Dobrogea Nouă, iulie 1959 (Anul 12, nr. 3394-3420)
1959-07-22 / nr. 3412
Pag. a 2-a Cum sprijină unitățile culturale din raionul Tulcea campania agricolă de vară Muncile agricole de vară în raionul Tulcea sînt în toi. Colectiviștii depun eforturi înzecite pentru ca recolta bogată din anul acesta să fie strînsă, și treierată la timp și în condiții bune. In comuna Beștepe, de pildă, ca în toate satele și comunele noastre, recoltatul și treieratul sînt mult avansate față de aceeași perioadă a anilor precedenți. La reușita campaniei agricole de vară, concură și unitățile noastre culturale, care s-au pregătit temeinic, organizîndu-și din vreme munca cultural-educativ-artistică, cu conținut adecvat muncilor productive din această perioadă. Tot comuna Beștepe, prin căminul cultural de aici, ne poate servi un exemplu concret asupra felului cum și-a organizat munca în perioada de vară. Conducerea căminului cultural din Beștepe, sub îndrumarea organizației de bază P.M.R., și-a întocmit un plan de acțiune pe toate laturile muncii cultural-educativ-artistice de masă. Pînă acum, s-au ținut o serie de conferințe legate de campania agricolă de vară. Brigada artistică de agitație a căminului cultural a pregătit un program axat pe lucrările de recoltat, dezmiriștit și treierat în comuna Beștepe. Despre sprijinul Casei raionale de cultură De curînd, Casa raională de cultură a ținut seminarul raional cu directorii căminelor culturale, unde s-au dezbătut probleme legate de munca culturală în perioada de vară. Directoril căminelor culturale din Beștepe, Niculițel (Adamian Elena), Gataloi (Popovici Alexandrina), Meidaochîoi (Popescu Aurel) și încă mulți alții care au luat parte la discuții au scos în evidență metodele lor de muncă în sprijinirea campaniei agricole, precum și deficiențele ce s-au ivit, ca de pildă, o nejustă planificare a concediilor învățătorilor și profesorilor de la sate. Tot pe linia îndrumării metodice a unităților culturale de la sate, cabinetul metodic al Casei raionale de cultură Tulcea a trimis o scrisoare metodică unde s-a arătat pe larg activiștilor culturali cum trebuie să-și organizeze munca și că este necesar să fie folosite toate formele muncii culturale ca : seri literare, jurnale vorbite, conferințe, seri distractive, agitația vizuală etc., pentru a aduce o contribuție importantă la munca de pe ogoare în această perioadă. Prin brigada științifică a Casei raionale de cultură, care se deplasează cu regularitate în raion, în fiecare săptămână, s-a căutat să se răspundă pe larg de către specialiști la întrebările puse în legătură cu lucrările agricole și cu aplicarea regulilor agrotehnice. Asemenea răspunsuri s-au dat țăranilor colectiviști din Frecăței, Beștepe etc. O muncă concretă metodică este dusă și de către activiștii Casei raionale de cultură, care se deplasează foarte des pe teren la căminele culturale, unde lucrează efectiv cu activiștii culturali pentru organizarea muncii culturale și orientarea conținutului repertoriului. Despre cîteva rezultate Luarea unui întreg complex de măsuri pentru întărirea muncii culturale pe plan raional, sub îndrumarea și conducerea Comitatului raional P.M.R. Tulcea, a contribuit și contribuie la desfășurarea largă a unei intense activități. In comuna Niculițel, pe baza planului de muncă al căminului cultural, se duce o activitate culturală frumoasă. Se țin conferințe legate de această problemă. Brigada artistică de agitație pregătește un program cu aceeași temă. Pînă acum, s-au ținut conferințe ca : „Să facem recoltatul în pîrgă", „Importanța dezmiriștitului" și altele. Mai toate căminele culturale din raion au pus în repetiție piesa „întâlnire în cîmp" de Uspenski, editată de Casa regională a creației populare Constanța, piesă care tratează tocmai problema muncilor agricol de vară. In legătură cu agitația vizuală, succese deosebite s-au înregistrat în comunele Beștepe, Ada Marinescu și Niculițel, unde s-au făcut o serie de lozinci, panouri și grafice, care tratează problema muncilor agricole de vară. Cititul ziarelor și revistelor la arte se desfășoară cu intensitate în majoritatea satelor noastre, așa cum ar fi de pildă Mahmudia, Ștefan Gheorghiu, Murighiol etc. Tot în această direcție, trebuie să amintim că pe lingă numeroase arii s-au făcut umbrare, unde s-au deschis biblioteci volante, așa cum e la Malcoci, Pîrlița, Niculițel, Isaccea etc. Putem spune că în anul acesta, munca cultural-educativă din raronul nostru sprijină mai consistent campania de recoltare și treieriș, vine cu forme noi în activitate, se desfășoară concret și cu obiective precise. Nouă, metodiștilor și activiștilor culturali ai Casei raionale de cultură Tulcea, nu ne rămîne decit să ajutăm și să controlăm această activitate, să fim permanent în teren, acolo unde și munca culturală își spune cuvântul în marea bătălie pentru strîngerea recentei. A. MUNTEANU, metodist al Casei raionale de cultură Tulcea UNA DIN REALIZĂRILE REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR In orice loc din regiunea noastră, ca de altfel in întreaga țară, au loc adunci prefaceri. Prin grija partidului și guvernului, s-au ridicat in anii regimului democrat-popular mii de construcții cultural-sanitare care sint puse la dispoziția celor ce muncesc. In fotografia noastră, vă prezentăm clădirea unei școli elementare de 7 ani din orașul Tulcea, realizare a regimului democrat-popular. Pentru copiii colectiviștilor Pe lingă gospodăria agricolă colectivă din satul Pașacîșla, raionul Istria, funcționează o grădiniță Dormitoarele sezonieră, hrana substanțială curate, de 3 ori pe zi, compusă din 2—3 feluri de mîncare, odihna obligatorie în fiecare zi, toate împletite cu orele educative ținute de tovarășa Dobre Olimpia fac ca vlăstarele colectiviștilor să aibă toate condițiile pentru a se dezvolta, a crește bine. Incepînd cu cele două îngrijitoare, Peiu Ștefana și Baciu Stela, sau bucătăresele Paraschiva și Vrînceanu Florica Vracinschi, întregul personal al acestei grădinițe poate fi evidențiat pentru munca depusă. EFIMOV ANDREIAN, coresp. ----------- ... •■=sxsxxxs, ' =----------- Pi revenirea și primele îngrijiri în dispepsiile copilului mic In timpul verii, se înmulțesc foarte mult diareile și în general tulburările digestive la copii. Acest fapt se datorește efectelor temperaturii ridicate asupra alimentelor in general și asupra laptelui în special, precum și asupra copilului mic, la care căldura provoacă o micșorare a sucurilor stomacului și intestinului care intervin in mistuirea alimentelor. Ca urmare a intervenției acestor factori, apar așa-numitele diarei sau mai corect dispepsiile. Cea mai ușoară formă o constituie dispepsia simplă, la care se observă lipsa de poftă de mîncare, cîteva scaune diareice și o ușoară indispoziție a copilului. In această stare, copilul poate avea febră sau nu. A doua formă este dispepsia toxică, în care numărul scaunelor se mărește (8-10 pe zi), se adaugă vărsături, febră, o stare de somnolență a copilului. A treia formă și cea mai grevă este cea numită toxicoză, in care vărsăturile devin aproape continue, scaunele extrem de frecvente și starea generală foarte rec. Aceste trei forme pot surveni de la început sau dintr-o dispepsie ușoară, netratată, care poate trece intr-una toxică și de aici in forma cea mai gravă, toxicoze. Cinc am observa: la un sagaci sau copii mic primelc tulburări ale boli:, d«. obicei !?. vărsături și cîteva carne diareice, prima măsură este punerea ia repaus a tubului digestiv. Pentru aceasta, nu introduce pentru 24 de ore dietă hidrică, care constă in administrarea in acest interval de apă fiartă și răcită sau ceai ușor Induicii. Cantitatea trebuie sa cuprindă cel puțin un sexu și la copiii care au vărsături se dă cu lingurița In cantitate foarte mică la intervale dese. Introducerea dietei hidrice are un efect extrem de rapid. Vărsăturile dispar, scaunele se răresc și revin la normal, febra descrește, starea generală se îmbunătățește rapid. Dar, o dată cu aceasta, intervin și greșelile mamelor care, constatînd a Sfatul medicului ceasta ameliorare, încep să dea copiilor din nou mîncare, boala revenind. De aceea, după prima zi de dietă, urmează pentru 24 de ore să se dea copilului zeamă de orez sau supă de morcovi, ambele trecute prin sită, circa un litru pe zi. După această dietă de 2 zile, se introduce alimentația în felul următor : dacă copilul este hrănit la sin, se continuă cu supa de morcovi sau zeama de orez în cantitate ceva mai redusă iar la sfîrșitul fiecărei mese se dă și sin 1-2 minute ; ziua următoare, se dă 5 minute sin, pe lingă supa de morcovi sau zeama de orez, apoi alimentarea la sin redevine normală, avînd grijă să se continue cu 10-20 de lingurițe de supă de morcovi pe zi, chiar timp de 10-14 zile. Dacă copilul a fost alimentat artificial, după dietă se va da un lapte modificat mai ușor de suportat (lapte acidulat). Preventiv, se poate continua să se dea una sau doua săptămini cile 2-4 lingurițe de supă de morcovi la mase. La copiii trecuți de 8-10 luni, după dieta hidrică și supa de morcovi sau zearta de orez, se începe alimentația cu făinoase cu apă (griș cu apă, orez cu apă), la care se adaugă in zilele următoare, treptat, supă de zarzavat, icuri, briază de voci, pline albe, ajungindu-se ca la circa o săptămînă să se dea griș cu lapte îndoit cu apă. In rezumat, alimentația la un copil cu dispepsie constă în administrarea timp de o zi a dietei hidrice, apei o zi supă de morcovi sau zeamă de orez și după aceea, treptat, fin, lapte acidulat sau făinoase cu apă, aceasta în funcție de vîrsta copilului. Pe lingă alimentație, se va da copilului streptomicină pe cale bucală (circa 07 Sra_ me pe zi), la 6 ore interval. De asemenea, se vor da vitaminele B și C și calciu, pentru a înlocui pierderile din timpul bolii. Pentru prevenirea acestei boli, sunt recomandate următoarele sfaturi : copilul să fie alimentat numai la sin pînă la 6 luni, apoi se vor introduce treptat alte alimente pînă la 10 luni, cind va fi oprit de la sin. Este interzisă încetarea alimentatului la sin vara, orice aliment se va introduce treptat și cu avizul medicului sau serei de circumscripție. Laptele va fi fiert pînă la clocot și păstrat la gheață. Alimentele trebuie ținute acoperite și nu expuse muștelor. Fructele și zarzavatul trebuie spălate bine înainte de a fi date copilului, iar in timpul epidemiilor, apa cu care se spală să fie fiartă. Pe plajă, în excursie, copiilor să nu li se dea alimente supuse alterării (carne, conserve, unt, mezeluri). Trebuie dusă o muncă permanentă pentru obișnuirea copiilor să se spele pe miini înainte și după masă. Aplicînd aceste cîteva sfaturi, vom evita îmbolnăvirea de dispepsii a copiilor. Dacă ea se produce, aplicarea primelor măsuri amintite, pînă la venirea medicului, este in cele mai multe cazuri salvetoare pentru sănătatea și chiar viața copilului. Dr. N. BUNEA REALIZĂRI PE TARÎM SANITAR ÎN REGIUNEA CONSTANȚA O nouă construcție sanitară De curînd, a avut loc inaugurarea noului dispensar medical de la Oltina, raionul Adamclisi. Lucrarea a fost începută la 27 august 1958 și a fost dată în folosință în cinstea lui 23 August, marea noastră sărbătoare națională Noul dispensar are un cabinet de consultații, o sală de așteptare, două camere cu 10 paturi pentru copii, două camere dormitor cu cinci paturi pentru mame. In afara laboratorului de care dispune, trebuie să subliniem că acest nou dispensar, prin grija secției sanitare regionale, a fost înzestrat cu aparat Röntgen, aparat de ultrascurte, pentru aerosoli și pentru ultraviolete. Construcția clădirii care inițial a fost apreciată la suma de 104.000 lei s-a putut executa numai cu 52.000 lei, datorită faptului că majoritatea colectiviștilor de la G.A.C. „Victoria“ din Oltina au prestat numeroase ore de muncă voluntară. Colectiviștii au fost antrenați prin exemplul personal dat de către tov. Dineu Ilie, președintele gospodăriei colective, tov. Levente Levente, vicepreședintele colectivei, precum și tov. Ristea Ștefan, președinte al Sfatului popular al comunei Oltina, și tov. Radu Gheorghe, secretar. Și-au adus aportul și mulți meșteri din colectivă, ca de exemplu tov. Caradan Constantin, meșter zidar la gospodăria colectivă. Colaborarea colectiviștilor din Oltina la această importantă realizare sanitară trebuie să constituie un exemplu bun de urmat pentru alte gospodării colective, care în felul acesta vor putea contribui la opera de ocrotire a sănătății țărănimii muncitoare. Construiesc un nou local pentru școală In adunarea populară care s-a ținut cu prilejul votării contribuției voluntare pe anul 1959, locuitorii comunei Mihail Kogălniceanu, raionul Fetești, au datorit ca din suma ce se va încasa să construiască un local pentru școală cu 5 săli de clasă. Sprijinit de deputații Dragomir Ștefana, Vîrtej Nicolae, Petre Eugenia și Costea Nicolae, comitetul executiv al Sfatului popular comunal a reușit să încaseze în întregime debitul stabilit de adunarea populară, care, însumează 67.392 lei. Din această sumă, s-au procurat 16.500 kg de ciment, 50 mc de grinzi și manele, 28 mc de scîndură de stejar pentru tîmplărie și dușumele, 105.000 cărămizi și 90 mc de piatră. Toate materialele fiind transportate prin muncă voluntară, realizat o economie sa de 500 ore de muncă. Avînd totul la îndemîna, zilele trecute, meșterii au început lucrările la construcția noii școli. Pînă acum, s-a pus temelia și s-a început la zidărie. De remarcat este faptul că lucrările de construcție sînt exercutate de către colectiviști tot prin muncă voluntară. BARBU ION, coresp. în cinstea zilei de 23 August Hei acțiuni cultural sanitare în regiunea noastră Răspunzînd chemării Comitetului regional de partid, Sanepidul regional Constanța (secția de educație sanitară), în colaborare cu secția sanitară oraș și comitetele regional și orășenesc al Crucii Roșii, au luat măsuri pentru intensificarea activității educativsanitare în oraș, pe litoral și în regiune. In acest scop, la Sfatul popular orășenesc a avut loc un instructaj educativ-sanitar cu toți medicii de circumscripții și directorii unităților sanitare, întocmindu-se un plan special de măsuri, căreia și început să fie tradus îni fapte. Astfel, comitetul regional al Crucii Roșii și Sanepidul (secția de educație sanitară) au scos de sub tipar două broșuri de actualitate imprimate local pe temele : „La mare" (în 10.000 ex.) și „Distrugeți musca, inamicul sănătății publice, cărăușul bolilor molipsitoare" (8.000 ex.). In același timp, între 1 și 10 iulie a fost organizată o caravană cinematografică pe litoral, cu sprijinul C.C. al Crucii Roșii din R.P.R. In această caravană lucrează în prezent, raionul Negru Vodă, în 15 centre, după care va reveni din nou pe litoral. La sate, tematica caravanei este axată pe tema : „Să apărăm sănătatea celor ce muncesc pe ariile de treier". Toți medicii de circumscripții vor ține cîte o conferință pentru adulți și una pentru ocrotireaei sănătății copiilor pe tema : „Să prevenim bolile molipsitoare de vară" și „Să cunoaștem realizările pe tărim sanitar in cei 15 ani ai puterii populare". La centrele locale de radioficare și la stațiile de radioficare se face săptămînal emisiunea „Medici la microfon". In presa locală se publică articole la rubrica „Sfatul medicului". Sub tipar se mai află lucrări închinate celei de a XV-a aniversări, pe care lucrătorii sanitari se pregătesc să o întîmpine cu noi realizări. Cereți în librării Mic dicționar economic Traducere din limba rusă, „Mic dicționar economic“ este o lucrare de mare folos economiștilor, activiștilor de partid și de stat, tuturor celor care se preocupă de probleme economice. In cele aproximativ 900 de cuvinte-titlu, sunt explicate principalele noțiuni, categorii și legi ale economiei politice a capitalismului și socialismului, principalele școli și curente existente în științele economice, precum și noțiunile de bază folosite în economia industrială și agrară, în planificarea, finanțele, statistica etc. ale statului socialist. A. I. Eremenko: împotriva falsificării istoriei celui de-al doilea război mondial 136 pag. 2,65 lei In lucrarea sa, A. I. Eremenko, mareșal al Uniunii Sovietice, dă o puternică ripostă unor foști ofițeri și generali hitleriști, care în diferitei cărți publicate în ultimii ani, denaturează istoria celui de-al doilea război mondial. Cartea este de mare folos tuturor celor care vor să cunoască mai îndeaproape factorii care au dus la victoria Armatei Sovietice asupra fascismului și militarismului german. DOBROGEA NOUA Nr. 3412 Filmul sâptămînii Nefasta mea cată a O producție studiourilor D. Mai sunt unii bărbați care subapreciază posibilitățile femeii de a întreprinde și altceva in viața de toate zilele în afara menajului: dereticatul prin casă, gătitul bucatelor, spălatul, țesutul ciorapilor și creșterea copiilor. Noua producție cinefilă a studiourilor Defa-Berlin din R.D.G., o izbutită comedie, vine și ia poziție față de această mentalitate înapoiată, satirizează biciuitor un soț care in îngustimea vederilor sale nu admite ca soția să aibă și alte preocupări in afara celor de ordin casnic. Acțiunea filmului e de o simplitate firească. Magazinul unde Gustel Wagner e șeful raionului muzical organizează o serbare la care iși aduc contribuția toți salariații. In ajunul acestui eveniment, una din soliste, pe nume Eva, se îmbolnăvește. Singura persoană care poate salva situația e Gerda, soția lui Gastel. Acesta insă nu admite. Și totuși, marea dragoste a Gerdei pentru muzică o face să treacă peste hotărirea soțului ei. Ea cântă și repurtează un care entuziasmează adevărat succes, și pe celebrul tenor italian Fabiani, aflat la această serbare in căutarea unei partenere cu reale calități vocale. De aici începe să se țeasă toată intriga. Fabiani ii propune Gerdei să vină să evite împreună cu el pe scena teatrului Trivoli, împinsă de chemările lăuntrice Gerda, ale talentului, primește oferta spre uluirea și stupefacția lui Gastel, care iși vede de acum căminul și fericirea ruinate. Rănit în amorul plin, înveninat, gelos la ghidul procă Gerda văzindu-se de acum mare vedetă ar putea să-l dea uitării, să-l părăsească, Gastel începe să sufere cumplit. In jurul său totul in negru, are coșmaruri vede singura alinare o găsește in pahar și In toate aceste situații, el, omul ,4e principii", devine ridicol, un autentic talent dar și o Gerda , soție credincioasă. Și de aici o serie de peripeții amuzante care dau o adevărată savoare și optimism acestei comedii Toate acestea și mai ales deznodămintul, care e plin de învățăminte pentru acei soți cu prejudecăți ca ale lui Gaster, le veți afla vizionind comedia „Nevasta mea chită“, o producție a studiourilor cinematografice din R.D.G., care rulează in această săptămînă pe ecranele cinematografului „Popular" și grădina de vară „Ana Ipătescu". I. DRAGANESCU In această săptămînă mai puteți viziona următoarele filme: „In întîmpinarea fericirii“, la cinema „Farul“, „Trenul prieteniei“, la cinema „23 August", „De partea cealaltă“, la cinema „Tineretului“, „Voluntarii“, la cinematograful „Donca Simo“, producții ale studiourilor sovietice, „Nauris“, de la 23—26 iulie 1959, la cinema „Faimon Sîrbu“ și „Grădinarul spaniol“, o producție a studiourilor engleze, la cinema „Progresul“ și grădina de vară „Maxim Gorki“. O VIZITA LA NAVODARI Soarele coborîse de amiază, cînd cele patru autocamioane încărcate cu artiștii techirghioleni ieșiseră din Constanța îndreptîndu-se spre Năvodari. Nu peste mult timp, apărură holurile înalte ale uzinelor de superfosfați. In fața marii săli a căminului cultural, lumea se adunase pentru a viziona spectacolul techirghiolenilor anunțat pentru această zi. încă înainte de ora fixată, în sală se aflau peste 500 de oameni, muncitori ai uzinei chimice, colectiviști din sat și pescari. Corul a deschis programul cu marșul „Steagul partidului“. Rînd pe rînd, au urmat apoi celelalte numere din program : „Doina dobrogeană“, o prelucrare locală, „Cîntecul pescarului", recitarea „O vorbă pentru America“, Solo-urile „Mocăneasca“, „Chirciov bea vin roșu“ (melodie bulgară). Unul din cele mai atractive puncte, prin care au fost satirizate unele concepții mistice, s-a constituit povestirea anecdotelor „Ciobanul la biserică“, „Zi c-ai fript“ și altele, prezentate cu multă măiestrie artistică de solistul nostru Olteanu Florea, laureat al celui de-al IV-lea concurs pe țară al căminelor culturale. Suita de dansuri tătare cu tema „Bună ziua, Republică", în care pentru început se cîntă viața nouă și însorită a femeii tătare, apoi fragmentele din dansurile „Onechiordechi“ (dansul rățuștelor), „Sprîncenata“ și altele, executate de tinerele fete tătare, toate colectiviste, sau suita de dansuri macedonene, tratînd tema „Femei muncind“, au cules ropote de aplauze. Aceste numere au fost închinate fruntașilor uzinei, ca și echipelor de colectiviști și pescari fruntași. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. MOCANU CONSTANTIN, corespu Semnificația unor fapte cotidiene In luna mai, am asistat la un spectacol de o măreție neasemuită. Eram pe tarlalele gospodăriei colective din Corbu de Sus. Firele de porumb abia răsărite își ridicaseră deasupra pămintului cite două frunze plăpînde. Erau ca niște noi-născuți care deschiseseră ochii spre soare, dar lumina și dogoarea lui erau atit de puternice, incit firele, ca niște ființe vii, erau amețite și înăbușite de puterea astrului nemilos. Vedeai că porumbul se sufocă, că nu mai poate trăi, și vestitul șef al brigăzii de tractoare de la S.M.T. Sibioara, Gheorghe Diaconu, care deservește gospodăria, dimpreună cu ceilalți tractoriști priveau cu obidă și durere tarlalele nesfîrșite in care porumbul începuse să se vadă în rinduri. Știau că o prășilă bună valorează cu o ploaie bună, dar porumbul era prea mic, iar pămintul prea uscat pentru a putea băga prăsitoarele in el. Soluția era să mai aștepte cîteva zile ca porumbul sa se mai ridice un pic, dar oamenii aceia aveau conștiința că porumbul suferă, așa cum suferă oamenii și că nu trebuie lăsat să se chinuiască în strinsoarea scoarței pămintului. Colectiviștii, stăpinii tarlalelor, au apărut și ei la fel de indirjiți. Simțul proprietății colective și al forței lor nestăvilite căpătase atunci proporții uriașe, incit erau in stare să facă orice pentru a-și salva truda zămislită in milioanele de fire de porumb. Eram convins atunci că dacă ar fi fost posibil lucrul acesta și dacă le-ar fi adus vreun folos, oamenii ar fi tăiat canale dinspre mare, pentru ca apele să răcorească milioanele de ființe plăpînde. Soluția a fost găsită tot de ei. In timp ce Gheorghe Diaconu iși chinuia mintea și iși frăminta toată ființa că nu poate intra cu mașinile printre raidurile de porumb, colectiviștii, sute și sute de oameni, s-au reîntors la uneltele lor, sapele, și, fără a socoti că efortul de a prăși la rînd, peste tot locul, e prea mare, au luat tarlaua pieptiș, slobozind pămintul de la rădăcina plantelor plăpinde. Colectiviștii din Corbu de Sus sunt in stare azi să evalueze hectarul de porumb la citeva mii de kilograme, dar aceasta se datorește faptului că in clipele cele mai grele conștiința forței lor colective a fost deasupra oricărui efort. Un fapt invers, dar cu aceeași semnificație, s-a intimplat de curînd la gospodăria colectivă Ciobanu din raionul Hirșova. Nu lipsa de apă, ci, dimpotrivă, abundența apelor vii, care puneau in pericol 1.000 Dunăde hectare de porumb și floarea-soarelui, i-a făcut pe colectiviști să săvirșească o adevărată faptă de eroism pașnic, eroism cotidian, cum ne-am obișnuit să-l numim de la un timp. Faptele s-au intimplat astfel: de cîteva zile, apele Dunării dădeau temei de îngrijorare. Puhoaiele, cu forțe tot mai mari, rupeau malurile, băgind pe canalul Puturoasa cantități uriașe de apă. Dunărea, minoasă pacă pe oamenii care cu un an înainte reușiseră să-i răpească mii de hectare de pămint pe care le redaseră agriculturii, încerca acum cu forțe noi, nepotolite, să se răzbune, nințind să inunde păminturile. are- Îngrijorarea oamenilor era mare, ei așteptind să vadă dacă apele nu încearcă să se retragă. Vestea acestui pericol a ajuns pînă la comitetul rațional de partid și birourile organizațiilor de bază au primit sarcina să fie atente, să vegheze, și, la nevoie, să mobilizeze toți oamenii pentru a pune stavilă apelor nărăvașe. Așa s-a și intimplat. In noaptea de 4 spre 5 iulie, Dunărea, urlind înfuriată, și-a ieșit din albie mai mult ca oricind. In aceeași dimineață, o dată cu răsăritul soarelui, sute de oameni, colectiviști de toate vîrstele, au fost la fața locului, opunindu-i Dunării puterea lor, forța lor de nestăvilit. Colectiviștii din Ciobanu care fuseseră anul trecut pe șantierul de la Ghrliciu-Dăieni, cel mai harnic colectiv de muncă, știau să se lupte. Comunistul Gheorghe Coman și Dumitrache Cojocaru au fost sufletul acestei bătălii, care a ținut pînă seară după asfințitul soarelui. Cu cazmaua și lopata in mină, colectiviști ca Anica Călin, Boleador, Marin Dumitrache, atemiști Țuca Dumitru Hulban și alții au făcut ca apele Dunării să se retragă neputincioase in fața forței de neînvins a oamenilor. 1.000 de hectare de rumb și floarea-soarelui înseamnă poo avere de preț, care se va vărsa în hambarele gospodăriei și ale țării. Pentru acest lucru au luptat colectiviștii din Ciobanu. Sunt fapte mărunte, fapte care se pot insera intr-o știre, dar care au o semnificație fără seamăn. Ele vorbesc de conștiința nouă, socialistă, în stare să dezlănțuie forțe care să se opună naturii. Sunt fapte care conturează profilul oamenilor care lucrează pe ogoarele înfrățite ale gospodăriilor colective. Și această conștiință e una din realizările cele mai de preț in cei 15 ani de la eliberare. G GEORGE MIHAESCU