Dobrogea Nouă, noiembrie 1956 (Anul 9, nr. 2575-2599)
1956-11-01 / nr. 2575
2 O dată cu venirea anotimpului răcoros apare printre adulți și copii o serie de boli caracteristice anotimpului rece, printre care este și gripa, boală destul de gravă și de temut, boală căreia noi, medicii specialiști în boli de copii, îi mai spunem și „inamicul nr- 1 al sugarului". Această denumire este cu totul justificată deoarece prin complicațiile pe care le dă la copii, boala îmbracă forme destul de grave. Gripa favorizează la copil și în special la sugari (copii de la 0 la 1 an) apariția unor infecții apropiate de căile respiratorii (nas, faringe, laringe etc.), așa că de multe ori copilul se vindecă de gripă, dar rămîne cu infecții date de alți microbi care se pot instala cu ușurință, deoarece în perioada de gripă, copilul este foarte slăbit și se poate foarte ușor îmbolnăvi și de alte boli, ca de exemplu de tuberculoză. S-a mai constatat că aproape jumătate din cazurile de bronhopneumonie sau de otită (supurează, adică se scurge puroi din urechi), se datoresc gripei. Acestea sîunt motive pentru care considerăm că orișice cetățean trebuie să știe cum să se ferească de gripă și în același timp cum să ferească copiii de boală. Cum ne îmbolnăvim de gripă ? Gripa este o boală foarte molipsitoare, care se poate transmite de la om la om prin aer sau de pe obiectele cu care a venit în contact omul sau copilul bolnav. Microbul gripei, care este foarte mic, se numește virus și nu se vede cu microscopul obișnuit. El a putut fi recunoscut o dată cu descoperirea microscopului electronic, aparat care are proprietatea de a mări de 40.000—50.000 de ori. Microbul gripei este distrus la o temperatură de 60 de grade, rezistă 3 zile la o temperatură de plus 4 grade, o lună la minus 10 grade și pînă la 4 luni, la o temperatură de minus 70 de grade. Se observă, deci, că la rece microbul rezistă mai bine și trăiește mai mult. Acest fapt explică de ce această boală apare mai mult în anotimpul răcoros. Este vorba de gripa dată de virus — gripa virotică și nu de răceala copilului, care este denumită în mod greșit, gripă. Cum se transmite gripa ? Calea de pătrundere a virusului (microbului) este de cele mai multe ori prin nas și gît. Atunci cînd bolnavul strănută sau tușește, răspîndește în jurul său un număr imens de microbi. Un mare cercetător spunea că, dacă toată lumea și-ar pune batista la gură și la nas, cînd tușește sau strănută, atunci gripa ar dispare. Dar din nefericire lucrurile nu se întîmplă așa. In autobus, în tramvaie, în tren, în săli de spectacole, sînt destule persoane care strănută și tușesc și care fiind gripate pot face ca mulți din jurul lor, în special copiii, să ia boala De aceea, este bine ca ori de cîte ori tușim sau strănutăm să ținem batista la gură și la nas. Este bine de știut că un copil mic se îmbolnăvește mai ușor de gripă. De aceea este bine ca cei din jurul copilului care suferă de guturai să fie îndepărtați de copil. Dacă acest fapt nu este posibil, întrucît locuiesc în aceeași cameră, atunci mama bolnavă trebuie să poarte o mască pe nas și pe gură, mască confecționată dintr-o pînză albă sau din 4 sau mai multe fîșii de tifon cusute una peste alta. Sînt oameni care în aparență sînt sănătoși, dar care poartă totuși, în gît, microbul ce ne poate infecta. De aceea să nu dăm voie nimănui să sărute copiii mici. Cu fiecare sărutare se pot împrăștia mii de microbi ce pot produce îmbolnăvirea copilului. „Nu duceți copiii în aglomerații !" De multe ori am văzut în sălile de spectacole, aglomerate de oameni care respiră, tușesc și strănută, copii mici, aduși în astfel de săli de către părinți care în mod inconștient contribuie astfel la îmbolnăvirea copiilor lor. De aceea, organele sanitare au interzis accesul copiilor, mai mici de 15 ani, în sălile de spectacole. Pentru prevenirea bolilor molipsitoare, este bine ca mamele să vie permanent la consultațiile pentru copiii sănătoși, consultații care se dau în mod gratuit în policlinicile și dispensarele de copii. Să se respecte recomandările medicului în creșterea copilului. Copiii trebuie scoși zilnic la aer, deoarece aerul întărește organismul copilului, îl face mai rezistent față de boli. Scoaterea la aer se recomandă a fi făcută vara, de la vîrsta de 2 săptămîni, iar iarna de la vîrsta de 3—4 săptămîni. Durata șederii la aer sau a plimbării, mai cu seamă în anotimpul rece se face treptat de la 5—10 minute pînă la 1—2 ore pe zi. Timpul cel mai potrivit este ziua pe lumină și soare, timp uscat, fără furtună, praf sau ceață. Alte măsuri de prevenire a bolilor molipsitoare Hrana cea mai potrivită pentru sugari este laptele mamei sale Alăptînd copiii la sîn, după sfaturile personalului medical, mamele vor asigura o dezvoltare normală a copiilor, care vor fi mult mai rezistenți față de boli. Să nu uităm că cea mai puternică măsură de apărare împotriva bolilor este curățenia copilului. Părinții să alcătuiască copiilor un regim sănătos de viață, cu ore fixe de hrană și somn și să apeleze la medic de la primele semne de boală-Dr. MARCEL BRATU directorul spitalului unificat de copii Constanța Sfatul medicului Să ferim sugarii de gripă Muncă de școlarizare Cadrele didactice din comuna Beilic, raionul Adamclisi, duc o muncă susținută pentru ca nici un copil de vîrstă școlară să nu rămînă în afara școlii. Datorită muncii Scurlan dusă de învățătorii Viorica, Protopopescu Constantin și Hernest Victor, s-a reușit ca școlarizarea să fie maximă. M. V. coresp. ---------.',1.. II Preocuparea noastră în problema protecției muncii Una din preocupările comitetului nostru de întreprindere este și cea a protecției muncii. In această direcție, noi am realizat următoarele : De la început am trecut la mobilizarea muncitorilor de la fiecare loc de muncă prelucrînd instrucțiunile de tehnica securității și protecția muncii. La încheierea contractului colectiv pe anul 1956, comisiile pe probleme au mobilizat muncitorii pentru a face propunerile necesare încheierii convenției privind protecția muncii și măsurile sanitare ce vor trebui aplicate pe anul 1956. După semnarea contractului colectiv, organul sindical a trecut la urmărirea datelor fixate în convenția pentru îndeplinirea măsurilor și obiectivelor în timpul fixat, iar acolo unde locul de muncă necesita urgență a luat măsuri în colaborare cu conducerea de a se face imediat operațiunile necesare. In vederea dotării agregatelor cu apărători, a luat ființă în cadrul întreprinderii o secție de confecționat plase de sîrmă pe lîngă atelierul de întreținere, reușind prin aceasta să se aplice măsurile din contractul colectiv (anexa nr. 3)Pentru ca muncitorii să cunoască materialele de protecție și hainele de uzură, s-au luat măsuri pe linie sindicală de reprelucrare a H.C.M. nr. 355/1955. De asemenea, s-a cerut concursul muncitorilor de a participa la descoperirea locurilor periculoase de muncă și la luarea de măsuri pentru înlăturarea accidentelor. Comitetul sindical, analizînd locurile de muncă, unde era necesar să se dea antidoturi și material de protecție, a intervenit la conducerea întreprinderii pentru ca muncitorii să intre în drepturile ce le revin conform contractului colectiv și legilor în vigoare. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale s-au luat măsuri de a se revizui locurile de muncă și pentru trimiterea în stațiunile balneo-climaterice a 10 tovarăși, care, primind tratamentul respectiv, s-au refăcut. Printre aceștia sînt Iov Lisenco Adam, mecanic, fabrica de ghiață, Filip Gheorghe, mezelar și alții. Prin serviciul organizarea muncii și responsabilii de unități, s-a făcut instructaj fiecărui muncitor nou angajat, trecîndu-se la completarea fișelor, instruirea la locul de muncă și la verificarea fișelor de către organe numite prin decizie de către conducere în colaborare cu comitetul sindical. Totodată, s-au luat măsuri ca fiecare unitate să trimită lunar proceseverbale de confirmare a instructajului făcut la fiecare lod de muncă și fiecărui muncitor. In vederea reducerii efortului fizic al muncitorilor, s-au studiat cu cabinetul tehnic măsuri pentru introducerea mecanizării. Astfel, s-au introdus două mașini automate de umplere a sticlelor cu limonadă, s-a construit un pod rulant pentru transportul tăvălugilor, s-a confecționat un malaxor pentru mestecarea săpunului, munci care se executau pînă în prezent manual. La moara Tuzla și presa de ulei Constanța s-a modificat funcționarea de la motoare termice la motoare electrice. Comitetul sindical, primind sarcina de a organiza revizia obștească de protecția muncii, a mobilizat toți muncitorii, formînd colective pe fiecare loc de muncă, dînd posibilitatea ca fiecare muncitor să poată participa cu propuneri la această acțiune, prin descoperirea locurilor periculoase și propuneri de îmbunătățire și executare la timp a diferitelor lucrări acolo unde e pericol de accidentare-Comitetul sindical, prin brigada de agitație, a arătat cum unii muncitori respectă normele de tehnica securității și protecția muncii, felul în care conducerea ia măsuri pentru punerea în aplicare a obiectivelor contractului colectiv și cum organul sindical se achită de această sarcină, iar cei îndărătnici au fost criticați, cum sunt Țuca Alexandru de la Scărișoreanu, Nahornic Ilie de la Negru Vodă și Vlad loan, responsabilul comisiei cu protecția muncii. In vederea organizării locului de muncă pentru iarnă, comitetul sindical, consultîndu-se cu conducerea, a luat măsuri de îmbunătățire a localurilor, de exemplu atelierul de întreținere, moara nr. 4 și altele. De asemenea, s-au luat măsuri de dotare cu sobe, de completare a geamurilor sparte și de aprovizionare cu lemne a unităților. Față de rezultatele obținute, comitetul sindical a avut și lipsuri în ceea ce privește instruirea în mod organizat și tematic a inspectorilor obștești de protecția muncii, instruire de care răspundea tov Vlad Ioan, responsabil cu protecția muncii. O greutate în munca noastră a constituit-o faptul că nu tot timpul conducerea a pus la dispoziție materialele necesare de protecție și pentru confecționarea aparatelor de protecție. Din lipsă de repartiție de materiale, chiar materialele repartizate nu au venit la timp, iar altele chiar de loc, ca de exemplu cizme de cauciuc, mănuși de cauciuc și altele. Lipsurile de pînă acum, însă, vor constitui pentru anul ce vine un obiectiv principal spre care ne vom îndrepta activitatea. DlAMANDESCU MIHAI ■președintele comitetului de întreprindere I.R.P.L. Constanța BOBROGEA NOUA Nr. 2575 LA BEILIC Comitetul executiv al sfatului popular al comunei Beilic se străduiește zi de zi să dea viață hotărîrilor luate în adunarea populară pentru stabilirea autoimpunerii pe 1956. Din debitul de 38.000 lei, cu restanțe, s-au încasat 25.208 lei. Membrii comitetului executiv, și în special președintele Călin A. Ion, secretarul Voicu Parfene, cu orice prilej stau de vorbă cu țăranii muncitori mobilizîndu-i să-și achite autoimpunerea. Majoritatea cetățenilor din această comună și-au achitat autoimpunerea, printre care Cristea Marin, Dumitru D. Tudorache, Dumitru Ciocan, Aurel Gh. Călin și alții. Tot în această comună se dă o atenție deosebită reparării și întreținerii drumurilor. Astfel, într-o perioadă scurtă s-a reparat șoseaua pe o distanță de 2 km. Nu după mult timp, șoseaua dintre Beilic și Ioan Corvin, pînă în satul Mircești, va fi dată în circulație. Paralel cu această muncă, sfatul popular s-a îngrijit să refacă pe aceeași distanță și șanțurile de scurgere a apei pe ambele părți ale șoselei. In total, pe șosea s-au așternut 800 m.c. piatră. Cei care și-au terminat contribuția în muncă sînt Călin C. Grigore, Dan A. Dumitru și alții. MARINESCU VIRGIL corespondent Poșta juridică Gheorghe A. Ion întreabă: In ce cazuri se poate subînchiria legal ? RĂSPUNS : Un chiriaș poate la rîndul său să subînchirieze la un alt chiriaș conform art. 27 din Decretul 78/1952 numai atunci cînd spațiul ce-l subînchiriază face parte din suprafața sa legală. Am amintit în unul din articolele noastre anterioare, ce însemnează suprafața legală și suprafața disponibilă. Contractele de subînchiriere se fac în formă scrisă și în condițiile de preț și termen în care ambele părți contractante cad de acord. Precizăm că un asemenea contract de subînchiriere se poate face fie asupra unei camere goale, fie asupra unei camere mobilate, cu condiția însă ca aceste camere să facă parte din suprafața legală a celui ce subînchiriază. In cazul cînd suprafața respectivă nu face parte din suprafața legală a celui ce voiește să o subînchirieze, ci este o suprafață locuibilă excedentar disponibilă, chiriașul respectiv nu o poate subînchiria legal, ci este obligat să o declare la serviciul de gospodărie locativă a sfatului popular respectiv, pentru a fi repartizată altei persoane. Tov. Popescu Ion întreabă : Cine este obligat să întocmească contractul de închiriere: chiriașul sau proprietarul ? RĂSPUNS . Potrivit dispozițiunilor Decretului 78/1952, contractele de închiriere privitoare la clădirile proprietatea particularilor, se întocmesc de către chiriași și tot de ei se înregistrează la serviciul de gospodărie locativă-Contractele sînt valabile chiar dacă proprietarul refuză să se semneze. Pentru clădirile administrate de către Locativa, contractele se întocmesc de către administratorii de imobile — salariați ai acestei întreprinderi. Și-a făcut cumpărături E duminică. O duminică frumoasă de toamnă. Razele aurii ale soarelui învăluie cu multă dărnicie întregul oraș.Populația, îmbiată de această zi călduroasă, umblă forfota. Pretutindeni întîlnești un dute-vino care-ți amintește că azi e zi liberă, zi de odihnă și zi de obor totodată. Mulțimea a ieșit să-și facă unele cumpărături pentru nevoile gospodărești. La vitrina magazinului universal al cooperației din piața Griviței, cîteva femei, care după îmbrăcăminte păreau a fi de la țară, s-au oprit și privesc cu atenție. Una din ele spuse că și ea ar avea nevoie de unele lucruri ce sînt expuse aici. Intrară în magazin. Apropiindu-se de raionul de textile, țăranca întovărășită S. Paraschiva din comuna Plopeni, spuse vînzătoarei că ar vrea niște ciorapi de mătase pentru ea și fiica ei, arătînd spre codana ce o însoțea. — Și mai vreau ciorapi și pentru cei doi copii de acasă — Ilie și Lenuța. Merg la școală și e bine să aibă cît mai multe perechi pentru schimb. Iar pentru Gică, vă rog să-mi dați o pereche de pantofi. Gică e mai mare — merge la horă... După ce a fost servită cu tot ce avea nevoie la acest raion, se îndreptă spre raionul cu articole de menaj, de unde cumpără o strecurătoare, un lighean, cîteva burlane pentru sobă și alte lucruri pentru uzul casnic. Vroia să plece, dar cînd să iasă zări în magazin o mașină de cusut. Cum o interesa și acest articol, merse la gestionarul cu Iorgu, și se magazinului. Voiinteresă în ce condițiuni se poate cumpăra o mașină de cusut. — Am mai avut o mașină de cusut, dar am dat-o în vara aceasta de zestre fetei care s-a măritat, și nu pot sta fără mașină în casă, m-am obișnuit și-mi vine tare greu fără acest obiect. Din plusul de cereale, m-am sfătuit cu bărbatul meu să dăm și să ne luăm din nou mașină. E de mare folos întro casă. O s-o luăm în curînd. Astfel, cu coșul plin de cumpărături, plecară mulțumire din magazin, îndreptîndu-se spre o unitate alimentară de unde vroia să mai cumpere și niște bomboane, cîteva lămîi și altele, să fie în casă-In zilele de obor, acest magazin, care pune zilnic la dispoziția populației consumatoare tot felul de articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, articole de larg consum executate de cooperativele meșteșugărești din regiune și din cuprinsul patriei, ca butoaie, sobe de gătit, garnituri de mobilă (dormitoare și bucătărie) devine neîncăpător. In acest an, colectivul acestui magazin a vîndut cu 16 garnituri mai mult decît în anul care a trecut, numai mobilă, iar planul de desfacere pe trimestrul III a fost depășit cu 60%. Vrednici de laudă pentru munca depusă zi de zi sînt utemista Nucă Teodora, Nicolae Tălpău și S. Ranzel, care au obținut succese deosebite și în cursul acestei luni, îndeplinind planul de desfacere cu 4 zile mai devreme. ANUNȚ întreprinderea regională de industria cărnii Constanța, angajează : muncitori calificați în meseria de măcelar, mărar și mezelar precum și muncitori necalificați. Cei interesați se vor adresa abatorului Constanța, șos. Mangaliei nr. 98. An de an, manifestările înserate în Luna prieteniei romîno-sovietice oferă oamenilor muncii din regiunea noastră zile de neuitat, zile în care prietenia noastră față de Uniunea Sovietică capătă o semnificație mai adâncă — aceea a dragostei și prețuirii în mod sincer a poporului sovietic. An de an, Luna prieteniei devine mai bogată în manifestări care recreează pe oamenii muncii, dar în același timp le oferă prilejul de a cunoaște știința, arta și cultura acestui popor, ale cărui realizări sînt demne de a fi pildă tuturor popoarelor. Iată un scurt bilanț al manifestarilor din această lună, care dovedește că pentru oamenii muncii din regiunea noastră Luna prieteniei romîno-sovietice este o adevărată sărbătoare... • In regiune, s-au organizat 36 de călătorii pe harta U.R.S.S. la care au participat 4.120 tovarăși. Frumoase plimbări imaginare au avut loc la clubul S.N.M.C., unde a vorbit toving Mușcină care a studiat în U.R.S.S. De asemenea, astfel de plimbări au avut lc la Ghindărești, la Făcăeni, Fetești și în alte locuri. • In școli și întreprinderi au fost organizate 152 seri literare la care au participat 6.800 de oameni ai muncii și elevi. La Fetești o astfel de seară literară a fost închinată scriitorului Fadeev despre care vorbit tov. Săvulescu N. Asemenea a acțiuni, închinate scriitorilor Tvardovschi, Tolstoi au fost organizate și la biblioteca raională Babadag, în Basarabi și Tîrgușor și în comuna Sarichioi unde a vorbit tov. profesoară Cotrilă Emilia. ® Cele patru seri literare-ghicitori cu premii organizate în această lună la cluburile L.N.M.C., D.N.M.C. sau în Hîrșova au prilejuit cunoașterea celor mai de seamă scriitori ruși sau sovietici. • 58 de seri ale basmului rus și sovietic au fost organizate în această perioadă. Copiii din Țăndărei au ascultat cu această ocazie basmul „Peștișorul de aur“ citit de tov. Efta.im Jurilovca, seara dedicată basmului rus a strîns peste 80 de copii. In Dăeni, Macin și Topalu ia serile de basme au participat 60 de învățători și peste 700 de pionieri și elevi. • Mult au fost prețuite de școlarii și de cadrele didactice șezătorile organizate în școli, dedicate prieteniei romîno-sovietice. La cele 57 de șezători organizate în cadrul școlilor din regiune au participat 5.300 pionieri și elevi. Bine au fost organizate șezătorile din comunele Topalu, Horia, Murighiol, școala nr. 5 Tulcea, școala pedagogică și altele. In comuna Țăndărei, raionul Fetești, s-a organizat o mare serbare a prieteniei la care au participat 1.500 tovarăși. Tovarășii ing. Modoran și Cornel Marinescu au vorbit celor prezenți despre viața din Uniunea Sovietică. A urmat un program artistic și apoi dans. Asemenea serbare a fost organizată și la Fetești, unde au participat 3.000 de tovarăși. Pentru cunoașterea vieții și realizărilor din Uniunea Sovietică s-au organizat în această perioadă 8 întîlniri cu cei care au studiat și vizitat U.R.S.S., la care au participat 1.050 tovarăși. Tovarăși ca Duilă Gh., Aram Agop și alții au vorbit despre cele ce au văzut în Uniunea Sovietică. La Casa de cultură a minorităților naționale din Constanța s-a organizat o întîlnire cu grupul de turiști care a vizitat Armenia sovietică. Au vorbit acolo Mesia Hacerian, Onig Koncegulian și alții. 8 In întreprinderi și cămine culturale au fost organizate 10 simpozioane la care au participat 1.500 oameni ai muncii. Astfel de simpozioane au avut loc la școala metalurgică Medgidia, în comunele Cotu Văii, Topalu, unde tov. Lascu Gheorghe a condus simpozionul cu tema „Energia atomică în slujba păcii“. In colaborare cu C. C. S. și A.S.I.T., A.R.L.U.S. a organizat 31 consfătuiri cu fruntașii din industrie și agricultură care aplică metode sovietice. Au vorbit cu acest prilej inginerul Bordea Dumitru, în comuna Săveni, Dîrlă Gheorghe la C.M.C., ing. Mărculescu la C.F.R. despre „Roadele aplicării metodelor sovietice“. Toate acestea precum și cele 44 de convorbiri pe tema „Destinderea încordării internaționale și lupta Uniunii Sovietice pentru pace“ precum și cele 20 jurnale vorbite organizate pe diferite teme dovedesc din plin dragostea și entuziasmul oamenilor muncii din regiunea noastră de a sărbătri Luna prieteniei romîno - sovietice. A APĂRUT: OZEROV V. „Chipul comunistului în literatura sovietică“ Ozerov își sprijină tezele teoretice pe analiza concretă a unor romane — apărute de la Marea Revoluție Socialistă și pînă azi — ceea ce îi permite să tragă concluzii convingătoare, să explice clar cititorului de ce au obținut unii scriitori sovietici succese importante în creația literară, iar alții au suferit eșecuri. BADIGHINA. „Drumul spre Petrumont“ roman-gazetă la mijlocul veacului al XVIII-lea, patru curajoși cercetători polari ajung — în urma distrugerii corăbiei lor lovite de ghețari — pe insula pustie Grumont și trăiesc acolo șase ani de zile, rezistînd unor greutăți neînchipuite. Lor le este închinat romanul de aventuri ce vi-1 recomandăm Buletin meteorologic Observatorul meteo-maritim Constanța comunică timpul probabil pentru regiunea Dobrogii și vestul Mării Negre valabil pînă la 2 noiembrie 1956, orele 8 dimineața. Gerul mai mult acoperit. Vînt din nord și nord-est cu 25—40 km. pe oră. Temperatura în scădere fiind cuprinsă noaptea între minus 1 grad și plus 3 grade, iar ziua între plus 4 și plus 7 grade. Marea agitată cu valuri mari gradul 4—6. Precipitațiuni sub formă de ploaie slabă intermitentă. Pentru următoarele 3 zile: 2, 3 și 4 noiembrie 1956 : Vreme închisă cu cerul mai mult variabil. Vînt din nord-est și est cu 25—35 km. pe oră. Temperatura în scădere. Marea în general agitată. Bogata experiență sovietică pune la îndemâna sfaturilor populare un izvor nesecat de învățăminte, în ceea ce privește formele de legătură cu masele. Una din formele răspândite de legătură ale sfatului popular cu masele o constituie comitetele de stradă. Comitetele de stradă sînt ajutoare prețioase ale comitetelor executive și ale deputaților pentru antrenarea maselor în acțiunile cu caracter gospodăresc, efectuarea unor lucrări obștești etc. In vara aceasta au fost inițiate și conduse în orașul nostru o serie de acțiuni cu caracter gospodăresc Cele 187 comitete de stradă, cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popular, au reușit să ducă o muncă susținută pentru curățirea străzilor, a cartierelor și orașului nostru. Sprijinindu-și întreaga activitate pe legătura strânsă și nemijlocită cu masele, ascultând cu atenție și punând în practică propunerile și sugestiile venite din partea oamenilor muncii, dovedind grijă pentru nevoile și ridicarea gospodărească a străzii, comitetele de stradă au reușit să strângă în jurul lor peste 20.000 de cetățeni, care au contribuit cu inițiativa lor creatoare și cu simțul lor gospodăresc la realizarea acțiunii de amenajare a străzilor. Și acum să vedem cum au muncit două comitete de stradă din orașul Constanța. Să luăm, de pildă, pe cel din... ...circumscripția electorală nr. 34 Comitetul de stradă din această circumscripție este format din 11 tovarăși și are ca președinte pe harnica deputată Andriadis Anastasia. El își desfășoară activitatea pe baza planului de muncă întocmit pe un trimestru. In cadrul muncii de înfrumusețare și gospodărire a circumscripției, membrii comitetului de stradă s-au împărțit pe echipe și cu sprijinul delegatelor de femei au îndrumat pe cetățeni să-și curețe casele, curțile și străzile. S-a reușit ca 11 garduri, 209 pomi, 27 fațade ale caselor să fie văruite și s-au cărat gunoaiele. Printre fruntașele în această acțiune sînt gospodinele Cîndea Ioana, Barbu Frusina, Neagu Marcela, Drăghici Margareta, Valerica Ioana, Dumitrescu Emilia, A. Avramescu și altele. In această circumscripție au fost renovate cele patru străzi. Au sprijinit această acțiune tovarășii Neagu Ion, Alopeanu Emil, Alexandru C. și alții. S-a propus comitetului executiv al sfatului popular să se amenajeze rigolele și porțiunile de trotuar al căror asfalt este spart, iar porțiunea de trotuar spart de pe străzile Daciei, General Manu și Scarlat Vîrnav de asemenea să se asfalteze. In grupele de stradă au fost citite diferite broșuri, la citirea cărora a participat un număr însemnat de femei. S-au făcut 35 abonamente la revista „Femeia , iar la „Femeia sovietică" . Pe lîngă cele 45 membre ale organizației de Cruce Roșie au mai fost atrase încă 20 membre, acestea plătindu-și cotizația și desfășurând o muncă temeinică educativ-sanitară. Pentru bazarul organizat de comisia de femei orășenească, au fost confecționate 32 de obiecte ca: șorțulețe, rochițe, scufițe și altele. In ultima perioadă s-a intensificat munca de lămurire a gospodinelor pentru atragerea lor în cîmpul muncii. Ca urmare, 4 gospodine au fost încadrate în producție. Dacă comitetul de stradă din această circumscripție are o activitate bogată, nu la fel putem vorbi despre comitetul de stradă din... ...circumscripția electorală nr. 26 In această circumscripție a fost constituit comitetul de stradă, nu pentru că deputatul Raciu Nedelcu a dovedit preocupare, ci pentru că comitatul executiv a trimis aici un delegat. Trebuie să spunem că atît activitatea comitetului de stradă cît și a deputatului sînt inexistente și nu s-au întreprins acțiuni menite să ducă la înfrumusețarea circumscripției. Cu toate că circumscripția cuprinde unele străzi din centrul orașului, se puteau realiza multe lucruri frumoase. In această circumscripție deputatul nu a organizat întîlniri cu alegătorii, comitetul de stradă nu a ținut nici o ședință, într-un cuvînt nu s-a făcut nimic pe linia respectării îndatoririlor cetățenești. Să vedem... ...a cui este vina Despre inactivitatea deputatului am vorbit mai sus. Considerăm că vina principală o poartă comitetul executiv, pentru că nu a trecut la activizarea comitetelor de stradă. Din cele 187 comitete de stradă își trăiesc viața circa jumătate, restul sînt numai pe hârtie. Mai sînt încă de ales 10 comitete de stradă și numai în circumscripțiile unde deputați sînt oameni cu munci de răspundere, așa cum ar fi Negruș Anton, Novac Zamfir, Pătrășescu Ion etc. Era necesar ca în sesiunile sfatului popular să se discute inactivitatea deputaților și a comitetelor de stradă. Comitetul executiv trebuie să facă o cotitură în ceea ce privește activizarea comitetelor de stradă și pentru aceasta se cere... ...o temeinică organizare a muncii In vederea unei bune organizări a muncii, comitetele de stradă își întocmesc planuri de muncă pe baza sarcinilor ce le revin din cadrul planului de muncă al comitetului executiv, precum și a sarcinilor primite în adunările cu locuitorii. Planul de muncă este supus aprobării comitetului executiv. Comitetul de stradă este condus de președinte și secretar, aleși dintre membrii comitetului de stradă. In scopul unei cît mai bune desfășurări a muncii și pentru a putea duce o temeinică muncă colectivă, comitetul de stradă ține ședințe săptămânal, sau ori de cîte ori este nevoie, analizînd felul cum decurge munca, măsurile ce trebuie luate pentru rezolvarea diverselor acțiuni. Ședințele acestea trebuie pregătite din timp. Hotărîrile luate se aduc la cunoștința comitetului executiv, întreaga activitate a comitetului de stradă este controlată și îndrumată de către comitetul executiv. Membrii acestuia trebuie să participe la ședințele comitetelor de stradă, lucru ce nu prea se întâmplă la membrii comitetului executiv. Pentru a arăta rodul activității lor, președinții comitetelor de stradă prezintă o dare de seamă în fața cetățenilor de activitatea dusă. Aceste dări de seamă trebuie să scoată în evidență sprijinul primit din partea cetățenilor, evidențiind pe cei fruntași. Organizarea comitetelor de stradă și activizarea lor lărgesc baza de masă a organelor locale ale puterii de stat, creează un activ puternic în jurul acestora, cheamă la gospodărirea treburilor obștești mase largi de oameni ai muncii. G. CLARA Comitetele de stradă, mijloc important de legătură cu masele v