Dobrogea Nouă, iulie 1962 (Anul 15, nr. 4326-4351)

1962-07-22 / nr. 4344

La sfîrșitul semestrului I­a Colectivul Fabricii de ciment „Ideal" Cerna­voda și-a realizat pla­nul pe primul semestru după cum urmează : la clincher — 100 la sută, la ciment — 100,3 la sută, iar la producția globală— 100,3 la sută. Rezultatele cele mai bune le-a obținut sec­ția carieră, fapt pentru care i s-a decernat dra­pelul de fruntașă. A­­ceastă secție a depășit planul de producție cu 10.918 tone la exploa­tare și 821 tone la în­cărcarea materiei pri­me. S-au evidențiat co­muniștii : Mustăcilă A­­lexandru, Panait Ion, Mihai Ion și alții. Tot la fabrica de ci­ment „Ideal“, sub în­drumarea comitetului de partid, au fost orga­nizate 4 brigăzi ute­­miste care în timp de 4 zile au colectat 30 tone de fier vechi, au curățat 3 ha de izlaz și au construit un ring de dans. S-au eviden­țiat utemiștii: Dan Va­sile, Mocanu­ Ion, Do­­roș Gheorghe, Blaj Du­mitru și alții. MITACHE NICOLAE, coresp. ☆ Colectivul întreprin­derii „8­­ Mai“ Tulcea a obținut succese însem­nate pe primul semes­tru al acestui an. A­­cest colectiv și-a rea­lizat planul producției globale în proporție de 107.8 la sută, iar al producției-marfă, cu 104 la sută. In fruntea în­trecerii socialiste, s-a situat secția metalur­gică, care a obținut cea mai mare realizare : 116.8 la sută la pro­ducția globală și 236,1 la sută la producția­­marfă. Dintre muncitori, s-au evidențiat : Fistic Petre, turnător, Iliev Dănilă, tinichigiu, Sto­­ian Nicolae, de la sec­ția cîntare, și alții. OZMAN­IZET, coresp. ☆ " Printre echipajele va­selor secției nr. 2 de la A.F.D.J. Sulina, care au realizat planul pe tri­mestrul II în proporții mai mari, se situează­­ cel al remorcherului A.F.D.J. nr. 1 : 195,33 la sută, al vasului „Delta“ : 112,60 la sută, precum și al dragii­­„Friedrich Engels“, ca­re a excavat peste plan 153,705 metri cubi. Au mai obținut rezultate bune, echipajele vase­lor fără propulsie „Pes­cărușul", „Șoimul“ și „Delfinul“. Fruntași sunt tovarășii : Ivanov Ale­xandru, Ene Gheorghe, Simionov Ivan, Elena, Artem Ivan Filan și alții. ȘCHIOPU ANA, coresp. Sprijinul efectiv acordat de utemistul Cîțu Ion, inginer la I.R.M. „Energia“, muncitorilor de aici, se face simțit la tot pasul. Iată-1 în fotografia noastră dînd explicații strungarului utemist Gheore Gheorghe asupra felului cum trebuie confecționat un șurub de conducere cu filet pătrat pentru o presă. EOOOOOO: r Livezile gospodăriei De la șoseaua principală Măcin- Constanța privești în vale panorama unei comune bogate, cu oameni har­nici și gospodari. E comuna Greci, una dintre cele mai mari comune ale raionului Măcin. De la marginea ei se întind cu­ vezi cu ochii Munții Măcinului. Ogoarele gospodăriei se întind și ele pe o vale de cîțiva ki­lometri. Teren roditor, de la care gospodăria realizează producții mari de grîu și porumb. Dar pe această vale din loc în loc colectiviștii dis­pun de livezi întinse de cireși, vișini caiși, meri, peri, piersici, mici etc. Nici mai mult nici mai puțin live­zile gospodăriei întrunesc la un loc 117 ha, din care aproape jumătate sînt pe rod. Incepînd din luna mai și pînă toamna tîrziu, colectiviștii valorifică la stat zeci de vagoane de fructe, lucru ce a făcut ca gospodăria să fie cunoscută nu numai în raion, ci și peste granițele raionului. Și a­­ceasta pe de o parte datorită pro­ducțiilor mari de fructe ce le obțin iar pe de altă parte gustului aromat și plăcut ce-i au fructele. In anul acesta pînă acum gospodăria a va­lorificat prin cooperație 12 vagoane de cireșe și de vișine de la care a realizat un venit bănesc de peste 200.000 lei, cu 80.000 de lei mai mult față de cit a fost planificat. Dar acesta e numai începutul, pentru că de cîteva zile gospodăria a început să predea la cooperație caise cu­ pumnul de mari. In afară de cireși și vișini care au rămas golași, cei­lalți pomi fructiferi sînt plini cu fructe. Gospodăria va realiza în a­­rtul acesta din livezile gospodăriei, atît de bogate, peste 500.000 de lei. Ce înseamnă cînd munca e bine or­ganizată, cînd fiecare colectivist exe­cută toate lucrările la timp și bine . Producțiile sînt mari, deci și venitu­rile cresc. In diminețile de primăvară, cînd cădeau brumele și recolta trebuia salvată, la indicația organelor teh­nice și din experiența proprie, co­lectiviștii, sub ramurile pomilor fă­ceau rumoare. De asemenea, livezi­lor li s-au făcut lucrările necesare de îngrijiri, ca tăieri, formarea co­roanei pentru rod și stropirea ei con­tra dăunătorilor. Și iată că fructele au fost salvate, iar în prezent colec­tiviștii nu mai prididesc cu recol­tatul. Zilnic pleacă din gospodărie mii de kilograme de cireșe și vișine, așa cum de altfel pleacă și în pre­zent caisele și vor pleca și mai tîr­ziu perele, nucile etc. De această bogăție nu sînt bucuroși numai co­lectiviștii din echipa condusă de An­drei Voicu, care s-a ocupat de în­grijirea livezilor, ci și toți ceilalți colectiviști din comuna Greci. Și au de ce să se bucure. Gospodăria co­lectivă din Greci este renumită in fructele multe și bune ce le pro­duce. I. I. Vești din industrie Luptînd pentru introducerea nou­lui în procesul de producție, echi­pa de lăcătuși condusă de Iov. Albu, din cadrul Întreprinderii „Energia", a executat în ultimul timp 6 tipare metalice necesare i­­novației „silozuri de nutreț mu­rat pentru agricultură, turnate din beton armat pe șantier în tipare metalice“. Lucrarea a fost execu­tată urgent și de bună calitate, find expediată la timp T.R.C.L.-u­­lui. EMIN­ATILA, coresp. ★ Pe trimestrul II, colectivul de la I.P.A.T. a obținut o depășire de 22,3 la sută a producției glo­bale și de 15,6 la sută a produc­­ției­ marfă. Cele mai frumoase re­alizări au fost obținute de fabri­ca de gheață, moara de mălai co­mercial, fabrica de săpun de ru­fe și atelierul de reparat utilaj comercial. S-au evidențiat o serie de muncitori, printre care : Ma­rin P. Marin de la fabrica de gheață. Olaru Stancu de­ la moa­ra de mălai, Vuap Aii de la fabri­ca de săpun și alții. RĂCEALĂ GHEORGHE, coresp. ★ Prin înlocuirea completă a ve­chii mașini de tăiat cărămizi re­­fractare cu un nou dispozitiv, fost redusă forța fizică cu 50 la o sută. Acest dispozitiv reduce și umiditatea materialului malaxat cu 9 la sută, avînd avantajul că se presează cărămizile cu 8 ore mai repede la uscarea constantă. Acest dispozitiv a fost conceput de me­canicii Brem­­ Anton și Dănilă Va­sile. DIRZU ION, corep. Pentru a transporta cit mai ra­pid și in bune condiții griul, la bazele de recepție, cele 80 de au­tocamioane de la autobaza nr. 5 Hîrșova au fost verificate înain­tea campaniei, făcîndu-li-se repa­rațiile necesare. împărțite în 3 coloane, aceste autocamioane reușesc să transpor­te sute de tone de grîu zilnic. De pildă, coloana de la Casimcea, ca­re cuprinde 40 de autocamioane, transportă zilnic peste 400 tone de grîu. Șoferi fruntași sunt : Vinti­­lă Dumitru, Pană Ștefan, Radu Nicolae, Calcan Traian și Bădici Dumitru, care au reușit să depă­șească planul cu 20 la sută. S-au evidențiat, de asemenea, mecani­cii de atelier Mereuță Nicolae, To­ma Gheorghe și alții, care au reu­șit să execute reparații de calita­te și la timp, obținînd totodată și economii la piesele de schimb. COTOROBAI­­ GHINEA, coresp. Experimentarea unor noi unelte de pescuit Una din principalele preocupări ale Stațiunii marine de cercetări și proiectări piscicole Constanța, o for­mează cercetările și experimentările de noi unelte și metode de pescuit marin. Rezultatele bune, atît tehnice cît și economice, obținute de cercetă­tori în anul 1961, sub îndrumarea or­ganizației de partid, în experimen­tarea talionului suspendat pentru a­­dîncimea­ apei de 12 m, cit și nece­sitatea aplicării unor unelte noi de pescuit activ au determinat extinde­rea acestor cercetări, astfel că, în anul în curs, din cele 3 probleme înscrise în planul Stațiunii, 2 repre­zintă probleme de experimentare a noi unelte de pescuit : experimenta­rea talianului suspendat la adînci­­mea apei de 15 m și experimentarea alamanului de hamsii la litoralul ro­­mânesc, laboratorul de tehnica pescuitului al Stațiunii mai lucrează în proble­ma experimentării în mediu marin a ațelor, frînghiilor și plaselor de te­­ten, precum și a plutitorilor con­struiți din policlorură de vinil (ma­teriale sintetizate intr-un talian gi­gant), în vederea introducerii aces­tora pe scară largă în construcția uneltelor de pescuit la mare. De a­­sf­menea, se fac experimentări pri­vind atragerea peștilor în talian, pen­tru mărirea capacității de prindere a acestor unelte cu ajutorul luminii electrice fluorescente submerse. La sfîrșitul primului semestru, se desprind următoarele aspecte pe fie­care problemă, urmînd ca rezultatele și concluziile definitive să fie pre­zentate la sfîrșitul anului : — Talionul suspendat instalat­­ la adincintea apei de 15 m, în prima parte a sezonului de pescuit, a rea­lizat producția cea mai ridicată, com­parativ cu cele 8 taliene-martor in­stalate în aceeași zonă (4 la Tăbă­­cărie, 2 la Constanța și 2 la Mamaia- Gat), însă la adîncimi mai mici.­­ In amestecul de specii realizat de talianul suspendat, speciile cu valoa­re economică ridicată au o pondere mult mai mare decit în celelalte 8 tali.­ne-martor. Astfel, valoarea pro­ducției realizate cu talianul suspen­dat este mult superioară valorilor realizate de celelalte tipuri de ta­­liene instalate la adîncimi mai mici­­(comparația făcîndu-se pentru cele­lalte taliene la zilele de funcționare a­le talianului suspendat). Socotind valoarea producției talianului sus­pendat 100 la sută, valoarea produc­ției pe talian la celelalte puncte este următoarea : Constanța — 38 la su­tă, Tăbăcărie — 64 la sută, Mamaia­­sat — 41 la sută. Cu toate acestea, trebuie îmbună­tățită construcția acestui tip de ta­lian, în special prin materiale sinte­tice, care sunt mai rezistente și nu implică scoaterea talianului la uscat pentru reparațiuni, întrucît, în pe­rioada anului în curs, talianul actual din bumbac a lipsit din producție, din aceste cauze, 17 zile. — Alamanul de hamsii, deși ex­perimentat timp de aproape 30 de zile, nu a înregistrat nici o produc­ție, întrucît condițiile fizico-chimice ale acestui an au determinat cîrdu­­rile de hamsii să se mențină r­urmai în masa apei și să nu reacționeze pozitiv la efectul luminii electrice submerse. Talionul gigant pentru adîncimea apei de 8 m, confecționat în exclu­sivitate din relon, a obținut rezul­tate deosebite în producție, la care a contribuit și faptul că nu a fost necesară scoaterea lui pentru uscare sau reparație. In ceea ce privește firele de relon, acestea s-au dovedit a fi superioare bumbacului, însă la suprafața apei cit și în imediata a­­propiere a suprafeței, pierderea re­zistenței datorită razelor solare a ieșit mult în evidență. Se întrevede, pe viitor, construc­ția cu succes a talienelor din reton colorat, însă rămîne o problemă îm­bunătățirea calității plaselor și a ațelor din teton, în special pentru a funcționa la suprafața apei. In ceea ce privește aplicarea lu­minii fluorescente în masa apei pen­tru atragerea peștilor pe timpul nop­ții în talian, deși s-au obținut unele rezultate pozitive la guvizi, hamsii și stavrizi, acestea nu sînt definitive și nici suficiente pentru concluzii. Paralel cu experimentările, au fost realizate pînă în prezent peste 80.000 kg de pește, a cărui valoare (peste 310.000 lei) depășește cu mult chel­tuielile celor două probleme în stu­diu, realizîndu-se în același timp im­portante beneficii. In cursul trimestrului III, vor con­tinua experimentările în același ritm la toate problemele, noi, cercetăto­rii laboratorului, angajîndu-ne ca pînă la sfîrșitul perioadei de pes­cuit, pe lingă observațiile și rezul­tatele științifice, să realizăm 120.000 kg de pește marin. Pentru viitor, a­­tenția noastră se va concentra asu­pra talienelor, ținînd cont de condi­țiile coastei noastre, și de compor­tarea speciilor industriale de pești la litoralul romînesc. Nici pescuitul activ de larg nu rămîne în afara preocupărilor spe­cialiștilor noștri, însă, aici, dotarea tehnică (cu aparate de cercetare și de pescuit moderne) trebuie îmbu­nătățită cit mai urgent, pentru că numai în funcție de aceasta vor pu­tea fi realizate unelte de tipul tranlului pelagic, căruia trebuie să i se acorde toată atenția. In ceea ce privește pescuitul cu plasele pun­gă, acestea au fost studiate cu mulți ani în urmă, iar în prezent dau re­zultate deosebit de bune în pescui­tul Industrial. Recent pescadorul co­mandat de comunistul Oțeleanu Con­stantin a realizat la o singură lan­sare 25.400 kg scrumbie albastră. Ing. N. GADIDOV, Două comuniste, doua muncitoare fruntașe de la Fabrica de ambalaje metalice : Prega Elena și Jecu Elena. Obiectivele principale în activitatea lor de zi cu zi sunt îmbunătățirea continuă a ca­lității produselor și buna organizare a locului de muncă. 0 nouă moara modernă De curînd, a in­trat în funcțiu­ne în orașul Med­gidia o nouă moa­ră. Procesul producție este de în întregime automa­tizat, asigurînd o producție zilnică de 24 tone de fă­inuri, iar pentru supravegherea bu­nului mers al in­stalațiilor, necesari doar sînt 4 oameni într-un schimb. Reparații de bună calitate Lupta pentru executarea unor reparații de bună calitate consti­tuie o preocupare permanentă muncitorilor, inginerilor și tehni­­­cienilor de la D.R.N.C. Reparații de cea mai bună calitate au fost executate la navele „Moldova“, „Dobrogea“, „Mangalia" și „Arad“, la macaraua Coless nr. 1 și la 4 flutostivuitoare. Au fost confecțio­nate, de asemenea, cabine pentru tractoarele „Zetor" și „UTOS". La aceste realizări, a contribuit din plin și secția de ateliere. Nu­mai in primul semestru al anului, au fost înregistrate 15 inovații, din care 9 au și fost aplicate. Printre inovatori, se numără muncitorii fruntași Carol Vasile, Damian Pe­tre, Cănănău Drăgan și alții. Zile Crește numărul inovatorilor Anul acesta, cabinetul tehnic de la Fabrica de ciment „Ideal“ din Cernavoda acordă o atenție spo­rită mișcării de inovații. O serie de muncitori, tehnicieni și ingineri prezintă cabinetului tehnic al fabri­cii propuneri prețioase, a căror aplicare în procesul de producție se face tot mai mult simțită. Numai în cursul acestui an, de la 1 ia­nuarie și pînă acum, au fost pro­puse peste 20 de inovații, din care 6 au fost aprobate, celelalte aflîn­du-se în studiu. Economiile antecal­­culate aduse de inovațiile aplicate în producție se ridică la peste 35.000 lei. Un fapt îmbucurător este și creșterea număru­lui inovatorilor. Comparativ cu aceeași perioadă a anului, trecut, anul acesta, numărul inovatorilor și ra­­ționalizatorilor a crescut cu încă 8 oameni. de vacanță Direcția școlii profesionale S.N.M.C. a hotărît să organizeze în perioada de vacanță mai multe excursii, cu prilejul cărora, elevii vor cunoaște bogățiile și frumusețile patriei. Un grup de elevi, va face o excursie de 7 zile în Delta Dunării, uar altul va participa la o excursie de 4 zile pe Dunăre, cu vaporul, 50 de elevi vor străbate cu trenul circuitul Constan­ța—Buzău—Bacău—Bicaz— Roman — Bîrlad—Iași—Galați — Constanța, cu care prilej, vor vizita cele mai im­portante obiective industriale, locuri istorice, expoziții muzee etc. Un alt grup de elevi va întreprin­de o excursie în capitală, unde va vizita Uzina electronică, Combinatul poligrafic „Casa scînteii“, noile cvar­­taluri de locuințe, muzee, expoziții, parcuri etc. Întrecere la strînsul spicelor Comitetul U.T.M. al orașului Mangalia a inițiat între­giile de bază organiza­U.T.M. din raza orașului între­cerea pentru strînsul spicelor. In prima zi, au fost la strînsul spi­celor peste 50 de tineri, care au strîns o canti­tate apreciabilă de grîu din spicele culese. Pînă în prezent, în frunte, se află organizațiile U.T.M. de la Școala medie nr. 1 din Mangalia și de la Sanatoriul T. B. C. Mangalia. Pe lingă faptul că string spicele, utemiștii ajută pe colectiviștii de la G.A.C. Mangalia la transportul cerealelor la baza de recepție. I. DELIMAN, coresp. La chemarea Comite­tului orășenesc U.T.M., atemiștii și pionierii din orașul Babadag au în­ceput o adevărată cam­panie de strîngere a spicelor. In 4 zile, ei au strîns și predat din, spicele adunate o can­titate de 3.870 kg de grîu. In mod deosebit, s-au evidențiat elevii de la Școala medie, utemiștii de la gospodăria colec­tivă și pionierii de la Școala de 8 ani din cartierul Veterani. C. DOLNICEANU, corespondent îndeplinite Antrenați în întrecerea socia­listă, muncitorii, inginerii și tehni­cienii de la A.F.D.J. Sulina au obținut succese remarcabile pe li­nia îndeplinirii planului de pro­ducție. Pe primul semestru, acesta a fost îndeplinit în procent de 104,4 la sută, iar prin reducerea cu 6,7 la sută a pre­țului de cost, au fost realizate eco­nomii în valoare de 288.700 și be­neficii în valoare de 453.000 lei, an­gajamentele mun­citorilor de a rea­liza în acest an economii în valoa­re de 300.000 lei și beneficii în va­loare de 200.000 lei. V. ȘTEFAN In primăvara aceasta, mai pre­­­­cis în luna aprilie, adunarea ge­­­­nerală a organizației de partid din gospodăria agricolă colectivă din­­ Bărăganu discuta cererea de pri­­­­mire în rîndurile candidaților r de­­ partid a tovarășei I Coman­­­drina. Toți Alexan­­d­r­ au luat cuvîntul­­ să vorbească de­spre tovarășa Co­­s­man­­ Alexandri­­­­na au arătat că e *a colectivistă din­­­­tre cele mai har­­­nice și pricepu­­­­te. In unanimita­­­­te, comuniștii au­­ hotărît primirea­­ ei în­­ cadidaților rîndurile de­­ partid. In cuvîntul ei, cu vocea întretăiată de puțin e­­­ moție, noua candi­dată de partid a­­ mulțumit pentru , cuvintele bune ce s-au spus des­pre ea și pentru înalta cinste ce i s-a făcut. Apoi, cu mai mult ce­­a continuat : — Tovarăși ! Eu aș vr­ea să-mi­, iau acum și un angajament. Dar,­ mai int­i, aș vrea să spu­n că do­resc să fiu trecută la ferma de­ vaci. Eu am lucrat zd pe ani ia­­cîmp. Acum, m-a dat la­­ păsări. Nu­, zic că nu-mi pla­­­ce, dar am auzit că este mare ne-­,­voie la ferma de­­ vaci. Dacă mă tre­­­ceti acolo, am ce, iau in primire o­­ grupă de vaci ( i­are nu a dat,­­pină acum pro­­­ducția de dorită și am faptel să- i tac în așa fel, să - i obțin rezultatel dintre cele mai m­uai bune. Dorința tovaro­<­­șei Coman Ale­­­xandrina a fost­ îndeplinită. i-a­­ fost dată o gru­ia de 14 vaci. De­ la inginerul zoo­­­­tehnist Sebastian Stan, a afiat tot ce trebuie despre­ vacile „sale“. Și respectînd îndru­­­­mările primite, a început munca Nu după mult timp, la intrarea­ în grajd, a apărut un panou iiu­, s mos, albastru, pe care se poate­­ citi: Angajamentul meu este ca, în­­ 1962, să obțin de la fiecare va­­­că furajată cile 2.700 litri de lap­ ;­t I­te“. Semnat Coman Alexandrina. „ Și zi de zi, ceas de ceas, ea 1 t traduce acest angajament în lapte.­­ Vacile din grupa sa sunt cele mai­ frumoase din grajd acum. Aproa­­­­pe toate dau zilnic intre 8 și 10*1 litri de lapte. Vacile, ,,Drina", „Pen­e“ și „Fetita“ nu dau nicio­­­­­ dată mai puțin de 10-12 litri. Pinăt acum, producția medie de la fie­r care vacă din grupa tovarășei Co­­­man a ajuns la aproape 1.700 li­­­tri, fapt care dă certitudinea că­­ angajamentul luat va fi îndeplinit­ și depășit. Text și loto : N. RUSU CAPE NI Atiftl DPIM Pe urmele unui angajament In aceste zile la Eforie, ca și în alte părți ale litoralului, oamenii muncii veniți la odih­nă petrec zile de neuitat pe minunatul țărm al Mării Ne­gre. (Foto: GH. CIOROBEA)

Next