Dimineaţa, decembrie 1934 (Anul 30, nr. 10032-10061)

1934-12-01 / nr. 10032

O delegaţie bulgară în Capitală Construirea unui ferry-boat intre Ramadan şi Rusciuk Un protest al cercurilor comerciale din Grecia Odată cu sosirea d-lor Boris Colfceff şi Boyan Kanev, în Capitală— primul, director general al căilor ferate bulgare, al doilea inspectorul porturilor şi navigaţiei, chestiunea construirei ferry-boatului între Ramadan şi Rusciuk, intră în faza realizărilor. Aceste tratative, nu fac decât să traducă pe teren practic, unul din punctele figurând în programul desbătut cu prilejul vizitei regale bulgare şi a fostului ministru de externe Muşanof. Ce-i dreptul atunci s’a pus chestiunea construirii unui pod peste Dunăre, in vederea aceluiaşi scop, care e facilitarea raporturilor comerciale dintre România şi Bulgaria. Faptul că o propunere similară a venit şi din partea Iugoslaviei, — se ştie că este în acest moment în discuţie la Belgrad, — a determinat o modificare, adică contruirea unui feri-boat. Incontestabil, această realizare e de natură să aducă însemnate avantagii în ce priveşte traficul dintre cele două ţări, concentrând spre Ramadan, atâtea transporturi cu destinaţia Bulgariei, şi cam până acum, iau alt drum. Sub acest raport găsim interesant să reproducem dintr’un ziar grecesc, modul cum e privită chestiunea acolo, unde proectul feriboatului a stârnit comentarii curioase. Se pare că o dublă înfăptuire, farry-boatul şi podul peste Dunăre, ar contracara oarecari perspective întrevăzute de greci în realizarea unui pod la Salonic, care ar fi canalizat spre acest port traficul. Iată care vede ziarul „Proia”, chestiunea: „Deşi problema relativă la construirea unui pod peste Dunăre are un caracter net bulgaro-romăn, ea interesează și Grecia pentru două motive: In primul rând pentru că un pod permanent ar putea întârzia până să fie construit și în al doilea rând, acest pod va deplasa comerțul Poloniei spre marea Egee, ceea ce ar aduce oarecari prejudicii Salonicului. Toate aceste motive sunt însă fără fundament. Podul permanent peste Dunăre e o problemă vitală pentru ■Iugoslavia. El compoartă deasemeni un caracter strategic. Iată de ce nu se poate admite ca un ferry-boat ar produce o întârziere construcţiei acestui pod. In ce priveşte deplasarea comerţului „de tranzit al Poloniei spre marea Egee, punctul fixat la Giurgiu nu'ar aduce nici un fel de schimbare in starea de acum. Polonia îşi îndreaptă mărfurile prin i Moldova pentru Galaţi, unde România e gata să-i acorde mai multe privilegii, chiar o zonă liberă şi de adi mărfurile poloneze să fie transportate pe marea Neagră. In Dunărea de jos, Grecia ocupat primul loc. E absurd să afirmi că Polonezii vor prefera să-și treacă mărfurile prin Banat— Giurgiu—Rus *duh—Varna, când e știut că trans- portul pe căile ferate e mult mai scump decât cel pe mare sau Du- năre. „Elefteronyima” scrie relativ la aceasta: Un singur punc fixat la Corabia J va putea creia o legătură directă în-' tre marea Baltică şi Salonic. S’a sta- bilit că in afară de consecinţele ru- S neste pentru Salonic ale acţiunei româneşti, alte consecinţe defavorabile intereselor greceşti ar putea naşte”. E şi o oarecare confuzie în formaţia ziarului elen, uşor de rectificat. CE NE DECLARĂ DELEGAŢIA BULGARA Am avut prilejul să schimbăm în cabinetul d-lui ministru Robeff, câteva cuvinte cu d-nii Cobeff şi Bogan Kanev, imediat după sosirea în Capitală. Directorul căilor ferate bulgare a ţinut în primul rând să sublinieze importanţa proectului sub raportul intensificării traficului, ce suferă atâtea piedici din pricina lipsei unei linii directe. Avantagiile practice Delegaţii bulgari, d-nii colonel Colcer, director general şi inginer D. Ing. BOIAN KANEV Director general în ministerul de comunicaţii (Sofia) Caneff — s-au prezentat,eri dimineaţă, la direcţiunea generala c. f. r„ unde au fost primiţi de d. Cezar Mereuţă, director general şi de personalul superior al căilor noastre ferate. Odată cu delegaţii bulgari a venit la regia c. f. r. şi ministrul Bulgariei la Bucureşti, d. Robert. UN PRIM SCHIMB DE VEDERI Din schimbul de vederi care a avut loc, la direcţia căilor ferate, s’a remarcat o excelentă dispoziţie din partea ambelor delegaţiuni pentru a se ajunge la un acord deplin in această chestiune. Delegaţia română este compusă din d-nii Anton Filitis, subdirector general, Ion Macovei, directorul ser- viciului mişcării c. f. r., Cornel Io- sunt multe, dacă se ţine seama că feri-boatul va înlesni exportul şi importul, până acum împovărate de atâtea obstacole, decurgând din absenţa unei comunicări directe, adică descărcatul şi Încărcatul in două porturi, formalităţile, cheltuelile, pierderea de timp. Pe de altă parte, mărfurile poloneze şi cehoslovace, nu vor mai face de tururi pentru Bulgaria ci se vor îndruma deadreptul prin Ramadan la Rusciuk. Detaliile technice, vor fi fixate, în cursul discuţiilor ce încep azi când se va hotărî şi termenul aplicării proectului. Se crede că ferry-boatul nu va funcţiona înainte de primăvara anului viitor. nescu directorul C. F. R.-ului şi inginer Revici. Lucrările vor continua azi la ministerul de comunicaţii, începerea tratativelor întrevederea de la direcţiunea generală C. F. R. REP. A APĂRUT Iei 400 pagini Două încercări de sinucidere la Tg.-Mureş TG. MUREŞ, 29. — Tânărul Eugen Fodor de 18 ani, domicilat în str. Sft. Gheorghe No. 24 a încercat să-şi pună capăt vieţii înghi- jţind o cantitate de sodă caustică. In unna îngrijirilor date, el a putut fi salvat la timp. Cauza sinuciderii e o dragoste neîmpărtășită. — Deasemenea a încercat să se sinucidă și cismarul Alex. Petro în vârstă de 23 ani, bând 200 gr. de spirt denaturat. Sinucigașul a fost transportat la spital, unde în urna îngrijirilor date a fost pus în afară de orice pericol. Tragica moarte a unui copil DEVA, 29. — Copilul Ciuginoiu, în etate de 3 ani, din comuna Uroi, a fost lovit în cap de calul tatălui său și omorit pe loc. Scriitorii noștri D. I. PELTZ autorul romanului „Foc în Hanul cu tei“. Accident de muncă TG. MUREȘ, 29. — Muncitorul Ion Nistor de la uzina de gaz a orașului, pe când lucra lângă o mașină de transmisiuni, cureaua i-a prins un picior, producându-i o rană gravă. Nenorocitul muncitor a fostinternat la spital. Agresiunea din strada Doamnei DOI RĂNIŢI La localul „Ursul polar“ din str. Doamnei s-a întâmplat dri dimineaţă un scandal, urmat de bătaie, de pe urma căreia sunt doi răniţi. Pe la orele 5 dimineaţa d-nii ing. A. Sebadian şi expert vamal Mişu Grigoriu, domiciliaţi in str. Lucaci nr. 21, rămaşi ultimii clienţi ai localului au cerut chelnerului să le facă plata. Au constatat, însă, că sub masa lor, chelnerul adusese numeroase sticle goale, pe care apoi le-a trecut în notă. Refuzând să plătească nota umflată, ei au fost bătuţi într-un hal îngrozitor de patron şi de doi chelneri. Victimele au scăpat din mâinile ■agresorilor numai cu fuga. Răniţii, ajunşi in stradă, au cerut concursul gardianului şi au fost transportaţi cu un automobil la sediul „Salvării“, unde internul Duţă le-a dat îngrijirile medicale necesare. S'AiffidÉ-ííffliieS. UiMtrátA 1 A Curiozităţi din lumea largă O demonstraţie a femeilor indiene ÎNSEMNĂRI Nunta lucrătoarei intro mare casa de droguri franceze , Aiurită se tot Întreba dacă e ea sau din Capitala, unde de dimineaţă până nu e ea silueta albă, reflectată în oslini seara fete tinere, fete muncitoare fac să zile „salonului“ iar când, despre ziuă pulseze vie inima instituţiei, care e la nuntaşii, luăndu-şi rămas bun, îi urarăboratorul, de două săptămâni domnea ei, acum să te îngraşi, Măndico, să te . . . o emoţie cu greu stapanita. ■ faci frumoasă, ea oftă adânc ,şi cu ochii Luni, 26 Noembrie S-a deschis la Măndica se mărită, cea mai slăbuţă, la mica oglinjoară din poşeta dăruită de Londra O conferinţă internaţională cea mai bătută de vânturile soartei, se naş, contemplându-şi faţa slăbită, chip de boicotare a Germaniei. Dinparzbutea să legitimeze o unire veche, sinpur îmbătrânit înainte de vreme, unde :»a Statelor Unite ale Americei au ceră, din care, ca la oameni săraci, nu atâtea griji săpaseră şanţuri adânci, î...! lipsise de cât principalul, anume mij . zise cu un zâmbet sfâşietor, apoi daca toacele materiale de a o consfinţi, şi minunea asta s‘o înfăptui, zău că este Dar Măndica nu mai voia să o ducă in ceruri un D-zeu! aşa. Preotul mahalalei, prietenele, ca-i FULMEN maradele măritate, pană şi patronul, un ------francez chipeş, stabilit in ţară de ani de I m » ., zile, o hărţuiau, când te cununi, Mân- ROŞU Şi alD dico ? A se cununa! Dar ei nu ştiau oare că visul acesta constituia toată viaţa modestei şi răbdătoarei lucrătoare ? A se vedea odată, o singură dată, în rochie albă, cu lămâiţă şi voal după datini, a auzi lăutarii cântând numai pentru ea, a vedea pe toţi din juru-i bând, veselindu-se şi strigând: mireasa, trăiască mireasa. Măndica nu se gândia la Căsătoria prinţesei Marina şi a ducelui Kent a provocat la Londra o întâlnire cel puţin picantă. La marele bal al Curţii, au fost invitaţi patru sute de persoane, dintre care trimişii familiilor regale din Europa şi membrii corpului diplocat la asta, noapte şi zi, dar vai, era asalmatic acreditaţi pe lângă regele de săracă, încât visul, ca toate visurile,f George. La acest bal a participat se topea ca fulgii primei zăpezi, «bin-j reprezentantul Romanovilor, maredu-se de crudele neTM'- le L Luca Cyril, şeful legitimiştilor l uî‘J îfÎîriîă ruşi in străinătate, alături de amim’palton ca lumea, că vine iama şi nu basadorul Rusiei sovietice în Anglia, d. Maiski. Bine înţeles, că cei doi ruşi, cel roşu şi cel alb, n’au căutat, in timpul serii, să-şi strângă măcar mâna, am lemne, nu am şoşoni. Să visez la nuntă ar fi ca şi când aşi visa că o să se deschidă cerul. Dar iată totuşi că cerul se deschise. Intr’o zi patronul, înduioşat de chipul ei jalnic şi găsind poate amuzant roiul de Aladin cu lampa fermecată, se urcă în laboratorul unde mii de leacuri se îngrămădeau de mâini harnice in cutii şi borcane şi zise, jumătate serios, jumătate In glumă. — Ascultă Măndico, m-am săturat de văicărelile tale, să te pregăteşti de mintă. Şi din ziua aceia lucrătoarea începu să-şi trăiască aevea visul. Ea avu de toate, rochie de mătase fi-j beat mort, nu, voal, lămăiţă, lăutari şi masă mare, judecătorul l-a condamnat pe beca şi nunul. Ba chiar şi discursuri, ca, la «vejea, timp de patru săptămâcel mai mare banchet politic. Din framamii iunie zele meşteşugite ale prietenilor naşului nl' ,n . ce preamăreau gestul frumos de a o v a fi supus unui sever control aşeza la casa ei, ea nu prea înţelese chiar La domicliul său, control exermare lucru.l citat de un agent al poliţiei. Condamnat să bea lapte, patru săptămâni Un judecător din New-York a pronunţat rolele acestea o sentinţă foarte originală contra unui funcţionar care a fost găsit pe stradă „Radiestezia“ Este o sensibilitate specială, care s a glumie omeneşti şi comorile ascunse, descoperit de curând la oameni, la animale, la plante şi metale şi care provine din radiaţiunile invizibile, întreaga natură radiază. Omul e — după această teorie, — emiţător şi in acelaş timp receptor al acestor unde. Cineva se plimbă cu o bucată de lemn sau cu o bulă mică de ivoriu, suspendată de un lanţ de cupru şi se pare că bula de ivoriu începe să descrie cercuri concentrice. Astfel, numărul oscilaţiilor indică individului dacă se află in apropierea unei surse, a unui zăcământ de petrol, a unei mine de cupru şi de aur. Dar nu e tot. Se pare că, datorită radiesteziei se pot descoperi tot atât de bine bolile psihice sau mintale ca şi paiaţă o facultate excesiv de comodă. E de ajuns să fii înzestrat cu această însuşire, pentru a face minuni. E vorba să te exerciţi in acest joc mai multă sau mai puţină vreme. Ceea ce e grav e faptul că, poate, gândurile noastre nu ne vor mai aparţine şi nu vom mai avea facultatea să le ascundem. Progresul face multe lucruri minunate, dar dacă ajungem să nu mai putem păstra nimic pentru noi ce rost mai are viaţa noastră? Trebue să recunoaştem însă că, pe de altă parte, radiestezia va aduce mari servicii dacă ea va permite, in domeniul psihic, să se poată deosebi sinceritatea de minciună. spaniol* Stenografia în K. R. S. S. Comitetul central executiv al Uniunii republicilor sovietice socialiste a decis să introducă predarea obligatorie a stenografiei în clasa a 9-a și 10-a, adică pentru elevii în vârstă de 16—17 ani. Boicotarea Germaniei roşii ca delegaţi: dr. Hetchinson, S. Untermayer, M. Harris, d-na Mac-Adow, etc. Internaţionala sindicală e reprezentată prin cunoscutul apărător al solidarităţii muncitoreşti — Citrin. Delegaţia din Franţa are in fruntea ei pe avocatul Moro-Giaffery, Vladimir Jabotinschi și alții. Cifre care vertes Diferenţa intre natalitate şi mortalitate din anul 1933 se prezintă în modul următor: Italia 419.000 suflete, Polonia 402 mii, Spania 273, România 241, Germania 226, Anglia 112 şi Franţa 21.000. Cifra aproximativă pentru Rusia Sovietică este trei milioane suflete. _____ _ Un automobi rezistent Acum câteva zile, vameşii unei frontiere franceze au fost încunoştinţaţi că un automobil a intrat in Franţa, introducând o mare cantitate de tutun. S’au dat imediat instrucţiuni severe şi după o jumătate de oră automobilul misterios a fost ajuns din urmă. S’a tras cu focuri de armă asupra lui. Şoferul insă, imperturbabil, şi-a continuat cursa. La un post de jandarmi care fusese anunţat dinainte, s’a aruncat un explozibil Înaintea automobilului. Pneurile au plesnit, şoferul însă şi-a cotinuat drumul. A trebuit să se recurgă, abia după trei ore de cursă nebună, la o bară de nivel, pentru ca automobilul să sa oprească. Vameșii au sosit in urmă, au luat în stăpânire automobilul, dar nu au mai putut prinde pe călători, deoarece avusesră timp să dispară. Ce ne rezervă anul 1 90 de kilograme. De altfel el cântărește 51 kg, ceea ce e suficient pentru un atlet de 5 ani. Când s’a născut, cântărea 8 kilograme și jumătate. Are un biceps, uimitor, ceeace nu-i de mirare, deoarece e fiul unui atlet. Reporterii l-au numit Samson-Baby. Tot in cartierul Bronx reporte,rii au fost surprinşi de descoperirea unui alt copil minune, în vârstă de 7 ani, fiul unui cizmar. Ii se spune „Einstein“, deoarece este un matematician de forţă. La întrebarea subită câte ore a trăit din momentul naşterii, a răspuns cu o preciziune uluitoare, în câteva secunde. Oracolele cari, odată pe an, anunţă al forţei fizice. Copilul poate ridievenimentele, — în general e vorba ca in mâini o greutate de aproape numai de catastrofe — s’au hotărit acum, in vederea anului viitor, să devanseze data obişnuită a profeţiilor lor. Doamna Fraya, prezicătoarea quasi-oficială a Franţei, a dat acest „comunicat” asupra anului 1935: „Anul ce va veni va fi rânduit sub zodia lui Marte, care înseamnă sânge şi foc, şi zodia lui Uranus, planetă încă puţin cunoscută, care reprezintă pericol şi nestabilitate. Primele 6 luni ale anului vor fi o perioadă extrem de grea. O ameninţare constantă va apăsa asupra noastră. Nenumărate riscuri de război extern şi de revoluţii interne. Totuşi mâinile bărbaţilor pe care sunt chemată să le examinez îmi permit să cred că, în ultimul moment, toate aceste primejdii se vor potoli. In adevăr, in nici o mână nu găsesc semnele de moarte violentă care, înainte de 1914, mi-au permis să prezic războiu. Semnele din prezent par să indice mai degrabă, la majoritatea clienţilor mei, un dezechilibru mintal, datorit panicei necontenite în care trăesc. Nervii au rolul hotărâtor şi vor da probabil loc la nebunii subite, care ne vor face să cunoaştem o perioadă de violenţă extremă. Se vor produce atentate, asasinate, vor muri foarte mulţi oameni de valoare. Vom pierde doi oameni politici de primul rang, precum şi o somitate eclesiastica internaţională. Primejdia va fi atât pe mare, cât şi în văzduh. Viaţa economică va fi din ce în ce mai dificilă, căci nimeni nu va avea bani sau nu va consimţi să pună în circulaţie ceea ce posedă. Totuşi încetul cu încetul se va produce o destindere în primăvară câteva noi alianţe vor consolida pacea ameninţată, îndepărtând pentru multă vreme primejdiile de războiu, şi dând iarăşi încredere diferitelor ţări. Va apărea un om cu totul nou, extrem de inteligent, care va determina o mare acţiune de echilibru în tot cuprinsul Europei. Deasemeni pot spune că vom trăi ultimul an al unei epoci de tranziţie, de punere la punct, după care lumea întreagă se va adapta unei nou fel de viaţă. Oamenii de afaceri nu se vor mai agita ca până acum, onoarea va fi iarăşi la modă, precum şi răbdarea şi munca. Vom face frumoase descoperiri ştiinţifice. Numai artele vor avea de suferit, din cauza dificultăţilor întâmpinate de artişti in existenţa lor. In general, după câteva luni foarte dureroase, in care violenţa şi ameninţările vor inebuni aproape populaţiunile, va renaşte o perioadă de calm şi încredere, bazată pe zdrobirea forţelor comuniste şi a elementelor de tulburare.“ Copii minune In cartierul Bronx din New-York a fost sărbătorit micul Charles Louis Fox, cu prilejul împlinirii vârstei de 5 ani de toţi reporterii ameri- că. ■cari văd, intr’ânsul um fenomen Pagina *1-a Turcia nouă " Conform unei legi recente, fiecare cetăţean turc este obligat să-şi aleagă un nume de familie, ceea ce până acum era considerat ca un sacrilegiu in moravurile otomane. Marea adunare, în urma nouei legi, votată prin aclamaţii a ales pentru Ghazi-Mustafa Kemal numele de Ataturk, cu pronumele de Kemal. Pentru bumbac... Tribunalul suprem al republicii sovietice Uzbechistan a condamnat la moarte pe cinci membri ai colhozurilor din Horezon şi Kermin pentru că nu au livrat bumbacul statului. Condamnaţii au fost executaţi. Veteranii războiului din Crimeea Un baron belgian a anunţat prin ziare că este in căutarea supravieţuitorilor războiului din Crimeia. (1854—1856). In armata engleză, — a scris el — au mai rămas în viaţă şapte. Aş vrea să ştiu câţi veterani franceză mai există. In Belgia nu mai trăeşte nici unul Ziarele franceze au întreprins o anchetă în cercurile competente, din care rezultă că ultimul veteran francez care a luptat în războiul din Crimeia, făcând și campania din Italia, a murit,, acum doi ani, in vârstă de 98 de ani. O dramă a mizeriei O doamnă din Paris, în vârstă de 35 ani, căsătorită de 17 ani, şi-a pierdut de curând soţul. Acesta avea o stuaţie destul de modestă, aşa că starea menajului era cât se poate de precară. Ajutorul dat de asigurările sociale aibia au permis văduvei să-şi înmormânteze soţul. Iată pe nefericita femeie constrânsă să-şi caute de lucru. Nu a muncit nicăieri, în afară de treburile gospodăriei. Cu multă greutate a fost primită ca ucenică intr’o tipografie. Dar din prima zi, din cauza lipsei de îndemânare, mâna dreaptă i-a fost prinsă de o curea. Toate degetele i-au fost tăiate şi nefericita femeie, in chinuri groaznice, a trebuit să fie transportată cu ambluanţa la spital. Pe drum a sucombat din cauza hemoragiei. Un fapt divers, dar care merită să atragă atenţiunea lamei, barem pentru o clipă. — — . -------- 0 incersare de sinucidere la P.Neamţ .PIATRA-NEAMŢ, 29— C.nst. Grădeanu, lucrător brutar, cu domiciliul în strada Eduard Mirta, pe lângă că a rămas fără ocupaţie, era şi suferind. Cum nu avea nici un mijloc de trai, s’a hotărît să-şi curme viaţa. A luat un cuţit de masă şi şi a tăiat gâtul. In stare gravă, nefericitul lucrător a fost transportat la spital.