Dobrogea Nouă, iulie 1967 (Anul 20, nr. 5874-5899)

1967-07-22 / nr. 5892

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XX nr. 5892 Sîmbăta 22 iulie 1967 4 pagini 25 bani De ce nu produce mașina de­ hîrtie la capacitatea proiectată ?! După primul semestru de acti­vitate, Fabrica de celuloză și hîr­tie Palas din Constanța apare la bilanț cu o nerealizare valorică de 1.315.000 lei la producția glo­bală. Această restanță provine, în special, de la secția de fabri­care a hîrtiei, unde, în perioada amintită, planul de producție a rămas descoperit cu peste 200 tone de hîrtie. Intrată în funcțiune acum doi ani de ale, această secție a a­­juns să aibă o mare pondere, a­­sigurînd peste 50 la sută din pro­ducția anuală a fabricii. De men­ționat că mașina de hîrtie, care compune, în principal, această linie tehnologică, este un utilaj complet automatizat, pentru care s-au investit milioane de lei, su­mă ce trebuie să fie amorti­zată. Știindu-se acest lucru, apa­re întrebarea firească : De ce nu s-a ajuns, pînă acum, la atin­gerea parametrilor proiectați, pentru a se asigura, astfel, rea­lizarea cantităților de hîrtie pla­nificate ? Iată, de pildă, înce­­pînd cu data de 1 iulie a.c. ma­șina de hîrtie trebuia să producă la capacitatea proiectată. Sîntem în a doua jumătate a lunii. S-a reușit sau nu acest lucru ? Iată ce spun faptele : în prima decadă a lunii, mașina a produs, în loc de 350 tone, numai 300 tone de hîrtie. „Am avut reparații pla­nificate pe la începutul lunii“, a motivat, pe loc, nerealizarea ce­lor 50 de tone de hîrtie, econo­mistul Ion Dobre, de la servi­ciul planificare. O fi și aceasta o cauză, dar cînd și cum o să se realizeze cantitatea de hîrtie pre­văzută pe luna iulie? Explicația nerealizării planu­lui la producția de hîrtie o gă­sim în alte fapte mai conclu­dente. De fabricat, se fabrică, dar nu toată hîrtia rezultată a­­junge în magazia de produse fi­nite. La capătul procesului teh­nologic rezultă foarte multe re­buturi considerate bracuri teh­nologice. Iată ce arată un calcul sumar. Luînd de bază chiar ci­fra de 16,5 la sută, procentul de brac înregistrat pe primul se­mestru, rezultă o cantitate de 1.200 tone de hîrtie fabricată și compromisă. Excluzînd din a­­ceastă cantitate cei 14 la sută pe care directorul fabricii, ing. Ion Coman, nu l-a prezentat nu ca rebut, ci ca procent de brac ad­mis de minister, rămîne totuși o cantitate de 182 tone care nu este nimic altceva decit hîrtie rebutată. Este aceasta o cauză principală a faptului că mașina de hîrtie nu poate să-și atingă capacitatea proiectată ? Desigur. Conducerea fabricii, însă, ne-a explicat pe larg că aceste bra­curi rezultă din lipsa unor piese de schimb (valțuri) care sunt greu de procurat, că mai la începutul anului postamentul mașinii de hîrtie s-a tasat etc. Aceste cauze nu pot justifica sau, mai bine­­zis, nu pot acoperi munții de hîrtie care se string zilnic la ca­pătul mașinii de fabricat. Este cazul, să ne gîndim mai serios, la posibilitățile de reducere la maximum a acestor bracuri. O cauză tot atît de importantă pentru care mașina de hîrtie nu a ajuns încă să producă la ca­pacitatea proiectată o constituie opririle neplanificate. Numai în luna iunie, de pildă, pentru re­medierea anumitor defecțiuni tehnologice, mecanice și electrice ivite s-au consumat peste 80 de ore, timp în care mașina a stat fără să producă nimic. Prin eli­minarea acestor ore de staționare s-ar fi realizat o producție de aproape 200 tone de hîrtie, adică o cantitate echivalentă chiar cu restanța înregistrată pe primul semestru. La aceste staționări se adaugă și indisciplina de producție. In trimestrul II, pe total fabrică, s-au înregistrat peste 2.500 de ore absente nemotivate. Fără în­doială că acest lucru a avut o influență negativă și asupra ac­ G. RAIALI (Continuare în pag. a H-a) V eforie-nord de Clubul central, ora 20,30: Seară dans; Punctul cultural, ora 17,30: Concurs de șah, dotat cu diplome; Teatrul de vară, ora 20,30: „Don Juan“ — prezintă un colectiv al Teatrului de stat Con­stanța; Cinematograf, ora 20,30: „Jandarmul din Saint-Tropez“ (grădina I) și „Castelanii“ (gră­dina II) In cadrul Zilelor filmului românesc. EFORIE-SUD Clubul central, ora 20,30: Co­locviu liric — intîlnire cu poeții Ștefan Augustin Doinaș și Romu­lus Vulpescu; Punctele culturale nr. 1, 2, 3, 4, ora 17,30; Program de club; Cinematograf (grădina de vară), ora 21,00: „Castelanii“ (in cadrul Zilelor filmului româ­nesc). TECHIRGHIOL Clubul central, ora 20,30: Mu­zică, Jocuri de club, vizionare televizor; Clubul nr. 2, ora 20,00: Seară de dans cu jocuri dis­tractive; Teatrul de vară, ora 20,30: Demonstrație de haltere a echipei S.N.C. ; Cinematograf (grădina de vară), ora 20,30: „Ti­midul“. MAMAIA Unde mergem azi ? Cinematograf (grădina „Albatros“), ora 20,30­ , aul“ (în cadrul Zilelor românesc). de vară Subteza­­filmului Insula lui Ovidiu Histria, Tomis, Callatis, par­curi arheologice vaste, monu­mentul de la Adamclisi, atîtea vestigii impunătoare, peste ca­re strălucește nimbul de aur al istoriei — suscită un interes pentru vizitatorii viu de oriunde. La granița dintre istorie și legendă — vin apoi numeroa­se locuri, peste tot unde coră­bierii temerari au făcut schim­buri rodnice cu populația pă­­mîntului dintre Dunăre și ma­re. Scurgerea timpului a ampli­ficat glasul legendelor. Fante­zia localnicilor a dat un sens de plauzibilitate unor născociri (Continuare în pag. a H-a) Mineralierul „Oltul“ va intra în prima sa cursă O radiogramă recepționată în ziua de 21 iulie de către Direc­ția generală a navigației civile „Navrom" anunță că în apele Oceanului Pacific din apropierea șantierului naval Inoshima — Japonia au fost terminate pro­bele de marș ale mineralierului „Oltul“ de 25.400 tone. La înce­putul săptămînii viitoare, el ur­mează să plece în prima sa cursă, spre porturile indiene. Pînă în prezent, în afară de „Oltul", Japonia a construit pen­tru România mineralierele „Re­șița", „Hunedoara", „Lupeni", „Dunărea", „Bucegi", „Carpați". Ultimul prevăzut în contractul încheiat va fi lansat tot în acest an și va purta denumirea de „Maramureș”. Navele de acest tip sunt destinate transportului de minereuri de fier și alte sub­stanțe minerale pentru industria metalurgică. (Agerpres) Radiogramă din Ocean In seara zilei de 20 iulie a.c., echipajul navei de pescuit o­­ceanic „Constanța", care a pes­cuit in zona coastelor Africii de Sud, a transmis printr-o radio­gramă știrea că planul de pes­cuit a fost realizat cu 5 zile îna­inte de termen. Vasul a plecat spre patrie și este așteptat să sosească în țară la începutul lu­nii august. Secția valțuri a întreprinde­rii de morărit și panificație Do­brogea — Constanța. Foto; Gh. PAPAGHEORGHE In Editura Politică a apărut : Nicolae Ceaușescu Cuvîntarea la Consfătuirea cu activul de bază al Ministerului Afacerilor Interne Lucrarea a fost tipărită într-un tiraj de masă încheierea vizitei tovarășului Ion Gheorghe Maurer în Olanda Vineri după-amiază s-a înapo­iat în Capitală, venind de la Haga, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită o­­ficială în Olanda, la invitația guvernului acestei țări. în timpul vizitei, premierul român a fost însoțit de Corne­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim vicepreședinte al Consiliului Su­perior al Agriculturii, George E­­lian, ambasadorul României la Haga, de consilieri și experți. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa Gheorghe erau prezenți tovarășii Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, se­cretarul Consiliului de Stat și membri ai guvernului. Au fost de față d. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al Olandei la București și membrii ambasadei. (Agerpres) COMUNICAT cu privire la vizita in Olanda a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitația guvernului olan­dez, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer și ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vi­zită oficială în Olanda între 17 și 21 iulie 1967. Invitația a fost făcută cu pri­lejul vizitei în România în cursul lunii ianuarie a acestui an, a ministrului olandez al afacerilor externe, J. M. A. H. Luns. Președintele Consiliului de Mi­niștri și ministrul afacerilor ex­terne au fost primiți la Palatul Loesdijk de către Majestatea Sa Regina, care i-a reținut la de­jun. Președintele Consiliului de Mi­niștri și ministrul afacerilor ex­terne au făcut vizite primului ministru al Olandei și președin­ților Primei și celei de a doua Camere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în orașul Amsterdam, președintele Consi­liului de Miniștri al României a depus o coroană la Monumentul Național în memoria morților din cel de al doilea război mondial, în cursul șederii lor în Olan­­da, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au vizitat ln­(Continuare In pag. a IV-a ) în aceste zile, recoltatul cai­selor la G.A.S. Isaccea, raionul Tulcea, se desfășoară din plin. Foto. G. CIOROBEA ÎNSEMNĂRI Parau rodniciei Pentru cei care n-au vizitat Isaccea și împrejurimile ei, e greu să-și imagi­neze farmecul aces­tor locuri de un pi­toresc deosebit. Plan­tațiile de vii și pomi ce înconjoară din mai multe părți ora­­șul ca o adevărată ghirlandă dau peisa­jului un plus de fru­musețe. Am vizitat nu de mult gospo­dăria de stat de aici. Inginerul Nicolae Gheorghe, directorul unității, dornic par­că să arate și altora realizările ce le ob­țin făuritorii de bel­șug, ne-a plimbat prin livada de pier­sici și caiși, ne-a a­rătat merii și perii încărcați de fructe, în ciuda faptului că unii specialiști susțin că în nordul regiunii nu merg aceste spe­cii. Am admirat de asemenea, ne-Șt. MIHAI (Continuare in pag. a Il-a) în pagina a lil-a M­OZAIC TELEGRAME Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al P.M.U.P. Tovarășului EDWARD OCHAB Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOSEF CYRANKIEWICZ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român și al nostru per­sonal, vă transmitem dumneavoastră și poporului frate polonez un salut prietenesc și calde felicitări, cu prilejul celei de-a XXIII-a aniversări a eliberării Poloniei. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele însemnate obținute de oamenii muncii sub conducerea P.M.U.P., în opera de edificare socialistă, de dezvoltare multilaterală și în­florire a Republicii Populare Polone. Ne exprimăm și cu acest prilej convingerea că relațiile de prietenie și colaborare dintre țările și partidele noastre vor con­tinua să se dezvolte, pe baza principiilor marxism-leninismului și internaționalismului socialist, în interesul celor două popoare, al unității țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii. De ziua marii sărbători, vă urăm dumneavoastră și întregului popor polonez, noi succese în construirea socialismului. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Excelenței Sale Domnului CHARLES DE GAULLE Președintele Republicii Franceze Palatul Elysee PARIS Cu prilejul sărbătorii naționale a Franței, în numele Consi­liului de Stat, al poporului român și al meu personal, adresei Excelenței Voastre și poporului francez prieten felicitări cordiale și cele mai bune urări de prosperitate și fericire, îmi exprim convingerea, Domnule Președinte, că bunele re­lații existente între țările noastre vor continua să se dezvolte, în interesul ambelor popoare, al păcii și colaborării internaționale. Excelenței Sale CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Domnului CHIVU STOICA ■ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREȘTI Mulțumesc călduros Excelenței Voastre pentru amabilul me­saj adresat cu ocazia zilei de 14 iulie în numele Consiliului­ de Stat al Republicii Socialiste România și al său personal. Doresc ca relațiile amicale și de încredere care unesc cele două țări ale noastre să se dezvolte în continuare. Vă rog să pr­imiți, Domnule Președinte, expresia înaltei și cor­dialei mele considerațiuni. CHARLES DE GAULLE Construcții și... locatari In ultimii ani, au fost construite și s-au dat în folosință la Tulcea zeci de blocuri de locuit, cu apartamente confortabile, îm­bogățind prin arhitectura lor întregul aspect al centrului orașului. Cum sunt ele întreținute de către locatari? Iată o întrebare la care, pentru a afla răspunsul, ne-am deplasat prin cîteva blocuri. Gospodari de frunte în scurta noastră vizită, pe la noile construcții, am rămas pro­fund impresionați de modul în care au înțeles să-și întrețină lo­cuințele lor locatarii Vasile Ion și Dogaru Ion de la blocul 1­3, Datcu Paraschiva de la S-4, Pin­­tilie Ștefan de la A-5 și numeroși alții. La blocurile B-1, S-4, F-1 și F-2, atît apartamentele cit și holurile sînt bine întreținute, ceea ce dovedește că aici locuiesc oameni gospodari, iubitori ai fru­mosului și cu mult simț de răs­pundere față de locuința ce le-a fost repartizată și pe care o fo­losesc. Ușile și tocurile ferestre­lor sînt vopsite, iar casa scări­lor, în perfectă curățenie. La geamuri, s-au pus perdeluțe, în timp ce pe coridoare sînt multe ghivece cu flori. Cînd un geam s-a spart, o ușă s-a defectat sau a fost nevoie de unele renovări în interioare, locatarii n-au aș­teptat să vină tovarășii de la I.R.G.C.T., ci le-au remediat ei singuri. Lucruri asemănătoare se pot spune și despre locatarii blo­curilor 1-7, 1-9 și 6-0, cit și des­pre numeroși alții. Corigenți la gospodărire In drumul nostru, am ajuns și ila blocurile din noul cartier al orașului. Aici, deși cele mai „vechi“ blocuri datează din no­iembrie 1966, stricăciunile prici­nuite unor apartamente te fac să crezi că au fost folosite vreme îndelungată, în apartamentul nr. 13, al blocului B-3, pe care-l o­cupă locatarul Moloșag Alexan­dru, salariat al Sfatului popular raional Tulcea, bunăoară, lipsa de grijă față de locuința pusă la dispoziție este prezentă la tot pa­sul. De cum intri, te intîmpină ușile murdare și un miros acru. Apoi, în interior constați lipsa broaștelor de la uși, a clanțelor, a multora dintre instalațiile sani­tare și chiar a geamurilor. Mo­­tivînd starea jalnică în care a fost adus apartamentul, so­ția tovarășului Moloșag spunea că lipsurile cu privire la in­stalațiile sanitare le aparțin: „In ce privește geamurile, ele au fost sparte de vecinii care au sărit să închidă apa, la una dintre inundațiile recente provocate din neatenție“. Așadar, vinovații nu sînt­ membrii fami­liei Moloșag, care au provocat inundația, ci... vecinii care au stăvilit-o. — în aceste 6 luni, de cînd a fost dat în folosință primul apar­ N. VASILE (Continuare în pag. a II-a)

Next