Dimineaţa, ianuarie 1934 (Anul 30, nr. 9702-9733)

1934-01-01 / nr. 9702

l'!«í I lanuaris 1934 UNIVERSUL“ scrie: * Aseară, pe la orele 10, o ştire groaz­nică s’a răspândit in Capitală. Pe p­eros»«l gării Sinaia, preşedintele consiliului de miniştri, Ion G. Duca, a fost ucis mişeleşte cu focuri de revolver de o bandă de asasini. Un complot se organizase în ţară îm­potriva prinsului ministru, de către sămănătorii de anarhie, afiliaţi gru­părilor extremiste, care urmăresc să zdruncine aşezământul statului ro­mân şi să arunce tara in plină a­­ventură, prin mijloace şi metode te­roriste. Dela uciderea lui Barbu Catargiu, România n’a mai inregistrat ase­menea odioase asasinate politice, cu toate patimile ce le-au dezlănţuit, adeseori, luptele politice dintre par­­tide. Sub regimul constituţional, ori­­cami au fost împrejurările şi eveni­mentele, viaţa politică s’a desfăşu­rat in condiţiuni normale şi civili­zate, in cadrul legalităţii şi al ordi­nai. De astă­ dată suntem într’o situa­ţia excepţională, a cărei gravitate nu poate să scape nimănui, deoarece actul criminal da la Sinaia, atât de o­­dios şi de revoltător, dezvălue un în­ceput de anarhie şi deci existenţa unei stări de spirit bolnăvicioasă şi primejdioasă intereselor supreme şi permanente ale statului român. Nici un moment nu poate fi invo­cat ideia unui patriotism exaltat, care, înarmează o mână ucigaşe­ ipsuşi acela, care conştient de res­ponsabilităţile sale şi însufleţit de cel mai nobil şi curat patriotism, a voit din prima zi a guvernării sale, să asigure ordinea şi legalitatea, să restabilească autoritatea, compromi­să sub guvernele trecute şi să ia toate măsurile impuse de interesele superioare ale statului, ca astfel să facă posibilă refacerea şi consolida­­rea ţării, în toate direcţiile, a căzut victima sămătătorilor de anarhie. Ion Duca a căzut, insă, la postul său, ca un adevărat erou, in­ servi­ciul ţării, pe care a iubit-o şi a slu­­ţit-o cu un nobil şi desăvârşit de­votament. El şi-a făcut datoria sa de bun român şi ca şef al unui gu­vern abia constituit, a înţeles ce mi­siune are de îndeplinit in aceste vremuri deosebit de grele, Guvernul este dator să îndeplinea­scă programul fixat de mult regre­tatul dispărut, să asigure ţării lini­ştea, ordinea şi siguranţa de care­­are nevoe, în primul rând, să res­­teln­ească autoritatea, prin toate mij­loacele legale şi cu energia coman­dată de împrejurări, să stârpească din rădăcină tendinţele anarhice şi teroriste şi să înfăptuiască opera de refacere şi de consolidare, cu con­cursul noului Parlament şi al tutu­ror românilor patrioţi şi con­ştienţi, ■’ „CURENTUL“* scrie: .... A fost găsit, cel sortit să infa­­ţişeze imaginea răului; şi patru gloanţe au doborât pe L­a­ Duca. • Omul politic care a străbătut prin viaţă cu o impecabilă corectitudine, a fost ales ca ispăşitor al tuturor a­­mărăciunilor unei ţări; era desigur cel mai potrivit pentru a sublinia monstruozitatea gestului asasin,­­pentru a defini sinistra rătăcire ce se sugerează unor adolescenţi re­crutaţi să dea acestei ţări o atmos­feră morală în care Naţia nu se re­cunoaşte. Şi nu se recunoaşte spiritul Naţiei nici în această inovaţie a crimei în­locuind gândirea politică, nici în a­­ceastă terapeutică socială a asasi­natului, întreg trecutul acestei Na­ţii se ridică împotriva acestei ne­mernic® inovaţii, — întreg sufletul autohton se răsvrăteşte intrtun ve­hement protest. Nimeni nu­ poate accepta ca din rândurile unor exal­taţi manevraţi de sinistrele regist­­rate ce nu cutează să se mărturi­sească, să pornească astfel capriciile asasine, să­ drămuluiască viaţa ori­cui, să fixeze soroacele morţii. Fiecare se simte nesigur şi ame­ninţat; fiecare se simte în legitimă apărare, — fiecare se întreabă cum se asigură viaţa fiecăruia, atunci când ne învăluie această atmosferă de pândă asasină. Asasinarea primului ministru I. G. Duca este astfel şi un avertis­ment, iar prestigiul vieţii de nepri­­hănită onestitate a celui răpus de gloanţele ucigaşe defineşte monstru­­ozitatea crimei, pentru prima victimă a ideii de ordine,­­ ofranda unei îndoliate a­mintiri. „EPOCA" scrie: îngrozitul atentat a cărui victimă a fost preşedintele Consiliului este turnarea firească a stării de anarhie in care trăim de câţiva ani. Tn România nu mai există de fapt lege. Fiecare trăeşte după legile sale. Cu banii Statului se întreţin ziare bolşevice, care îndeamnă la asasinat. Palatul justiţiei este transformat în sală de întruniri publice, judecă­tori, sunt ameninţaţi cu moartea fără ca autorităţile să-şi facă da­­t­oria, la alte ţări, faţă de carenţa au­torităţilor, burghezim­ea a reacţionat şi a pus ordinea in stat. la noi totul se destramă fără nici o reacţiune. ignobilul asasinat de ori este un ultim avertisment dat societăţii noastre. Pară nici astăzi nu suntem în stere să .«o • reculegem, nimic nu se va mai alege din ţara aceasta. Dormi guvernului nu.E doliul u­­nui partid, el este doliul ţării. România plânge pe unul din cei mai inteligenţi, mai cinstiţi şi mai înţelegători fii ai cit­ irea asasinatului „LUPTA“ scrie : Din ceasul in care noul prim-mi­­nistru a făcut cunoscut ţării că cea d’intâiu preocupare a lui şi a gu­vernului va fi menţinerea ordinei şi sancţionarea tuturor acelor ce în­cearcă s’o tulbure, din acel ceas moartea lui a fost decretată de că­tre acei ce şi-au pierdut minţile şi prin acte de terorism vor să conducă ei ţara. Se ştia că Duca a fost zilnic ame­ninţat că va fi suprimat. Cu toate acestea s’au mai găsit câţi­va inconştienţi cari, din mă­runte calcule politicianiste, au avut tristul curaj de-a încuraja pe acei ce mânuiau granatele, cuţitele şi re­volverele. Ameţiţi de o propagandă descul­ţată, un mănunchiu de tineri rătă­ciţi s’au erijat în salvatori ai pa­triei ca şi cum oamenii ce au câr­muit şi vor mai câ­rmui această ţară ar trăda-o sau ar primejdui exis­tenţa ei. Toate sfaturile bune ce li s’au dat au fost zadarnice. Ei au alunecat pe panta desmăţului şi nimeni n’a mai fost în stare să-i oprească. Duca a încercat-o. L’au răspus. Asasinatul acesta va stârni desi­gur oroarea,­­ urnei întregi, dar ini­mile curate şi româneşti vor sân­gera de durere şi ruşine. De durere fiindcă a fost răpusă viaţa unui băr­bat de Stat, patriot intre patrioţi, bărbat civilizat care pentru înalte raţiuni de Stat cum a urcat treapta de prim-ministru al ţării a dat lo­zinca , înainte de toate , ordine ! de ruşine fiindcă în această ţară nu s'au putut încetăţeni până azi detestabilele moravuri balcanice re­probate de întreaga omenire. In aceste clipe de doliu naţional toată suflarea politică, toţi cetăţe­nii conştienţi treime să facă­ zid în jurul Coroanei şi al guvernului, ori­care ar fi el, şi să­ ajute ca ceea ce Ion Duca asasinat, a fost, împiedicat sa realizeze, să se îndeplinească a­­cum : restabilirea ordinei. Cu calm, cu judecată rece şi lim­pede, dar fără, şovăială, să se curme orice acţiune de destrămare şi de teroare. Glasul ţării este unul singur : înlături cu teroriştii ! ■ „ARGUS“ scrie: O ştire groaznică ne vine de la Sinaia, preşedintele Goffisiliului de miniştri l­a, Duca, a fost ucis, victimă a unui odios atentat. Dăm mai jos amănuntele pe cari le.am­ dobândit dar« corespondentul nostru din Sinaia şi din relaţia ofi»­dală. Emoţia noastră e mare, I. G. Duca, unul din frantajii ţârii a avut o viaţă politică rodnică şi de o probitate unanim recunoscută. Venit la guvern în împrejurări foar­­te grele, însuşirile lui dădeau bune nădejdi. Violenta rupere a firului vieţii sale, adaogă o tulburare nouă la cele destul de multe ce ne frământă. Dar îngrijorarea noastră a şi maţ mar®. Patimiie politice şi atmosfera de ajâtare au dus la o sălbătecire a vieţii noastre pu­blice, sălbătecire căreia trebuie să i se pună repede capăt. Descoperindu-se cu pietate, în fa­ţa celui care cade jertfă grelelor răspunderi ce purta, înfierăm îm­preună cu întreg poporul românesc, în a cărui fire nu intră omorul, săl­­batecul atentat de la Sinaia, „CUVÂNTUL“ scrie: Primu­ ministru a fost asasinat ori, în gara Sinaia, de trei tineri dintre care douî studenţi membri ai „Găr­zii de Feri“. Cititorii vor găsi în altă parte a, ziarului amănunte asupra, tragicei intâmplari. Ea e de natură, se sguduie deopotrivă, toate conştiin­ţele româneşti. Cu atât mai mult, cu cât crima politică nu e nici in firea nici in istoria acestei naţii. Un iureş de nebunie —­ anulând cel mai elementar simţ de prevede­re, am zice instinct de conservare —, bântuie insă de căţăra vreme peste cuminţenia, Românilor. O sminteală in care, din nenorocire, au fost prinşi deodată,, şi cei mari ca, şi cei mici, cei responsabili tot atât cât şi cei fără vină, — autoritatea ca şi mul­ţimea. In mijlocul unei asemenea furtuni de frământată şi intre ţinută psi­hoză publică, orice, oroare şi orice monstruozitate, se­ dovedesc posibile. Ca sub un blestem, toate chemările, la realitate, cu exagerările lor fireşti cu insuficienţele lor fatale, s’au ară­tat zadarnice. E nespus de trist că a căzut ori, victimă a acestei de mult primej­dioase stări de febră sociale, însuşi primul ministru al ţării, — un om care prin însuşirile lui personale şi prin serviciile aduse pe vremuri Sta­tului, într’o lungă carieră politică, , în care a trăit sărac, şi pe care o încheie tragic, a putea, în alte con­diţiuni, nădăjdui pentru sine şi pen­tru Ţară, numai bine. Soarta, a voit ca Duca, să cadă pe frontul tragic al unei întregi is­torii. „CUVÂNTUL“ care i-a fost mereu adversar, dar un adversar real se închină consternat înaintea mor­mântului pe care fatalitatea il des­chide atât de dramatic uneia din fiinţele cele mai îndelung chinuite în viaţa noastră de Stat. „FACLA“ scrie: Un fior de groază şi de indignare a străbătut întreaga ţară, la năpras­nica­ veste, răspândită cu rapiditatea cunoscută. 3. ştirilor rele, că primul­­ministru, Ion Duca, a­ fost ucis, mi­şeleşte ucis. Gândul dintâi, al lu­­'•tawsr,­ se hylseapta, către cel ţţ. că» lui carieră, sobră, vrednică şi one­stă, se încheie, in plin apogeu, prin ridicarea criminală, asupră-i, a trei braţe răsbunătoare. Pentru toţi cei ce s’au obişnuit, de trei decenii, să-l vadă pe I. G. Duca participând, în primele rân­duri, la toate marile întâmplări cari consemnează istoria neamului, ideea că el, la această oră din noapte, zace doborât de o moarte cumplită, nu capătă încă, în ciuda confirmărilor oficiale, repetate, stăruitoare, tărie de adevăr. Și mintea românească re­fuză să accepte oroarea sinistrei fapte: că I. D. Guca, omul care prin cultura lui aleasă, prin vasta lui ex­perienţă publică, (era cel mai pro­fund cunoscător al departamentelor şi al mecanismului de guvernare, pe care-l aveam) şi mai ales prin cins­tea lui unică, exemplară (căci după o viaţă de onoruri aproape neîntre­rupte, primul ministru moare sărac­­lipit) omul acesta care se înfăţişa ca una din rarile podoabe ale unei elite politice din ce in ce mai puţine şi mai restrânse sub cotropirile po­topului de întuneric al vremurilor, a fost designat, tocmai el, să plă­tească plata sălbatică ce nu se cere nici celor venali, îmbuibaţi şi ne­mernici, înverşunarea la care s-a a­­juns, în luptele noastre politice, nu va împiedica pe nimeni, în ceasul tragic de acum, să recunoască ad­In acel­aş timp, membrii guvernu­lui au fost convocaţi urgent la mi­nisterul de interne. Au luat parte la consfătuire d-nii miniştri Inculeţ, Tătărăscu, Victor Antonescu, S. Di­­mitriu,, subsecretarii de stat Alex. Mavrodi, Maxim, Manolescu-Strun­­ga, Iuca, Victor Iamandi, etc., etc. Consfătuirea a avut loc în cabi­netul d-lui Inculeţ. In salonul din apropierea sălii în care se ţinea consfătuirea aşteptau ordine d-nui comandant, al corpului 2 de armată, Godin Ştefănescu, pri­mul procuror şi câţiva comisari re­gali. Consiliul a avizat la masurile im­puse de situaţie. RELATIA OFICIALA ASUPRA ASASINATULUI Ministerul de interne a dat ur­mătoarea versiune oficial!;), asupra asasinatului. Primul ministru fusese primit în cursul după amiezii in audienţă de rege. După audienţă, primul-minis­­tru a plecat la vila Costinescu. Aci se mai aflau d-nii Dinu Brătianu şi dr. Costinescu. La ora 9 primul mi­nistru a vorbit la telefon cu minis­terul de interne, intere­sându-se de rezultatele alegerilor de eri. La 9 şi jumătate a plecat la gară, pentru a lua Orient-expresul pentru Bucureşti. Primul-ministru a venit la gară însoţit de d. dr. Costinescu şi Viaghide, un comisar şi un agent de siguranţă. Din nenorocire Orient-Expresul a avut o întârziere de 10 minute. Plimbându-se pe peronul gărei, preşedintele consiliului a zărit un grup de escursionişti în frunte cu­­ Mihail Berceanu dela primărie. Pri­mul ministru s-a apropiat de d. Ber­ceanu. In aceiaşi clipă, atentatorul a ve­nit în spatele lui I. G. Duca şi a tras un glonte de revolver. Gloa­tele de revolver a nimerit la ceafă perforând toată ţeasta craniului. Atentatorul a mai descărcat trei gloanţe de revolver şi a asvârlit apoi o petardă care a făcut un zgomot infernal. Primul ministru a căzut njort div foc. A mai fost rănit la un picior d. dr. Costinescu, uşor rănit la, braţ d. Dădu Vlahîde, secretar general al preşedinţiei de consiliu. Au mai fost atinşi de gloanţe comisarul de po­liţie. ’ Apostolescu şi agentul Felie. Atentatorul, Nicolae Constanti­­nescu, licenţiat al Academiei de co­merţ, este originar din Galaţi. El fusese candidat la alegerile pentru Cameră pe lista Gărzii de Fier la Făgăraş. Constan­tinescu a fost prins imediat. Ceilalţi doi complici ai lui au dispărut. Unul se numeşte Ca­­ranica Ion şi este fiul unui cafegiu din Silistra, iar celălalt Doru Bela­­mace şi este fiul portarului de la hotel Excelsior. COMUNICATUL GUVER­NULUI După terminarea consfătuirii s-a dat următorul comunicat pentru presă : „Astăzi la orele 22, pe peronul gării Sinaia a fost asasinat cu 4 Focuri de revolver, primul ministru Ion­­I. Duca, de un student de la Academia comercială anume Nico­lae Constantinescu, care avea şi doi complici-Nicolae Constantinescu este a­­restat. El a declarat că aparţine gărzii de fier şi că acest atentat a fost pregătit mai de mult. Corpul primului ministru, con­form dorinţei Maiestăţii Sale Re­gelui, a fost transportat la castelul Feleş“. ARESTAREA ŞEFILOR „GĂRZII DE FIER“ In consfătuirea ministerială sa decis arestarea imediată a tuturor şefilor Girai de fier. Ia adevăr, a versarului lovit pe la spate, marile lui daruri. . Şi consternarea şi revolta unani­mă nu poate decât să crească, la gândul că odată cu această vărsare de sânge, crima politică tinde să-şi facă loc, (din a lui greşeală nici nu interesează)­in moravurile ţârii. Via­ţa lăuntrică a României aproape că nu a cunoscut atentatul. A fost ră­pus la 1862 Barbu Catargiu, a fost rănit la 1908 Ionel Brătianu, şi toc­mai aceste excepţii, pierdute în in­tervalele istoriei dovedesc că asasi­natul e străin de firea noastră. Cu atât mai mult autoritatea e obli­gată să prevină îmbucnirile acestea de primitivism sângeros şi anarhic, caracteristice mişcărilor slabe şi fără de substrat. Romantismul acesta vulgar, al cri­mei, bestialitatea naivă şi de proastă inspiraţie care se joacă de-a „lista neagră“ imitând într’o atmosferă de demenţă comună, şi de excitare asa­sină, misticismul medieval şi tero­rismul asociaţiilor secrete america­ne de foileton, trebuie stârpit, fără zăbavă. „ORDINEA“ scrie: Asasinatul săvârşit e cu atât mai regretabil şi mai de condamnat cu cât el nu loveşte numai partidul li­beral dacist, ci întreaga ţară ce plânge in dispariţia lui I. G. Duca, un ora 1 jumătate a fost adus la pre­fectura politiei de general Canta­­cuzino-Grănicerul, care a fost con­dus în cabinetul d-.lui prefect Ga­briel Marinescu. Deasemenea a fost arestat Ion Zelea Codreanu în gara Braşov. El venia din Alba­ Iulia şi se îndrepta spre Bucureşti. S-au făcut şi alte numeroase a­­restări atât în Capitală cât şi în provincie. Printre cei arestaţi în Capitală sunt şi următorii: Nichifor Crainic, Dragoş Protopopescu, Ion Codrea­nu (fratele lui Corneliu Zelea Co­dreanu), fratele inginerului Virgil Ionescu dela Constanţa. CIRCULARA CĂTRE OR­­GANIZATIILE LIBE­­RALE In consfătuirea ministerială, de Vineri seara, s’a hotărit ca I. G. To­­tărascu să redacteze o proclamaţie către ţară care să fie iscălită de toţi membrii guvernului. Până atunci, d. Tătar­asm­, a tri­mis o circulam telegrafică şefilor de organiza­ţie judeţene cu următorul cuprins:, , Eri la­ orele 10 seara, preşedintele consiliului de miniştri şi şeful par­tidului naţional liberal I. G. Duca, a fost ucis pe peronul gării Sinaia. „El cade în plină străduinţă pen­tru realizarea, binelui obştesc şi la începutul marilor străduinţe pen­tru salvarea ţârii. El ca­de un servi­ciu comandat, în slujba, neamului şi a­ tronului. Guvernul pierde pe şe­ful luminat care sălăşluia, marile inlănţuiri, aşteptate de Întreaga su­pm politic de primul ordin, un pa­triot fervent şi luminat, şi un ce­tăţean distins, de înaltă cultură, de mare talent şi de fină intelectuali­tate, ce făcea onoare României în­tregite. I. G. Duca a putut să greşeas­că, de­oare­ce era şi el om, şi toţi oamenii greşesc. Nimeni nu poate uita însă, că, a­­cela a căruia moarte prematură şi violentă, o deplânge azi, întreg po­porul românesc, a apărat, din toate puterile, lui, şi cu tot sufletul său de bun român şi patriot desăvârşit, in­teresele naţionale, jertfind totul şi necerând nimic în schimb. Dovada înaltei desinteresări a lui I. G. Du­ca, o face faptul ca după ce a trăit o viaţă întreagă, in mod simplu şi curat, I. G. Duca moare sărac, fără să lase urmaşilor săi nici un bun material, în urma lui, ci numai un nume fără pată şi o luminoasă con­ştiinţă de român. Adânc mişcaţi de dispariţia lui I. G. Duca, în împrejurări atât de tragice, aducem un călduros omagiu bărbatului de stat, îndrumător al neamului, oratorului de talent, şi ziaristului cu însuşiri excepţionale, ce pleacă astăzi dintre noi şi trimi­tem adâncile noastre păreri de rău, familiei neconsolate, guvernului şi partidului politic al căruia şef iubit era I. G. Duca, flare românească, partidul naţio­nal-liberal pe conducătorul care i-a îndrumat în ultimul timp destinele cu atâta patriotism şi cu atâta, pri­cepere, şi ţara pe unul din cei mai buni fii ai ei. Conducerea, centrală anunţă do­liul general al partidului. Instrucţii ulterioare vă vor preciza participa­rea organizaţiei ce prezidaţi, la ul­timul omagiu pe care ţara, şi parti­dul nostru il vor aduce lui T. G. Duca”. Secretar general al partidului naţional liberal G. TATARESCU • CONDOLEANŢE In cursul serii numeroase perso­nalităţi a­u venit la­ ministerul de in­terne să se intereseze de evenimente şi să prestate condoleanţe. Intre pri­mii a fost d. Ion Mihalache, şeful partidului naţional-ţărănesc, care a venit însoţit de d-nii Răducanu, potârcă şi Nestor Badea . . Apoi s’a prezentat fi. d.’Orntesson, ministrul Franţei, însoţit de primul consilier al legaţiei franceze, cari au prezentat guvernului condolean­ţe din partea d-lui Paul Boncour, ministrul de externe al Franţei. D. GHEORGHE BRATTARTU aflând de tristul eveniment, a expediat ur­mătoarea telegramă­; Doamnei In. G. Duca, Str. Cometei­, Bucureşti Adânc mâhnit de pierderea­ atât de dureroasă, ce o încercaţi întâiul meu gând se Îndreaptă către dv. pentru a vă exprima cele mai sin­cere sentimente de profundă condo­­leanţă. Alte amănunte asupra asasinatului B ) M­I­N­E­A­T­A Gheorghe I. Brătianu D, dr. Angelescu a fost numit preşedinte de consiliu La ora 11 noaptea, suveranul a chemat ministerul de interne la te­lefon şi a vorbit cu dr. Franasovici. Regele a Întrebat care este cel mai în vârstă dintre miniştri. Când î s’a răspuns că e d. dr. Angelescu, regele l-a rugat să vină imediat la Sinaia, D. dr­ Angelescu a plecat Îndată cu un tren specia! a ştie­ că n’a participat la consfătuirea dela ministerul de interne. *• La cm'®­­i dimineaţa na aflat în Bucureşti ca d. dr. Angelescu a fost nu­ntit de suveran, preşedin­tele cabinetului. Ceilalţi miniştri rămân toţi la posturile lor. Miniştrii nu vor depune un nou jurământ, cu toate că, în 1927, când a încetat­­ din viaţă un prim ministru în funcţiune, Ionel Bră­tianu, succesorul său, Vin­tilă Brătianu, împreun cu toţi membrii guvern­u­lui, au depus din nou ju­rămân­tul, deşi cu toţii işi păstrăseră­ aceleași­ porto­falii. In legătura, cu numirea d-lui dr. Angelescu că prim ministru, iată și co­municatul oficial, dat de ministerul de internet Prin inaltul destet re­­gal cu Nn. 3371,­­rin 30 Decembrie 1933, rf. dr. C. Angelescu a fost numit prim ministru. Ministru de interne ION INCULEŢ Cum a fost plănuit atentatul Vineri seara târziu s’a aflat cum s’au transportat cei trei atentatori la Sinaia. Ei s’au strecurat in vagonul special al unui grup de escursioniști condus de d. Mihail Berceanu. D­ac Berceanu i-a întrebat dacă fac parte din escursie iar atentatorii au răspuns zâmbind: Nu, călătorim şi noi clandestin. ’ Constantinescu a fost până acum trei săptămâni funcţionar la Socie­tatea de tramvaie de unde şi-a­ dat demisia cu puţin înainte de alegeri. El a declarat, că plănuise atentatul mai de mult şi că jurase să omoare pe primul ministru. După ce au petrecut după amiaza la Sinaia, seara cei trei criminali au venit la gară şi şi-au împărţit rolurile. Se înţeleseseră ca acela dintre ei care va întâlni K­tai întâi pe primul ministru să­ tragă asupra lui fără ajutorul celorlalţi. CINISMUL CRIMINALU­LUI Constantinescu a povestit mai de­parte cum da amestecat printre azi cursioniştii din Capitală care venise­ră să îu ovaţioneze pe Duca, şi cum la un moment dat, auzind pe cineva în spatele său spunând: „domnule preşedinte s’a întors repede şi s’a văzut faţă în faţă cu primul minis­tru. Munci l-a apucat cu o mână de umăr iar cu cealaltă a descărcat gloanţele: unul nu tâmplă, iar alte trei — deoarece Duca îşi­ ferise capul — în ceafă. Constantinescu a mai declarat că nu regretă fapta şi că­­uu are nici un fel de milă pentru omul ucis atât de mişeleşte. S’AU GĂSIT 80 LEI ASU­PRA PRIMULUI MINIS­TRU In buzunarele primului ministru s’au găsit câteva hârtii neînsemna­te, o v­one­ta franţuzească de rinei pârâte si.TM 80 de tai. Duca vroia sa se întoarcă la Bu­curești cu clasa în Împreună cu grupul de escapdoan­ti ' ■ , TRANSPORTAREA RĂ­MĂŞIŢELOR LUI DUCA IN CAPITALĂ Trupul neînsufleţit al defunctu­­lu­i a fost aşezat pe un pat din ca­mera galbenă a castelului Pereş (camera musafirilor). In tot cursul nopţii a veghiat la căpătâiul de­functului, d-ra Duca, d. Tatăranu şi d. dr. n­amet. La ora 12 corpul neînsufleţit a fost aşezat îrntr’tm vagon mortuar şi pornit la Bucureşti cu un tren special care va sosi la Bucureşti la ora 4. In gara de Nord va fi primit de membrii guvernului în frunte cu noul prim ministru d. dr. Ange­­lescu. RECONSTITUIREA CRI­MEI La ora 5 luni, sa făcut pe pero­nul gărei Sinaia reconstituirea cri­mei. Asasinul a fost calm, dând ex­plicații cu foarte mult sânge rece. Cum a fost arestat Ion Zelea Codreanu PUBLICUL DIN BRAŞOV L-A HUIDUIT $! SCUIPAT BRAŞOV. 30. — Am anunţat că astă noapte a fost arestat­ pe pero­nul gării noastre Ion Zelea Co­dreanu. Când primul procuror i-a decla­rat că este arestat şi -a dat jos din tren, Ion Zelea Codreanu a fost recunoscut de numerosul public ce se afla pe peron şi care a început să-l fluere şi să-l huiduiască. Lu­mea îi striga: Asasinule! Ion Zelea Codreanu, cu capul plecat, a străbătut gara sub o ploaie de huidueli şi scuipături. S’a aruncat în unna lui tot felul de obiecte şi n’a lipsit mult ca pu­blicul să-l linşeze. Codreanu a fost condus­ă la poli­ţie şi supus unui lung­ interogato­riu. Poliţia na lăsat să transpire ni­mic din cele ce a declarat aresta­tul. S’a putut însă , afla pe cale particulară că Ion Zelea Codreanu venea de la Alba Iulia unde pregă­tea ■ o­ acţiune a „Gărzii de ■ fier“ pentru­ întreg Ardealul. Impresia extraordinara la Chişieiau CHIŞINĂU, 31." „ Şfirea desuse mişelescul asasinat dela Sinaia a sosit în localitate aseara târziu ,şi din aceasta cauză i-a putut fi cu­noscută decât de un număr res­trâns de persoane. Abia dimineaţa a aflat toata lumea- Impresia pro­dusă este extraordinară. loca in cursul nopţii s’a ţinut o consfătuire la prefectura la car© au participat toţi capii autori­tâţilor. S’au discutat măsurile de ordine ce sunt de luat. S’a hotărit arestarea fruntaşilor „Gărzii de fer“ cari au fost ridicaţi de acasă imediat. In total sunt 14 arestări. Toţi oamenii politici locali au prezentat condoleanţe d-lui Costia, vicepreşedintele organizaţiei libe­rale. La ora 12, din iniţiativa mitropo­liei de Chişinău, se va oficia un pa­rastas în memoria defunctului la care vor participa toţi capii auto­rităţilor civile şi militare. Impresia puternici produsă In străinătate ştirea, a fost imediat cunoscută să ia străinătate, agenţia. Radar dând un scurt comunicat. Deasemeni au fost înştiinţate legaţiile noastre din celelalte capitale precum şi DL Titu­­lescu, ministru de externe, D. Titulescu, profund impresionat a anunţat că pleacă imediat spre ţară. î ■ ' v . In toate părţile vestea a produs a­­dânca consternare, încă înainte de ora 11 seara, *L Paul Boncour, ministrul de externe al Franţei, a telefonat d-lui d’Orme­­sson la Bucureşti, insărcinându-l să transmită guvernului român condo- Icanţele guvernului republicei. In cursul nopţii a. Save! Radules­­cu subsecretar de stat la interne a fost vizitat de ministrul Spaniei la Bucureşti care a transmis condo­leanţele guvernului spaniol. După evadarea „” din Gal Aficheta directorului gener? GALAŢI, 30. — D. Dimitriu, director general­­ al închisorilor, a sosit in localitate spre a an­cheta împrejurările in­ care au isbutit să evadeze, deunăzi, trei „gardişti de fier” închişi în pe­nitenciarul central din oraşul nostru, şi anume: avocatul Si­laghi, din Tulcea, Şeitan din Constanţa şi C Macri din Ga­laţi. , Se ştie că aceştia, profitând de faptul că o parte din „gar­dişti” deţinuţi aci erau puşi în­­libertate, s’au îngrămădit la poartă şi, după o altercaţie cu gardă arestului, au eşit în stra­dă, luând-o la fugă și isbutind sa se facă nevăzuţi du toate că U ..OC .Din erau u a­­tras y ' S’a si bl teLÎăci;­: c poate de aceas gărzii Pe ie altă. parte, rioa& cope­­lor, îstai cu sear­mau cu u dehtui Virgu curești Ia jilava. Acesta axa urmă, car« a rămas in peniten­ciar, a declarat de­­ două­­ zile , greva foamei» ■ ■*Sfo­ra In jurul atacului banditesc din trenul Chişmau-Iaşi IAŞI. 30 — Am relatat jaful ca­ ‘Nu' este exclus astfel ca­ furtul mis în trenul Chisinau-Iaşi, asupra ,să nu fie decât’o­­simulare dîn pâr­­voiatorului M. Welsm­an, dela fir-­ftea voiajorului, una „Polono-Americana” din loca- Cercetările continua, lu­ate. laţă citiţi s’au petrecut faptele. Voiajorul plecase noaptea trecuta din Chişinău, unde fusese după în­casări. In apropiere de staţia Si- Cola, au pătruns­­ in compartiment doi inşi, cari s’au năpustit asupra lui, aplicându-i pe faţă un tampo de vata'-'cu cloroform. Când s’a deşteptat, trenul vira în gara Iaşi. Voiajorul a putut co­stată că necunoscuţii i-au fura o geantă de piele, ce conţinea 100 mii lei, un palton şi diverse obicte de valoare. Imediat, el a înştiinţat aut­ita­­ţile ceferiste şi poliţieneşti prin gara Iaşi, cerând a se face erce­­tări pentru identificarea hotar. Organele de anchetă, făcAd inv­­estigaţii, au găsit in upinierea gării Socola geanta voia iot'ui, ne care hoţii, o aruncaseră dur ce au­­scos din ea banii. . Lângă geantă se aflau celelalte lucruri ce au fost furate.. . Politia a anchetat ieri ersonalul trenului Chisinau-Iași, V® a de­clarat­­că in tot timpul drumului oa­ observat a omis să&fc. Cât plăteşte America pentru aurul confiscat WASHINGTON,. 29'(Rador).— Potrivit decretului publicat astă­­noapte de către preşedintele Ro­osevelt, prin care aurul deţinut de particulari va trebui sa fie predat trezoreriei, preţul fixat pentru cumpărăturile de aur, la ghişeu­rile Trezoreriei, este de 20.67 dolari uncia. D. Maximos la Elysai PARIS, 29. (Rador). — n. Maxi­mas, ministrul afacerilor străine E­­len ,a fost­ primit in­ cursul, după st. miezei de către președintele Lebrun la Elysée. •4Citiţi LECTURA

Next