte cu Mihail Berceanu dela primărie. Primul ministru s-a apropiat de d. Berceanu. In aceiaşi clipă, atentatorul a venit în spatele lui I. G. Duca şi a tras un glonte de revolver. Gloatele de revolver a nimerit la ceafă perforând toată ţeasta craniului. Atentatorul a mai descărcat trei gloanţe de revolver şi a asvârlit apoi o petardă care a făcut un zgomot infernal. Primul ministru a căzut njort div foc. A mai fost rănit la un picior d. dr. Costinescu, uşor rănit la, braţ d. Dădu Vlahîde, secretar general al preşedinţiei de consiliu. Au mai fost atinşi de gloanţe comisarul de poliţie. ’ Apostolescu şi agentul Felie. Atentatorul, Nicolae Constantinescu, licenţiat al Academiei de comerţ, este originar din Galaţi. El fusese candidat la alegerile pentru Cameră pe lista Gărzii de Fier la Făgăraş. Constantinescu a fost prins imediat. Ceilalţi doi complici ai lui au dispărut. Unul se numeşte Caranica Ion şi este fiul unui cafegiu din Silistra, iar celălalt Doru Belamace şi este fiul portarului de la hotel Excelsior. COMUNICATUL GUVERNULUI După terminarea consfătuirii s-a dat următorul comunicat pentru presă : „Astăzi la orele 22, pe peronul gării Sinaia a fost asasinat cu 4 Focuri de revolver, primul ministru IonI. Duca, de un student de la Academia comercială anume Nicolae Constantinescu, care avea şi doi complici-Nicolae Constantinescu este arestat. El a declarat că aparţine gărzii de fier şi că acest atentat a fost pregătit mai de mult. Corpul primului ministru, conform dorinţei Maiestăţii Sale Regelui, a fost transportat la castelul Feleş“. ARESTAREA ŞEFILOR „GĂRZII DE FIER“ In consfătuirea ministerială sa decis arestarea imediată a tuturor şefilor Girai de fier. Ia adevăr, a versarului lovit pe la spate, marile lui daruri. . Şi consternarea şi revolta unanimă nu poate decât să crească, la gândul că odată cu această vărsare de sânge, crima politică tinde să-şi facă loc, (din a lui greşeală nici nu interesează)in moravurile ţârii. Viaţa lăuntrică a României aproape că nu a cunoscut atentatul. A fost răpus la 1862 Barbu Catargiu, a fost rănit la 1908 Ionel Brătianu, şi tocmai aceste excepţii, pierdute în intervalele istoriei dovedesc că asasinatul e străin de firea noastră. Cu atât mai mult autoritatea e obligată să prevină îmbucnirile acestea de primitivism sângeros şi anarhic, caracteristice mişcărilor slabe şi fără de substrat. Romantismul acesta vulgar, al crimei, bestialitatea naivă şi de proastă inspiraţie care se joacă de-a „lista neagră“ imitând într’o atmosferă de demenţă comună, şi de excitare asasină, misticismul medieval şi terorismul asociaţiilor secrete americane de foileton, trebuie stârpit, fără zăbavă. „ORDINEA“ scrie: Asasinatul săvârşit e cu atât mai regretabil şi mai de condamnat cu cât el nu loveşte numai partidul liberal dacist, ci întreaga ţară ce plânge in dispariţia lui I. G. Duca, un ora 1 jumătate a fost adus la prefectura politiei de general Cantacuzino-Grănicerul, care a fost condus în cabinetul d-.lui prefect Gabriel Marinescu. Deasemenea a fost arestat Ion Zelea Codreanu în gara Braşov. El venia din Alba Iulia şi se îndrepta spre Bucureşti. S-au făcut şi alte numeroase arestări atât în Capitală cât şi în provincie. Printre cei arestaţi în Capitală sunt şi următorii: Nichifor Crainic, Dragoş Protopopescu, Ion Codreanu (fratele lui Corneliu Zelea Codreanu), fratele inginerului Virgil Ionescu dela Constanţa. CIRCULARA CĂTRE ORGANIZATIILE LIBERALE In consfătuirea ministerială, de Vineri seara, s’a hotărit ca I. G. Totărascu să redacteze o proclamaţie către ţară care să fie iscălită de toţi membrii guvernului. Până atunci, d. Tătarasm, a trimis o circulam telegrafică şefilor de organizaţie judeţene cu următorul cuprins:, , Eri la orele 10 seara, preşedintele consiliului de miniştri şi şeful partidului naţional liberal I. G. Duca, a fost ucis pe peronul gării Sinaia. „El cade în plină străduinţă pentru realizarea, binelui obştesc şi la începutul marilor străduinţe pentru salvarea ţârii. El cade un serviciu comandat, în slujba, neamului şi a tronului. Guvernul pierde pe şeful luminat care sălăşluia, marile inlănţuiri, aşteptate de Întreaga supm politic de primul ordin, un patriot fervent şi luminat, şi un cetăţean distins, de înaltă cultură, de mare talent şi de fină intelectualitate, ce făcea onoare României întregite. I. G. Duca a putut să greşească, deoarece era şi el om, şi toţi oamenii greşesc. Nimeni nu poate uita însă, că, acela a căruia moarte prematură şi violentă, o deplânge azi, întreg poporul românesc, a apărat, din toate puterile, lui, şi cu tot sufletul său de bun român şi patriot desăvârşit, interesele naţionale, jertfind totul şi necerând nimic în schimb. Dovada înaltei desinteresări a lui I. G. Duca, o face faptul ca după ce a trăit o viaţă întreagă, in mod simplu şi curat, I. G. Duca moare sărac, fără să lase urmaşilor săi nici un bun material, în urma lui, ci numai un nume fără pată şi o luminoasă conştiinţă de român. Adânc mişcaţi de dispariţia lui I. G. Duca, în împrejurări atât de tragice, aducem un călduros omagiu bărbatului de stat, îndrumător al neamului, oratorului de talent, şi ziaristului cu însuşiri excepţionale, ce pleacă astăzi dintre noi şi trimitem adâncile noastre păreri de rău, familiei neconsolate, guvernului şi partidului politic al căruia şef iubit era I. G. Duca, flare românească, partidul naţional-liberal pe conducătorul care i-a îndrumat în ultimul timp destinele cu atâta patriotism şi cu atâta, pricepere, şi ţara pe unul din cei mai buni fii ai ei. Conducerea, centrală anunţă doliul general al partidului. Instrucţii ulterioare vă vor preciza participarea organizaţiei ce prezidaţi, la ultimul omagiu pe care ţara, şi partidul nostru il vor aduce lui T. G. Duca”. Secretar general al partidului naţional liberal G. TATARESCU • CONDOLEANŢE In cursul serii numeroase personalităţi au venit la ministerul de interne să se intereseze de evenimente şi să prestate condoleanţe. Intre primii a fost d. Ion Mihalache, şeful partidului naţional-ţărănesc, care a venit însoţit de d-nii Răducanu, potârcă şi Nestor Badea . . Apoi s’a prezentat fi. d.’Orntesson, ministrul Franţei, însoţit de primul consilier al legaţiei franceze, cari au prezentat guvernului condoleanţe din partea d-lui Paul Boncour, ministrul de externe al Franţei. D. GHEORGHE BRATTARTU aflând de tristul eveniment, a expediat următoarea telegramă; Doamnei In. G. Duca, Str. Cometei, Bucureşti Adânc mâhnit de pierderea atât de dureroasă, ce o încercaţi întâiul meu gând se Îndreaptă către dv. pentru a vă exprima cele mai sincere sentimente de profundă condoleanţă. Alte amănunte asupra asasinatului B ) MINEATA Gheorghe I. Brătianu D, dr. Angelescu a fost numit preşedinte de consiliu La ora 11 noaptea, suveranul a chemat ministerul de interne la telefon şi a vorbit cu dr. Franasovici. Regele a Întrebat care este cel mai în vârstă dintre miniştri. Când î s’a răspuns că e d. dr. Angelescu, regele l-a rugat să vină imediat la Sinaia, D. dr Angelescu a plecat Îndată cu un tren specia! a ştie că n’a participat la consfătuirea dela ministerul de interne. *• La cm'®i dimineaţa na aflat în Bucureşti ca d. dr. Angelescu a fost nuntit de suveran, preşedintele cabinetului. Ceilalţi miniştri rămân toţi la posturile lor. Miniştrii nu vor depune un nou jurământ, cu toate că, în 1927, când a încetat din viaţă un prim ministru în funcţiune, Ionel Brătianu, succesorul său, Vintilă Brătianu, împreun cu toţi membrii guvernului, au depus din nou jurământul, deşi cu toţii işi păstrăseră aceleași portofalii. In legătura, cu numirea d-lui dr. Angelescu că prim ministru, iată și comunicatul oficial, dat de ministerul de internet Prin inaltul destet regal cu Nn. 3371,rin 30 Decembrie 1933, rf. dr. C. Angelescu a fost numit prim ministru. Ministru de interne ION INCULEŢ Cum a fost plănuit atentatul Vineri seara târziu s’a aflat cum s’au transportat cei trei atentatori la Sinaia. Ei s’au strecurat in vagonul special al unui grup de escursioniști condus de d. Mihail Berceanu. Dac Berceanu i-a întrebat dacă fac parte din escursie iar atentatorii au răspuns zâmbind: Nu, călătorim şi noi clandestin. ’ Constantinescu a fost până acum trei săptămâni funcţionar la Societatea de tramvaie de unde şi-a dat demisia cu puţin înainte de alegeri. El a declarat, că plănuise atentatul mai de mult şi că jurase să omoare pe primul ministru. După ce au petrecut după amiaza la Sinaia, seara cei trei criminali au venit la gară şi şi-au împărţit rolurile. Se înţeleseseră ca acela dintre ei care va întâlni Ktai întâi pe primul ministru să tragă asupra lui fără ajutorul celorlalţi. CINISMUL CRIMINALULUI Constantinescu a povestit mai departe cum da amestecat printre azi cursioniştii din Capitală care veniseră să îu ovaţioneze pe Duca, şi cum la un moment dat, auzind pe cineva în spatele său spunând: „domnule preşedinte s’a întors repede şi s’a văzut faţă în faţă cu primul ministru. Munci l-a apucat cu o mână de umăr iar cu cealaltă a descărcat gloanţele: unul nu tâmplă, iar alte trei — deoarece Duca îşi ferise capul — în ceafă. Constantinescu a mai declarat că nu regretă fapta şi căuu are nici un fel de milă pentru omul ucis atât de mişeleşte. S’AU GĂSIT 80 LEI ASUPRA PRIMULUI MINISTRU In buzunarele primului ministru s’au găsit câteva hârtii neînsemnate, o voneta franţuzească de rinei pârâte si.TM 80 de tai. Duca vroia sa se întoarcă la București cu clasa în Împreună cu grupul de escapdoanti ' ■ , TRANSPORTAREA RĂMĂŞIŢELOR LUI DUCA IN CAPITALĂ Trupul neînsufleţit al defunctului a fost aşezat pe un pat din camera galbenă a castelului Pereş (camera musafirilor). In tot cursul nopţii a veghiat la căpătâiul defunctului, d-ra Duca, d. Tatăranu şi d. dr. namet. La ora 12 corpul neînsufleţit a fost aşezat îrntr’tm vagon mortuar şi pornit la Bucureşti cu un tren special care va sosi la Bucureşti la ora 4. In gara de Nord va fi primit de membrii guvernului în frunte cu noul prim ministru d. dr. Angelescu. RECONSTITUIREA CRIMEI La ora 5 luni, sa făcut pe peronul gărei Sinaia reconstituirea crimei. Asasinul a fost calm, dând explicații cu foarte mult sânge rece. Cum a fost arestat Ion Zelea Codreanu PUBLICUL DIN BRAŞOV L-A HUIDUIT $! SCUIPAT BRAŞOV. 30. — Am anunţat că astă noapte a fost arestat pe peronul gării noastre Ion Zelea Codreanu. Când primul procuror i-a declarat că este arestat şi -a dat jos din tren, Ion Zelea Codreanu a fost recunoscut de numerosul public ce se afla pe peron şi care a început să-l fluere şi să-l huiduiască. Lumea îi striga: Asasinule! Ion Zelea Codreanu, cu capul plecat, a străbătut gara sub o ploaie de huidueli şi scuipături. S’a aruncat în unna lui tot felul de obiecte şi n’a lipsit mult ca publicul să-l linşeze. Codreanu a fost condusă la poliţie şi supus unui lung interogatoriu. Poliţia na lăsat să transpire nimic din cele ce a declarat arestatul. S’a putut însă , afla pe cale particulară că Ion Zelea Codreanu venea de la Alba Iulia unde pregătea ■ o acţiune a „Gărzii de ■ fier“ pentru întreg Ardealul. Impresia extraordinara la Chişieiau CHIŞINĂU, 31." „ Şfirea desuse mişelescul asasinat dela Sinaia a sosit în localitate aseara târziu ,şi din aceasta cauză i-a putut fi cunoscută decât de un număr restrâns de persoane. Abia dimineaţa a aflat toata lumea- Impresia produsă este extraordinară. loca in cursul nopţii s’a ţinut o consfătuire la prefectura la car© au participat toţi capii autoritâţilor. S’au discutat măsurile de ordine ce sunt de luat. S’a hotărit arestarea fruntaşilor „Gărzii de fer“ cari au fost ridicaţi de acasă imediat. In total sunt 14 arestări. Toţi oamenii politici locali au prezentat condoleanţe d-lui Costia, vicepreşedintele organizaţiei liberale. La ora 12, din iniţiativa mitropoliei de Chişinău, se va oficia un parastas în memoria defunctului la care vor participa toţi capii autorităţilor civile şi militare. Impresia puternici produsă In străinătate ştirea, a fost imediat cunoscută să ia străinătate, agenţia. Radar dând un scurt comunicat. Deasemeni au fost înştiinţate legaţiile noastre din celelalte capitale precum şi DL Titulescu, ministru de externe, D. Titulescu, profund impresionat a anunţat că pleacă imediat spre ţară. î ■ ' v . In toate părţile vestea a produs adânca consternare, încă înainte de ora 11 seara, *L Paul Boncour, ministrul de externe al Franţei, a telefonat d-lui d’Ormesson la Bucureşti, insărcinându-l să transmită guvernului român condo- Icanţele guvernului republicei. In cursul nopţii a. Save! Radulescu subsecretar de stat la interne a fost vizitat de ministrul Spaniei la Bucureşti care a transmis condoleanţele guvernului spaniol. După evadarea „” din Gal Aficheta directorului gener? GALAŢI, 30. — D. Dimitriu, director general al închisorilor, a sosit in localitate spre a ancheta împrejurările in care au isbutit să evadeze, deunăzi, trei „gardişti de fier” închişi în penitenciarul central din oraşul nostru, şi anume: avocatul Silaghi, din Tulcea, Şeitan din Constanţa şi C Macri din Galaţi. , Se ştie că aceştia, profitând de faptul că o parte din „gardişti” deţinuţi aci erau puşi înlibertate, s’au îngrămădit la poartă şi, după o altercaţie cu gardă arestului, au eşit în stradă, luând-o la fugă și isbutind sa se facă nevăzuţi du toate că U ..OC .Din erau u atras y ' S’a si bl teLÎăci;: c poate de aceas gărzii Pe ie altă. parte, rioa& copelor, îstai cu searmau cu u dehtui Virgu curești Ia jilava. Acesta axa urmă, car« a rămas in penitenciar, a declarat de două zile , greva foamei» ■ ■*Sfora In jurul atacului banditesc din trenul Chişmau-Iaşi IAŞI. 30 — Am relatat jaful ca ‘Nu' este exclus astfel ca furtul mis în trenul Chisinau-Iaşi, asupra ,să nu fie decât’osimulare dîn pârvoiatorului M. Welsman, dela fir-ftea voiajorului, una „Polono-Americana” din loca- Cercetările continua, luate. laţă citiţi s’au petrecut faptele. Voiajorul plecase noaptea trecuta din Chişinău, unde fusese după încasări. In apropiere de staţia Si- Cola, au pătruns in compartiment doi inşi, cari s’au năpustit asupra lui, aplicându-i pe faţă un tampo de vata'-'cu cloroform. Când s’a deşteptat, trenul vira în gara Iaşi. Voiajorul a putut costată că necunoscuţii i-au fura o geantă de piele, ce conţinea 100 mii lei, un palton şi diverse obicte de valoare. Imediat, el a înştiinţat autitaţile ceferiste şi poliţieneşti prin gara Iaşi, cerând a se face ercetări pentru identificarea hotar. Organele de anchetă, făcAd investigaţii, au găsit in upinierea gării Socola geanta voia iot'ui, ne care hoţii, o aruncaseră dur ce auscos din ea banii. . Lângă geantă se aflau celelalte lucruri ce au fost furate.. . Politia a anchetat ieri ersonalul trenului Chisinau-Iași, V® a declaratcă in tot timpul drumului oa observat a omis să&fc. Cât plăteşte America pentru aurul confiscat WASHINGTON,. 29'(Rador).— Potrivit decretului publicat astănoapte de către preşedintele Roosevelt, prin care aurul deţinut de particulari va trebui sa fie predat trezoreriei, preţul fixat pentru cumpărăturile de aur, la ghişeurile Trezoreriei, este de 20.67 dolari uncia. D. Maximos la Elysai PARIS, 29. (Rador). — n. Maximas, ministrul afacerilor străine Elen ,a fost primit in cursul, după st. miezei de către președintele Lebrun la Elysée. •4Citiţi LECTURA