Dobrogea Nouă, iulie 1959 (Anul 12, nr. 3394-3420)

1959-07-22 / nr. 3412

Pag. a 2-a Cum sprijină unitățile culturale din raionul Tulcea campania agricolă de vară Muncile agricole de vară în raionul Tulcea sînt în toi. Colectiviștii depun eforturi înzecite pentru ca recolta bo­gată din anul acesta să fie strînsă, și treierată la timp și în condiții bune. In comuna Beștepe, de pildă, ca în toate satele și comunele noastre, re­coltatul și treieratul sînt mult avan­sate față de aceeași perioadă a ani­lor precedenți. La reușita campaniei agricole de vară, concură și unitățile noastre cul­turale, care s-au pregătit temeinic, organizîndu-și din vreme munca cul­­tural-educativ-artistică, cu conținut a­­decvat muncilor productive din a­­ceastă perioadă. Tot comuna Beștepe, prin căminul cultural de aici, ne poate servi un exemplu concret asupra fe­lului cum și-a organizat munca în perioada de vară. Conducerea căminului cultural din Beștepe, sub îndrumarea organizației de bază P.M.R., și-a întocmit un plan de acțiune pe toate laturile muncii cultural-educativ-artistice de masă. Pînă acum, s-au ținut o serie de conferințe legate de campania agri­colă de vară. Brigada artistică de a­­gitație a căminului cultural a pregă­tit un program axat pe lucrările de recoltat, dezmiriștit și treierat în co­muna Beștepe. Despre sprijinul Casei raionale de cultură De curînd, Casa raională de cul­tură a ținut seminarul raional cu di­rectorii căminelor culturale, unde s-au dezbătut probleme legate de munca­­ culturală în perioada de vară. Direc­toril căminelor culturale din Beștepe, Niculițel (Adamian Elena), Gataloi (Popovici Alexandrina), Meidaochîoi (Popescu Aurel) și încă mulți alții care au luat parte la discuții au scos în evidență metodele lor de muncă în sprijinirea campaniei agricole, precum și deficiențele ce s-au ivit, ca de pildă, o nejustă planificare a conce­diilor învățătorilor și profesorilor de la sate. Tot pe linia îndrumării metodice a unităților culturale de la sate, cabi­netul metodic al Casei raionale de cultură Tulcea a trimis o scrisoare me­todică unde s-a arătat pe larg acti­viștilor culturali cum trebuie să-și or­ganizeze munca și că este necesar să fie folosite toate formele muncii cul­turale ca : seri literare, jurnale vor­bite, conferințe, seri distractive, agi­tația vizuală etc., pentru a aduce o contribuție importantă la munca de pe ogoare în această perioadă. Prin brigada științifică a Casei ra­ionale de cultură, care se deplasează cu regularitate în raion, în fiecare săptămână, s-a căutat să se răspundă pe larg de către specialiști la între­bările puse în legătură cu lucrările agricole și cu aplicarea regulilor a­­grotehnice. Asemenea răspunsuri s-au dat țăranilor colectiviști din Frecăței, Beștepe etc. O muncă concretă metodică este dusă și de către activiștii Casei raio­nale de cultură, care se deplasează foarte des pe teren la căminele cul­turale, unde lucrează efectiv cu acti­viștii culturali pentru organizarea mun­cii culturale și orientarea conținutului repertoriului. Despre cîteva rezultate Luarea unui întreg complex de mă­suri pentru întărirea muncii culturale pe plan raional, sub îndrumarea și conducerea Comitatului raional P.M.R. Tulcea, a contribuit și contribuie la desfășurarea largă a unei intense ac­tivități. In comuna Niculițel, pe baza pla­nului de muncă al căminului cultural, se duce o activitate culturală frumoa­să. Se țin conferințe legate de această problemă. Brigada artistică de agi­tație pregătește un program cu a­­ceeași temă. Pînă acum, s-au ținut conferințe ca : „Să facem recoltatul în pîrgă", „Importanța dezmiriștitului" și altele. Mai toate căminele culturale din raion au pus în repetiție piesa „în­tâlnire în cîmp" de Uspenski, editată de Casa regională a creației popu­lare Constanța, piesă care tratează tocmai problema muncilor agricol de vară. In legătură cu agitația vizuală, succese deosebite s-au înregistrat în comunele Beștepe, Ada Marinescu și Niculițel, unde s-au făcut o serie de lozinci, panouri și grafice, care tra­tează problema muncilor agricole de vară. Cititul ziarelor și revistelor la arte se desfășoară cu intensitate în ma­joritatea satelor noastre, așa cum ar fi de pildă Mahmudia, Ștefan Gheor­­ghiu, Murighiol etc. Tot în această direcție, trebuie să amintim că pe lingă numeroase arii s-au făcut um­brare, unde s-au deschis biblioteci volante, așa cum e la Malcoci, Pîrlița, Niculițel, Isaccea etc. Putem spune că în anul acesta, munca cultural-educativă din raronul nostru sprijină mai consistent campa­nia de recoltare și treieriș, vine cu forme noi în activitate, se desfășoară concret și cu obiective precise. Nouă, metodiștilor și activiștilor culturali ai Casei raionale de cultură Tulcea, nu ne rămîne decit să ajutăm și să con­trolăm această activitate, să fim per­manent în teren, acolo unde și mun­ca culturală își spune cuvântul în ma­rea bătăl­ie pentru strîngerea rece­ntei. A. MUNTEANU, metodist al Casei raionale de cultură Tulcea UNA DIN REALIZĂRILE REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR In orice loc din regiunea noastră, ca de altfel in întreaga țară, au loc adunci prefaceri. Prin grija partidului și guver­nului, s-au ridicat in anii re­gimului democrat-popul­ar mii de construcții cultural-sanitare care sint puse la dispoziția ce­lor ce muncesc. In fotografia noastră, vă pre­zentăm clădirea unei școli ele­mentare de 7 ani din orașul­­ Tulcea, realizare a regimului democrat-popular. Pentru copiii colectiviștilor Pe lingă gospodăria agricolă colectivă din satul Pașacîșla, raionul Istria, funcționează o grădiniță Dormitoarele sezonieră, hrana substanțială curate, de 3 ori pe zi, compusă din 2—3 feluri de mîn­­care, odihna obligatorie în fiecare zi, toate îm­pletite cu orele educa­tive ținute de tovarășa Dobre Olimpia fac ca vlăstarele colectiviștilor să aibă toate condițiile pentru a se dezvolta, a crește bine. Incepînd cu cele două îngrijitoare, Peiu Ște­fana și Baciu Stela, sau bucătăresele Paraschiva și Vrînceanu­ Florica Vracinschi, întregul per­sonal al acestei grădi­nițe poate fi evidențiat pentru munca depusă. EFIMOV ANDREIAN, coresp. ----------- ... •■=sxsxxxs, ' =-----------­ Pi re­veni­rea și primele îngrijiri în dispepsiile copilului mic In timpul verii, se înmulțesc foarte mult diareile și în general tulburările digestive la copii. Acest fapt se da­­torește efectelor temperaturii ridicate asupra alimentelor in general și asu­pra laptelui în special, precum și a­­supra copilului mic, la care căldura provoacă o micșorare a sucurilor sto­macului și intestinului care intervin in mistuirea alimentelor. Ca urmare a intervenției acestor factori, apar a­șa-num­itele diarei sau mai corect dispepsiile. Cea mai ușoară formă o constituie dispepsia simplă, la care se observă lipsa de poftă de mîncare, cîteva scaune diareice și o ușoară indispo­ziție a copilului. In această stare, co­pilul poate avea febră sau nu. A doua formă este dispepsia toxică, în care numărul scaunelor se mărește (8-10 pe zi), se adaugă vărsături, febră, o stare de somnolență a copi­lului. A treia formă și cea mai grevă este cea numită toxicoză, in care văr­săturile devin aproape continue, scau­nele extrem de frecvente și starea generală foarte rec. Aceste trei forme pot surveni de la început sau dintr-o dispepsie­ ușoară, netratată, care poate trece intr-una toxică și de aici in forma cea mai gravă, toxicoze. Cinc­ am observa: la un sagaci sau copii mic primelc tul­burări ale boli:, d«. obicei !­?. vărsă­turi și cîteva­­ carne diareice, prima măsură este punerea ia repaus a tu­bului digestiv. Pentru­­ aceasta, nu in­troduce pentru 24 de ore dietă hi­­drică, care constă in administrarea in acest interval de apă fiartă și ră­cită sau ceai ușor Induicii. Cantita­tea trebuie sa cuprindă cel puțin un sexu și la copiii care au vărsături se dă cu lingurița In cantitate foarte­­ mică la intervale dese. Introducerea dietei hid­rice are un efect extrem de rapid. Vărsăturile dispar, scaunele se răresc și revin la normal, febra des­crește, starea generală se îmbunătă­țește rapid. Dar, o dată cu aceasta, intervin și greșelile mamelor care, constatînd a­ Sfatul medicului ceasta ameliorare, încep să dea co­piilor din nou mîncare, boala reve­nind. De aceea, după prima zi de dietă, urmează pentru 24 de ore să se dea copilului zeamă de orez sau supă de morcovi, ambele trecute prin sită, circa un litru pe zi. După a­­ceastă dietă de 2 zile, se introduce alimentația în felul următor : dacă copilul este hrănit la sin, se continuă cu supa de morcovi sau zeama de orez în cantitate ceva mai redu­să iar la sfîrșitul fiecărei mese se dă și sin 1-2 minute ; ziua următoare, se dă 5 minute sin, pe lingă supa de mor­covi sau zeama de orez, apoi alimen­tarea la sin redevine normală, avînd grijă să se continue cu 10-20 de lin­gurițe de supă de­ morcovi pe zi, chiar timp de 10-14 zile. Dacă copilul a fost alimentat artificial, după dietă se va da un lapte modificat mai ușor de suportat (lapte acidulat). Preven­tiv, se poate continua să se dea una sau doua săptămini cile 2-4 lingurițe de supă de morcovi la mase. La copiii trecuți de 8-10 luni, după dieta hidrică și supa de morcovi sau zea­rt­a de orez, se începe alimentația cu făinoase cu apă (griș cu apă, orez cu apă), la care se adaugă in zilele următoare, treptat, supă de zarzavat, icuri, briază de voci, pline albe, a­jungindu-se ca la circa o săptămînă să se dea griș cu lapte îndoit cu apă. In rezumat, alimentația la un copil cu dispepsie constă în administrarea timp de o zi a dietei hidrice, apei o zi supă de morcovi sau­ zeamă de orez și după aceea, treptat, fin, lapte acidulat sau făinoase cu apă, acea­sta în funcție de vîrsta copilului. Pe lingă alimentație, se va da copilului strepto­­micină pe cale bucală (circa 07 Sra_ me pe zi), la 6 ore interval. De ase­menea, se vor da vitaminele B și C și calciu, pentru a înlocui pierderile din timpul bolii. Pentru prevenirea acestei boli, sunt recomandate următoarele sfaturi : co­pilul să fie alimentat numai la sin pînă la 6 luni, apoi se vor introduce treptat alte alimente pînă la 10 luni, cind va fi oprit de la sin. Este inter­zisă încetarea alimentatului la sin va­ra, orice aliment se va introduce trep­tat și cu avizul medicului sau serei de circumscripție. Laptele va fi fiert pînă la clocot și păstrat la gheață. Alimentele trebuie ținute acoperite și nu expuse muștelor. Fructele și zarza­vatul trebuie spălate bine înainte de a fi date copilului, iar in timpul epi­demiilor, apa cu care se spală să fie fiartă. Pe plajă, în excursie, copiilor să nu li se dea alimente supuse alte­rării (carne, conserve, unt, mezeluri). Trebuie dusă o muncă permanentă pentru obișnuirea copiilor să se spele pe miini înainte și după masă. Aplicînd aceste cîteva sfaturi, vom evita îmbolnăvirea de dispepsii a co­piilor. Dacă ea se produce, aplicarea primelor măsuri amintite, pînă­ la ve­nirea medicului, este in cele mai multe cazuri salvetoare pentru sănătatea și chiar viața copilului. Dr. N. BUNEA REALIZĂRI PE TARÎM SANITAR ÎN REGIUNEA CONSTANȚA O nouă construcție sanitară De curînd, a avut loc inaugurarea noului dispensar medical de la Ol­ti­na, raionul Adamclisi. Lucrarea a fost începută la 27 august 1958 și a fost dată în folosință în cinstea lui 23 August, marea noastră sărbătoare națională Noul dispensar are un cabinet de consultații, o sală de așteptare, două camere cu 10 paturi pentru copii, do­uă camere dormitor cu cinci paturi pentru mame. In afara laboratorului de care dispune, trebuie să subliniem că acest nou dispensar, prin grija sec­ției sanitare regionale, a fost înzes­trat cu aparat Röntgen, aparat de ul­trascurte, pentru aerosoli și pentru ultraviolete. Construcția clădirii care inițial a fost apreciată la suma de 104.000 lei s-a putut executa numai cu 52.000 lei, datorită faptului că majoritatea colectiviștilor de la G.A.C. „Victoria“ din Oltina au prestat numeroase ore de muncă voluntară. Colectiviștii au fost antrenați prin exemplul personal dat de către tov. Dineu Ilie, președin­tele gospodăriei colective, tov. Leven­te Levente, vicepreședintele colectivei, precum și tov. Ris­tea Ștefan, preșe­dinte al Sfatului popular al comunei Oltina, și tov. Radu Gheorghe, secre­tar. Și-au adus aportul și mulți meș­teri din colectivă, ca de exemplu tov. Caradan Constantin, meșter zidar la gospodăria colectivă. Colaborarea colectiviștilor din Ol­tina la această importantă realizare sanitară trebuie­ să constituie un e­­xemplu bun de urmat pentru alte gospodării colective, care în felul a­­cesta vor putea contribui la opera de ocrotire a sănătății țărănimii munci­toare. Construiesc un nou local pentru școală In adunarea populară care s-a ținut cu pri­lejul votării contribuți­ei voluntare pe anul 1959, locuitorii comunei Mihail Kogălniceanu, raionul Fetești, au da­torit ca din suma ce se va încasa să con­struiască un local pen­tru școală cu 5 săli de clasă. Sprijinit de de­putații Dragomir Ște­fana, Vîrtej Nicolae, Pe­tre Eugenia și Costea Nicolae, comitetul exe­cutiv­­ al Sfatului popu­lar comunal a reușit să încaseze în întregime debitul stabilit de adu­narea populară, care, însumează 67.392 lei. Din această sumă, s-au procurat 16.500 kg de ciment, 50 mc de grinzi și manele, 28 mc de scîndură de stejar pen­tru tîmplărie și dușu­mele, 105.000 cărămizi și 90 mc de piatră. Toate materialele fi­ind transportate prin muncă voluntară, realizat o­­ economie s­a de 500 ore de muncă. A­­vînd totul la îndemî­­na, zilele trecute, meș­terii au început lucrări­le la construcția noii școli. Pînă acum, s-a pus temelia și s-a în­ceput la zidărie. De remarcat este faptul că lucrările de construcție sînt exercutate de către colectiviști tot prin mun­că voluntară. BARBU ION, coresp. în cinstea zilei de 23 August Hei acțiuni cultural sanitare în regiunea noastră Răspunzînd chemării Comitetului regional de partid, Sanepidul regional Constanța (secția de educație sanita­ră), în colaborare cu secția sanitară oraș și comitetele regional și orășenesc al Crucii Roșii, au luat măsuri pen­tru intensificarea activității educativ­­sanitare în oraș, pe litoral și în regi­une. In acest scop, la Sfatul popular orășenesc a avut loc un instructaj e­­ducativ-sanitar cu toți medicii de cir­cumscripții și directorii unităților sani­tare, întocmindu-se un plan special de măsuri, cărei­a ș­i început să fie tra­dus îni fapte. Astfel, comitetul regional al Cru­cii Roșii și Sanepidul (secția de edu­cație sanitară) au scos de sub tipar două broșuri de actualitate imprimate local pe temele : „La mare" (în 10.000 ex.) și „Distrugeți musca, inamicul sănătății publice, cărăușul bolilor mo­lipsitoare" (8.000 ex.). In același timp, între 1 și 10 iulie a fost organizată o caravană cinemato­grafică pe litoral, cu sprijinul C.C. al Crucii Roșii din R.P.R. In această caravană lucrează în prezent, raionul Negru Vodă, în 15 centre, după care va reveni din nou pe litoral. La sate, tematica­­ caravanei este axată pe te­ma : „Să apărăm sănătatea celor ce muncesc pe ariile de treier". Toți medicii de circumscripții vor ține cîte o conferință pentru adulți și una pentru ocrotireaei sănătății copi­ilor pe tema : „Să prevenim bolile molipsitoare de vară" și „Să cunoaștem realizările pe tărim sanitar in cei 15 ani ai p­uterii populare". La centrele locale de radioficare și la stațiile de radioficare se face săptămînal emisiunea „Medici la micro­fon". In presa locală se publică arti­cole la rubrica „Sfatul medicului". Sub tipar se mai află lucrări închina­te celei de a XV-a aniversări, pe care lucrătorii sanitari se pregătesc să o întîmpine cu noi realizări. Cereți în librării Mic dicționar­­ economic Traducere din limba rusă, „Mic dicționar economic“ este o lucrare de mare folos economiștilor, acti­viștilor de partid și de stat, tuturor celor care se preocupă de proble­me economice. In cele aproximativ 900 de cu­­vinte-titlu, sunt explicate principa­lele noțiuni, categorii și legi ale economiei politice a capitalismului și socialismului, principalele școli și curente existente în științele e­­conomice, precum și noțiunile de bază folosite în economia industri­ală și agrară, în planificarea, fi­nanțele, statistica etc. ale statului socialist. A. I. Eremenko: împotriva falsifi­cării istoriei celui de-al doilea război mondial 136 pag. 2,65 lei In lucrarea sa, A. I. Eremenko, mareșal al Uniunii Sovietice, dă o puternică ripostă unor foști ofi­țeri și generali hitleriști, care în diferitei cărți publicate în ultimii ani, denaturează istoria celui de-al do­ilea război mondial. Cartea este de mare folos tuturor celor care vor să cunoască mai îndeaproape factorii care au dus la victoria Armatei Sovietice asupra fascismu­lui și militarismului german. DOBROGEA NOU­A Nr. 3412 Filmul sâptămînii Nefasta mea c­ată a O producție studiourilor D. Mai sunt unii bărb­ați care su­b­­apreciază posibilitățile femeii de a întreprinde și altceva in viața de toate zilele în afara menajului: de­­reticatul prin casă, gătitul bucate­lor, spălatul, țesutul ciorapilor și creșterea copiilor. Noua producție cinefilă a studiourilor Defa-Berlin din R.D.G., o izbutită comedie, vine și ia poziție față de această men­talitate înapoiată, satirizează bi­­ciuitor un soț care in îngustimea vederilor sale nu admite ca soția să aibă și alte preocupări in afara celor de ordin casnic. Acțiunea filmului e de o simpli­tate firească. Magazinul unde Gus­­tel Wagner e șeful raionului mu­zical organizează o serbare la care iși aduc contribuția toți salariații. In ajunul acestui eveniment, una din soliste, pe nume Eva, se îm­bolnăvește. Singura persoană care poate salva situația e Gerda, soția­­ lui Gastel. Acesta insă nu admite. Și totuși, marea dragoste a Ger­dei pentru muzică o face să treacă peste hotărirea soțului ei. Ea cântă și repurtează un care entuziasmează adevărat succes, și pe celebrul tenor italian Fabiani, aflat la a­­ceastă serbare in căutarea unei partenere cu reale calități vocale. De aici începe să se țeasă toată intriga. Fabiani ii propune Gerdei să vină să evite împreună cu el pe scena teatrului Trivoli, împinsă de chemările lăuntrice Gerda, ale talentului, primește oferta spre ului­rea și stupefacția lui Gastel, care iși vede de acum căminul și ferici­rea ruinate. Rănit în amorul plin, înveninat, gelos la ghidul pro­că Gerda văzindu-se de acum mare vedetă ar putea să-l dea uitării, să-l părăsească, Gastel începe să sufere cumplit. In jurul său totul in negru, are coșmaruri vede singura alinare o găsește in pahar și In toate aceste situații, el, omul ,4e principii", devine ridicol, un autentic talent dar și o Gerda , soție credincioasă. Și de aici o serie de peripeții a­­muzante care dau o adevărată sa­voare și optimism acestei comedii Toate acestea și mai ales deznodă­­mintul, care e plin de învățămin­te pentru acei soți cu prejudecăți ca ale lui Gaster, le veți afla vi­­zionind comedia „Nevasta mea chi­tă“, o producție a studiourilor ci­nematografice din R.D.G., care ru­lează in această săptămînă pe e­­c­ranele cinematografului „Popular" și grădina de vară „Ana Ipătescu". I. DRAGANESCU In această săptămînă mai puteți viziona următoarele filme: „In întîmpinarea fericirii“, la cinema „Farul“, „Trenul prieteniei“, la cinema „23 August", „De partea cealaltă“, la cinema „Tineretului“, „Voluntarii“, la cinematograful „Donca Simo“, producții ale stu­diourilor sovietice, „Nauris“, de la 23—26 iulie 1959, la cinema „Fai­mon Sîrbu“ și „Grădinarul spani­ol“, o producție a studiourilor en­gleze, la cinema „Progresul“ și grădina de vară „Maxim Gorki“. O VIZITA LA NAVODARI Soarele coborîse de amiază, cînd cele patru autocamioane încărcate cu artiștii techirghioleni ieșiseră din Con­stanța îndreptîndu-se spre Năvodari. Nu peste mult timp, apărură holurile înalte ale uzinelor de superfosfați. In fața marii săli a căminului cul­tural, lumea se adunase pentru a viziona spectacolul techirghiolenilor anunțat pentru această zi. încă înain­te de ora fixată, în sală se aflau peste 500 de oameni, muncitori ai u­zinei chimice, colectiviști din sat și pescari. Corul a deschis programul cu marșul „Steagul partidului“. Rînd pe rînd, au urmat apoi celelalte­ numere din program : „Doina dobrogeană“, o prelucrare locală, „Cîntecul pescaru­lui", recitarea „O vorbă pentru Ame­rica“, Solo-urile „Mocăneasca“, „Chir­­ciov bea vin roșu“ (melodie bulgară). Unul din cele mai atractive puncte, prin care au fost satirizate unele con­cepții mistice, s-a constituit povestirea anecdotelor „Ciobanul la biserică“, „Zi c-ai fript“ și altele, prezentate cu multă măiestrie artistică de solistul nostru Olteanu Florea, laureat al ce­lui de-al IV-lea concurs pe țară al căminelor culturale. Suita de dansuri tătare cu tema „Bună ziua, Republi­că", în care pentru început se cîntă viața nouă și însorită a femeii tătare, apoi fragmentele din dansuri­le „Onechiordechi“ (dansul rățuște­­lor), „Sprîncenata“ și altele, executate de tinerele fete tătare, toate colecti­viste, sau suita de dansuri macedone­ne, tratînd tema „Femei muncind“, au­ cules ropote de aplauze. Aceste numere au fost închinate fruntașilor uzinei, ca și echipelor de colectiviști și pescari fruntași. Spec­­tacolul s-a bucurat de mult succes. MOCANU CONSTANTIN, corespu Semnificația unor fapte cotidiene In luna mai, am asistat la un spectacol de o măreție neasem­uită. Eram pe tarlalele gospodăriei colec­tive din Corbu de Sus. Firele de po­rumb abia răsărite își ridicaseră dea­supra pămintului cite două frunze plăpînde. Erau ca niște noi-născuți care deschiseseră ochii spre soare, dar lumina și dogoarea lui erau atit de puternice, incit firele, ca niște fiin­țe vii, erau amețite și înăbușite de puterea astrului nemilos. Vedeai că porumbul se sufocă, că nu mai poate trăi, și vestitul șef al brigăzii de trac­toare de la S.M.T. Sibioara, Gheorghe Diaconu, care deservește gospodăria, dimpreună cu ceilalți tractoriști pri­veau cu obidă și durere tarlalele ne­­sfîrșite in care porumbul începuse să se vadă în rinduri. Știau că o prășilă bună valorează cu­ o ploaie bună, dar porumbul era prea mic, iar pă­­mintul prea uscat pentru a putea bă­ga prăsitoarele in el. Soluția era să mai aștepte cîteva zile ca porumbul sa se mai ridice un pic, dar oamenii­ a­­ceia aveau conștiința că porumbul su­feră, așa cum suferă oamenii și că nu trebuie lăsat să se chinuiască în strinsoarea scoarței pămintului. Colectiviștii, stăpinii tarlalelor, au apărut și ei la fel de indirjiți. Simțul proprietății colective și al for­ței lor nestăvilite căpătase atunci pro­­porții uriașe, incit erau in stare să facă orice pentru a-și salva truda ză­mislită in milioanele de fire de po­rumb. Eram convins atunci că dacă ar fi fost posibil lucrul acesta și dacă le-ar fi adus vreun folos, oamenii ar fi tăiat canale dinspre mare, pentru ca apele să răcorească milioanele de ființe plăpînde. Soluția a fost găsită tot de ei. In timp ce Gheorghe Dia­conu iși chinuia mintea și iși frămin­­ta toată ființa că nu poate intra cu mașinile printre raidurile de porumb, colectiviștii, sute și sute de oameni, s-au reîntors la uneltele lor, sapele, și, fără a socoti că efortul de a prăși la rînd, pe­ste tot locul, e prea mare, au luat tarlaua pieptiș, slobozind pă­­mintul de la rădăcina plantelor plă­­pin­de. Colectiviștii din Corbu de Sus sunt in stare azi să evalueze hectarul de porumb la citeva mii de kilograme, dar aceasta se datorește faptului că in clipele cele mai grele conștiința forței lor colective a fost deasupra oricărui efort. Un fapt invers, dar cu aceeași sem­nificație, s-a intimplat de curînd la gospodăria colectivă Ciobanu din ra­ionul Hirșova. Nu lipsa de apă, ci, dimpotrivă, abundența apelor vii, care puneau in pericol 1.000 Dună­de hectare de porumb și floarea-soarelui, i-a făcut pe colectiviști să săvirșeas­­că o adevărată faptă de eroism paș­nic, eroism cotidian, cum ne-am obiș­nuit să-l numim de la un timp. Faptele s-au intimplat astfel: de cîteva zile, apele Dunării dădeau te­mei de îngrijorare. Puhoaiele, cu for­țe tot mai mari, rupeau malurile, bă­­gind pe canalul Puturoasa cantități uriașe de apă. Dunărea, min­oasă pacă pe oamenii care cu un an înain­te reușiseră să-i răpească mii de hec­tare de pămint pe care le redaseră agriculturii, încerca acum cu­ forțe noi, nepotolite, să se răzbune, nințind să inunde păminturile. are- În­grijorarea oamenilor era mare, ei așteptind să vadă dacă apele nu în­cearcă să se retragă. Vestea acestui pericol a ajuns pînă la comitetul raț­ional de partid și birourile organiza­țiilor de bază au primit sarcina să fie atente, să vegheze, și, la nevoie, să mobilizeze toți oamenii pentru­ a pune stavilă apelor nărăvașe. Așa s-a și intimplat. In noaptea de 4 spre 5 iulie, Dunărea, urlind în­furiată, și-a ieșit din albie mai mult ca oricind. In aceeași dimineață, o dată cu răsăritul soarelui, sute de oameni, colectiviști de toate vîrstele, au fost la fața locului, opunindu-i Dunării puterea lor, forța lor de ne­stăvilit. Colectiviștii din Ciobanu care fuseseră anul trecut pe șantierul de la Ghrliciu-Dăieni, cel mai harnic colec­tiv de muncă, știau să se lupte. Co­munistul Gheorghe Coman și Dumi­­trache Cojocaru au fost sufletul a­­cestei bătălii, care a ținut pînă seară după asfințitul soarelui. Cu cazmaua și lopata in mină, co­lectiviști ca Anica Călin, Bolea­dor, Marin Dumitrache, atemiști Țu­ca Dumitru Hulban și alții au făcut ca apele Dunării să se retragă neputin­cioase in fața forței de neînvins a oamenilor. 1.000 de hectare de rumb și floarea-soarelui înseamnă po­o avere de preț, care se va vărsa în hambarele gospodăriei și ale țării. Pentru acest lucru au luptat colecti­viștii din Ciobanu. Sunt fapte mărunte, fapte care se pot insera intr-o știre, dar care au o semnificație fără seamăn. Ele vor­besc de conștiința nouă, socialistă, în stare să dezlănțuie forțe care să se opună naturii. Sunt fapte care contu­rează profilul oamenilor care lucrează pe ogoarele înfrățite ale gospodăriilor colective. Și această conștiință e una din realizările cele mai de preț in cei 15 ani de la eliberare. G­ ­ GEORGE MIHAESCU

Next