Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)
1970-01-29 / nr. 6673
2-a PE URMELE SCRISORII DV. O inițiativă bună și... atît Redacția a primit mai de mult o lungă scrisoare, in care mai multi locuitori ai orașului Hirșova se Întrebau, in finalul epistolei, ce anume ar trebui întreprins pentru ca miile de turiști care trec vara spre litoral să poposească acolo măcar citeva ore. Și tot ei schițau un răspuns posibil la această problemă, in aparență minoră: „Poate un obiectiv turistic, poate îndemnul la un pescuit sau la o plimbare de agrement, cu ambarcațiuni mici, pe bătrînul Istru. Un asemenea obiectiv există — ruinele «astrului roman „Carsium“ — despre care turiștii nu sunt avizați și nu li se reține in nici un lei atenția. Ci despre plimbări și pescuit pe Dunăre...“. Corespondenții noștri adăugau apoi că dacă numai 10 la sută din mașinile turistice care străbat, in viteză, șoseaua s-ar opri in Hirșova, fie să viziteze „cetatea“, fie să apeleze la diverse servicii prestatoare, orașul acesta ar cunoaște un plus de animație, iar oaspeții litoralului s-ar convinge, cu citeva ceasuri mai devreme, despre ceea ce spunem curent „ospitalitate dobrogeană". Observația cititorilor noștri, făcută din sinceră adeziune fată de orașul in care trăiesc, ni se pare demnă de luat in seamă și potential capabilă să sugereze singură inițierea unor acțiuni ușor de realizat cu posibilitățile locale, cu entuziasmul obișnuit al hirșovenilor. O reluam, ca atare, într-o discuție purtată cu tovarășul Ion BURLIBAȘA, secretarul Comitetului orășenesc Hirșova al P.C.R. și primar al orașului. — Noi, cei care muncim și trăim aici, pe declară interlocutorul, avem sentimentul că orașul nostru ocupă un loc important in economia și viața socială a județului. De aceea, preocuparea noastră este concentrată tocmai pentru a justifica aprecierea de care Hirșova, prin tradiție, se bucură: întreprinderea de industrie locala, cooperativa meșteșugărească, Uzina de vinificație, portul și autobaza și, dacă vreți, celelalte unități economice agricole înscriu,, in activitatea lor, creșteri substanțiale in producția globală. Rețeaua comercială și a unităților meșteșugărești pentru public polarizează și acum interesul locuitorilor din satele învecinate. Există, de asemenea, o viață spirituală conferită de prezența unei case de cultură, a unor licee, a spitalului și policlinicii. Nu trebuie să uităm existența șantierului de pe Dunăre, pe cei care construiesc acea magistrală rutieră care va fi podul Vadu Oii — Giurgeni. Tineri care, în alte condiții, rămâneau la îndeletniciri tradiționale, au devenit astăzi dulgheri, betoniști, minuitori ai utilajelor de mare randament care se folosesc la construirea podului. Acești constructori sunt și cetățeni ai orașului, gospodarii aceia anonimi cu care am realizat, aici, autea acțiuni edilitare. — Imaginea aceasta, a hrașoveanului prezent, în orele lui de răgaz, la amenajarea spațiilor verzi, La construirea unor străzi, este cunoscută. Ea conferă tradiție, stimulind acea ambiție ca strada și casa in care locuiesc să poarte amprenta bunului gospodar. Dintr-o asemenea intenție ne-au scris și cetățenii despre care vă vorbeam. Și, reluind ideea, ce socotiți că s-ar mai putea adăuga „zestrei" pe care Hirșova o are ? Cum pot fi puse in valoare particularitățile acestei așezări ? Bunăoară, acum, in această perioadă premergătoare viitorului sezon turistic ? — In ultima perioadă, ca să răspund in ordinea întrebărilor, ne-au preocupat creșterea debitului de apă, mărirea capacității rezervoarelor și, respectiv, extinderea rețelei de alimentare. A fost acțiunea care a mobilizat sute de oameni. Din inițiativa lor, s-au săpat voluntar șanțurile, s-au transportat conductele. Lucrarea a fost, astfel, „împinsă“, inițiativa oamenilor obligîndu-l pe constructor să „forțeze“. Concret, prin forarea altor două puțuri, cu cîte 100 mc fiecare, debitul de apă se va dubla, iar rețeaua de alimentare se va extinde cu incă 1.600 m. Sunt prevăzute și alte obiective. Este vorba despre noua clădire a poștei, cu două nivele, care va fi dotată cu o centrală automată, despre realizarea unei plantații masive și — pentru turiști — despre un complex de autoservire, unde se vor putea efectua spălatul și gresajul mașinilor și, evident, reparații ușoare. — Dar despre ceea ce sugerau cititorii noștri ? — Da, este o mai veche preocupare care a suscitat multe discuții. Am în vedere, mai întâi, conservarea edificiului roman, mult controversată de specialiști, dar și valorificarea, pentru turism, a acestui obiectiv arheologic. In ceea ce ne privește, am început, cu forțe proprii, construirea unei benzi de circulație, in circuit, pentru a da posibilitatea turiștilor să „viziteze" vechiul „Carsium“, cu accesul mașinilor. Se ridică, însă, multe probleme... Ar trebui să amenajăm un joc de parcare, o zonă verde, eventual un parc, un colț zoologic, să deschidem acolo un restaurant și, poate, un camping. Aceasta presupune iluminarea întregii zone și aducerea conductei de apă. — Și, concret, ce perspective sunt pentru materializarea lor ? «— Deocamdată suntem la nivelul intențiilor. Nu este o chestiune atit de simplă... Că „chestiunea“ nu e deloc simplă, suntem de acord. Dar că o intenție bună, care întrunește adeziunea altor localnici, rămîne doar... o intenție, fără a investiga niște posibilități eventuale, cu asta nu ne putem declara împăcați. Facem această observație, avind în vedere un mic sondaj făcut in rândurile unor cetățeni, dintre care putem aminti gospodari recunoscuți ca: Ilie Grigore, Ion Gheorghiu, Nicolae Deloiu, Ion Popescu, Cornel Deacu, Georgeta Țâranu, Ion Munteanu și Ecaterina Ofițeru, care, la întrebarea dacă ar lua parte la realizarea unor obiective de natura celor amintite, au răspuns cu certitudine : DA! Să consemnăm, deci, această primă condiție: entuziasmul oamenilor, hotărârea lor statornică de a participa la acțiunile obștești, de a-și înscrie orașul, treptat, în rândul localităților de un anumit interes turistic. Nu negăm că celelalte "condiții", printre care procurarea materialelor, ar fi atât de simplu de rezolvat. Dar, cu cheltuieli minime și cu maximum de pricepere, se pot amenaja citeva spații verzi, se pot planta arbuști și trandafiri, se pot instala, pentru început, citeva bănci. De asemenea, amenajarea unui loc de parcare nu presupune mari investiții. întreprinderea de industrie locală sau cooperativa meșteșugărească ar putea instala, ca activitate rentabilă, corturi, iar cooperativa de consum ar putea amenaja, mai întii, un bufet sezonier care să se transforme, apoi, în funcție de solicitări, intr-o adevărată unitate cu specific (pentru că nu se poate să nu existe niște preparate culinare locale care să dea particularitate și inedit unui asemenea „act întreprinzător"). Ne gindim la turistul care poate poposi acolo ceasuri bune și care, sorbind o bere rece, va putea admira priveliștea panoramică ce se deschide, de la înălțimea „cetății", spre oraș și zona Dunării. Un lucru am vrea să fie înțeles. Nu este in intenția noastră de a da „verdicte“ într-o asemenea problemă, cu implicații mai largi. Credem, totuși, că „tema" discuției de astăzi poate stimula spiritul de inițiativă al locuitorilor din Hirșova, cunoscuți ca buni gospodari la ei... acasă. Acesta a fost și scopul pentru care „am pornit la drum" pe urmele scrisorii cititorilor noștri. Petre ZĂRNESCU ÎNTREPRINDEREA DE HOTELURI ȘI RESTAURANTE MAMAIA RECRUTEAZĂ, pentru sezonul de vară 1910, TINERI ȘI TINERE între 18—30 ani, pentru funcțiile: • AJUTORI OSPĂTARI; • OSPĂTARI; • BUFETIERE î • BARMANI. înscrierile se fac zilnic, intre orele 9 și 13, la serviciul personal al întreprinderii (bloc ,București" — Mamaia), DIRECȚIUNEA AUTOBAZA 2 CONSTANȚA ANGAJEAZĂ IMEDIAT ȘOFERI PROFESIONIȘTI cu salariul minim de 1.336 lei, la care se adaugă și sporul de acord. Pentru cei care nu au domiciliul în Constanța, se asigură cazare gratuită. De asemenea, angajează meseriași mecanici auto, sudori electrici și autogeni, electricieni auto și tinichigii. Informații, la sediul Autobazei 2 Constanța — serviciul personal sau la telefon 1.32.41 și 2.35.70. SEMNAI • Li Medgidia, mobila se depozitează undeva la marginea orașului. Aceasta nu ar împiedica cu nimic pe cetățeni dacă vinzarea ei s-ar face la un magazin din oraș. Cum așa ceva lipsește, cetățenii care doresc să cumpere pină și un scaun trebuie să se deplaseze tocmai la depozit. Eugenia COCAINA • Li unele apartamente ale blocului SM 2 de pe șoseaua Mangaliei din orașul Constanța, căldura se dă cu ținuita. Sunt defecte caloriferele ? Nu funcționează bine centrala termică ? Nu știm. Cum se face insă că plata la cheltuielile comune este aceeași pentru toți locatarii. Stela MINEA • Pe stradela Basarab in apropiere de Liceul nr. 3 din Constanța atenția îți este atrasă de o grămadă de hirtii și gunoaie împrăștiate pe o suprafață de 30 mp. Aspectul este deci destul de urit. Trebuie ținut cont de faptul că pe aici circulă zilnic sute de elevi, cadre didactice, cetățeni. Ion MIHAI • Anul trecut, pe strada Alexandru Odobescu din Constanța, I.C.H. a executat lucrări de alimentare cu apă pentru noul bazin portuar. Deși au trecut multe zile de cînd lucrările au fost terminate, întreprinderea amintită nu a binevoit nici pină acum să aducă strada la forma ei... inițială. Vasile MIRON i DOBROGEA NOUĂ nr. 6673 DIVERSIFICAREA ACTIVITATII si C.LD.C. CONSTANȚA, IN PERIOADA ESTIVALA Recent, Centrul de librării și de difuzare a cărții Constanța și-a definitivat planul de activitate pe perioada estivală a anului 1970. în legătură cu această acțiune am solicitat tovarășului VIRGIL CIMPEANU, directorul C.L.C.C. Constanța, să ne prezinte cele mai interesante acțiuni pentru asigurarea unei deserviri și aprovizionări la nivelul cerințelor. Ca urmare a activității noastre din anul 1969, C.L..C. Constanța a ocupat locul doi pe țară la desfacerea cărții și locul patru la îndeplinirea totală a planului. Au fost rezultate ce ne-au stimulat și care, în același timp, ne angajează pentru o organizare mai bună a activității în anul acesta. De altfel, chiar din luna ianuarie, rezultatele muncii noastre se consider satisfăcătoare, înregistrând o depășire a planului cu 22,5 la sută la cartea diversă și 20,5 la sută la papetărie. ț» «Cea ce privește activitatea din perioada sezonului de vară, vă voi prezenta principalele acțiuni pe care le vom întreprinde, toate avind ca obiectiv principal o deservire cât mai operativă, apropiată de cerințele marelui număr de vizitatori și turiști, și o aprovizionare corespunzătoare. Astfel, până la această dată, am incheiat contracte cu toți marii noștri furnizori („Romarta“, „Electrocord" etc.). Avem în perspectivă deschiderea unui număr mare de centre de desfacere a cărții, a cărților poștale ilustrate, a rechizitelor specifice unităților de librărie și papetărie. Astfel, incepind cu data de 15 mai, vor funcționa, pe litoral, patru librării, șase bazare, zece chioșcuri, 36 tonete și suntem in perspectivă de a organiza standuri in toate hotelurile. De asemenea, in plus, față de anul 1969, vom deschide cinci bazare și o tonetă in Tabăra internațională de la Năvodari. Vom extinde, de asemenea, unitățile remiziere. In ceea ce privește buna deservire, în perioada 10—28 aprilie vom efectua o selecționare a personalului și vom organiza un curs de inițiere in vederea pregătirii lui superioare. In cadrul cursului, se vor preda reguli generale de comerț, evidență contabilă și două limbi străine. Aprovizionarea tuturor acestor centre ale C.S.D.C.-ului va fi realizată în condiții îmbunătățite. încă din această perioadă ne preocupăm in a realiza stocurile necesare pentru asigurarea unui sortiment de marfă. Astfel, dau numai două exemple: pină la această dată, am asigurat o aprovizionare de circa 200.000 de vederi color cu imagini din Constanța și de pe litoral. Vom asigura, de asemenea, o aprovizionare mai largă cu lucrări de beletristică, in limbile germană, engleză, franceză etc. Intr-un cuvînt, ne preocupăm să aducem în unitățile noastre sortimente de mărfuri de calitate bună, un număr suficient, și să lărgim gama de deservire in folosul celor ce ne vor solicita. Realizind acest deziderat, fără discuție că și succesele vor fi pe măsura așteptărilor. L. B. agenda Joi RADIO JOI, 29 IANUARIE PROGRAMUL I 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avanpremiera cotidiană. 13,23 Melodii de H. Mălineanu. 13,45 Cântece populare. 14,00 Caleidoscop muzical. 14,40 Radio publicitate. 11,50 Nestemate folclorice. 15,00 Ateneu. 15,15 Compozitorul săptămânii — Robert Schumann. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Orchestra de muzica populara din Arad, dirijor Ion Zahu. 16,30 Ce « nou in județul nostru, Sibiu — ianuarie 1970. 16,50 Cintece de Mircea Neagu. 17,05 Antena tineretului. 17,30 Album folcloric. 18,03 Muzică ușoară. 18,10 Orizont științific. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Săptămâna unui meloman. 20,05 Tableta de seară de George Macovescu. 20,10 — 365 de cintere. 20,30 Argheziană. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Convorbirile de joi. La microfoni Radu Beligan. 21,20 Compozitor și interpret Adriano Cerentano. 21,30 Moment poetic. 21,35 Solistul serii — Fory Eterle. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Sport. 22,30 Romanțe. 22,50 Piese de estradă. 23,10 Imniare cu compozitorul Radu Șerban. 0,03—5,00 Estrada nocturnă, PROGRAMUL II 13,15 Din cintecele și dansurile popoarelor. 13,30 Cine știe ciștigă. 14,03 Muzică populară. 14,30 Lexiconul compozitorilor români. 14,55 știința la zi. 15,00 Muzică ușoară. 15,40 Radio publicitate. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Recital de pian Nevin Arronz 16,40 Cronica muzicală. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Vedete ale muzicii ușoare : Anda Călugăreanu, Mireille Mathieu, Gică Petrescu și Bill Ramsey. 17,35 Dicționar de literatură universală. 18,00 Varietății muzicale. 19,30 Arte frumoase. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Festival Beethoven. 200 de ani de la nașterea compozitorului. 22,15 Muzică de jazz. 22,30 Fonoteca de aur — Doi poeți ieșeni: Otilia Cazimir și Mihai Codreanu. 22,45 Pagini corale alese. 23,05 Opera secolului nostru. 0,30— 1,00 Cvartetul nr. 2 in Do major de George Enacovici. VINERI, 30 IANUARIE PROGRAMUL I I,05—6,00 Muzica dimineții. 6,05— 9,30 Muzică și actualități. 9,30 Memoria pămintului românesc. 10,05 Drag mi-e cintecul și jocul. 10,30 Muzică ușoară. 11,05 Muzică ușoară interpretată la chitară. 11,15 Să Înțelegem muzica. 11,45 Sfatul medicului. Alimentația bolnavilor de ca lită. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Din muzica popoarelor. 12,15 Melodii distractive. 12,25 Știința la zi. 12,30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. PROGRAMUL II 6,10 Program muzical de dimineață. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Program muzical de dimineață (continuare). 8,10 Tot Înainte. 8,25 Mari interpreți — Edwin Fischer. 9,00 Taragotistul Iosif Milu. 9,10 Curs de limba spaniolă. 9,30 Piese corale de George Trebețeanu. 9,45 Matineu teatral. Strigoii de Henrik Ibsen. 11,20 Arii din opere. 11,35 Șirag de melodii. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 13,13 Concert de print. 12,35 Saeculum, TELEVIZIUNE 17,39: Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba maghiară; 18,95: Film serial — „Aventură în munți (IX). Adresă conspirativă. 18,35: Mult e dulce și frumoasă; 19,99:Telejurnalul de seară; 19,29: Hochei pe gheață — repriza a III-a a Intilnirii dintre Selecționata României și echipa Ceske Budejovice (Cehoslovacia). Transmisiune directă de la Galați; 20 00: Reflector; 20,15: Prim plan — Meteorologul Nicolae Topor; 20,45: Stagiunea lirică Tv. Premiera operei „Visul unei nopți de vară“ de Benjamin Britten; 22,00: Telejurnalul de noapte; 22,13: Actualități literare; 22,30: Avanpremiera; 22,45: Varietăți pe peliculă; 23,00: Închiderea emisiunii. „Republica“ „PACATUL DRAGOSTEI“ (orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21); „Popular" — „MAI PERICULOASE DECIT BĂRBAȚII" (orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16) și „SA TRĂIM PINA LUNI“ (orele 18,30 — 20,30); „Progresul“ — „AVINETOU IN VALEA MORȚII“ (orele 9,15 — 11,30 — 13,45, 16 — 18,15 — 20.30) ; „23 August“ ; „UN GLONTE PENTRU GENERAL“ (orele 14,30 — 16,30 — 18.30 — 20,30); „Tineretului“ — „BALTAGUL" (orele 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30); „Bulevard“ — „IN UMBRA COLTULUI“ (orele 14,30 — 16.30 — 18.30 — 20,30). VREMEA Pentru următoarele trei zile, vreme schimbătoare, cu cerul variabil, mai mult noros și favorabil ploilor temporare. Vintul va sufla potrivit, până la tare, din nord și nord-vest. Temperatura. In scădere ușoară, minimele vor fi cuprinse intre minus 4 și 0 grade, iar maximele intre 0 și plus 3 grade. Marea agitată. Ceață pe alocuri, dimineața. ANGAJAM ÎNTREPRINDEREA DE REȚELE ELECTRICE CONSTANȚA Șantierul construcții-montaj Ovidiu — Inginer, specialitatea energetic, pentru funcția de șef de serviciu producție ; — Economist, pentru funcția de șef serviciu plan-relații. Condiții de studii și stagiu, conform H.C.M. nr. 914/1968. Relații suplimentare se pot obține la sediul șantierului (la fosta uzină Ovidiu I). I. C. S. „TEXTILE-INCALTAMINTE“ Constanța strada 30 Decembrie nr. 20 primește cereri de angajare, PENTRU SEZONUL DE VARA 1970, pentru funcțiile : — GESTIONARI ; — VINZATORI; — REMIZIERI CHIOȘCURI: — CASIERI VALUTA ; — GESTIONARI MAGAZINE VALUTA. Condiții: cunoscători de limbi străine (germană, franceză, engleză etc.). Cererile se primesc, zilnic, la sediul întreprinderii, între orele 8 și 16. T.C.L.—I.U.T. CONSTANȚA șos. Filimon Sirbu nr. 133 telefon 2.32.39 • MECANICI REPARAȚII AUTO, categ. V—VII ; • CONDUCĂTORI AUTO pentru șantierele din județul Constanța. SFATUL MEDICULUI Masivul program de construcții, ca o consecință a dezvoltării rapide a economiei țării noastre, s-a răsfrînt și asupra construcțiilor de locuințe. Aproape jumătate din populația țării noastre de la orașe, locuiește in blocuri. O dată cu venirea sezonului rece, sistemul de încălzire centrală din blocuri a favorizat, fie apariția, fie accentuarea unor afecțiuni care, in timpul sezonului cald, nu se manifestă evident, sau au o simptomatologie minimă. In afară de cortegiul «le boli ale nasului, gâtului și urechilor, caracteristice anotimpului rece. In ultima vreme a mai „apărut" o boală, care se manifestă mai puțin zgomotos ca simptomatologie subiectivă și obiectivă — rinofaringita „de bloc". Debutul bolii,de obicei, este insesizabil, căci adesea, este confundată cu o rinofsrngită „din cauza frigului", și se manifestă cu o uscăciune pe tot traectul rino-faringo-faringian. Această uscăciune, la care de obicei nu se dă prea mare importanță, sub influența atmosferei uscate, lipsită de umiditate, din camerele cu calorifere, se accentuează devenind alarmantă la un moment dat. Tusea produsă de uscăciunea din gir, îndreaptă bolnavul spre serviciile de specialitate. La cabinet, prea mare lucru nu se constată, decit o banală uscăciune a mucoasei nazofaringiene, care produce bolnavului această senzație și o tuse seacă, foarte iritativă, care, la un moment dat, poate cointeresa și laringele. Un alt simptom subiectiv, are o importanță foarte mare și care este poate singurul care îndrumă bolnavul la cabinet, este senzația de „lipsă de aer“. Asupra acestui simptom, bolnavul insistă cel mai mult, căci simte că are „crize de sufocare“, fiind in dispută cu medicii, care nu sesizează nici un obstacol pe traectul mai sus amintit. Trebuie diferențiată afecțiunea de rinofaringitele cataraie banale, care de obicei fie că însoțesc gripa, fie că sunt independente. Acestea insă se manifestă prin guturai, uscăciune in git, tuse seacă sau productivă și febră uneori și unde se remarcă și o componentă traheo-bronșică. Tratamentul care se impune în rino-faringita „de bloc", este preventiv și curativ. Vom căuta s-o prevenim : aerisirea cit mai prelungită a camerei, mărirea umiditații din camere prin vase cu apă cu suprafață mare de evaporare așezate pe calorifere, și prin pulverizații de lichide amestecate cu balsamice, cu pulverizatoare folosite numai în acest scop. Curativ vom recomanda picături uleioase puse in nas de 3 ori câte 6—8 picături, pe care le vom administra in poziție culcată, pentru a se prelinge in faringe și a-1 umezi. Tusea seacă se va combate prin calmante cu acțiune centrală, in speță „Codenul“, 2-3 tablete pe zi iar in cazul că intervine și o componentă traheobronșică, prin expectorante ca: sirogal, sirogal + efedrină pentru cei trecuți de 40 ani, sirop expectorant 2—3 linguri pe zi. Rino-faringita banală, de microclimat, despre care am vorbit mai sus, se poate transforma cu ușurință intr-o rino-faringită acută propriu-zisă, datorită sensibilității mucoasei nazo-faringiene, la diferența bruscă de temperatură și umiditate, pe care o intilnim atunci cînd ieșim afară din casă. Deși nu intră în subiectul articolului de față, totuși menționăm că tratamentul este același, la care, eventual, se mai adaugă, aspirină sau piramidon. La antibiotice și sulfamide, este bine să nu recurgem decit la recomandația medicului. Neprevenită și netratată la timp, rino-faringita „de bloc“, se poate croniciza, tratamentul devenind mai dificil. Dr. Corneliu BĂLEANU, medic specialist O.R.L. Rino-faringita „de bloc“ Nu le-a mers Două furturi, trei boți și tot atâtea insuccese. Ion Popa și Gheorghe Pascu, muncitori docheri, au furat cutii de conserve dintr-un lot de export, precum și 24 de borcane de gem. Au fost prinși. Nici Nicolae Grigoriu care a încercat să „treacă" in patrimoniu] personal 85 de cuțite din oțel special vidia, n-a avut uită spartă. Prilej ingrat pentru rememorarea proverbului cu ulciorul! „Meșterul Manole“ de la Medgidia Dacă-l cheamă sau nu Manole e o simplă bănuială dar „meșter" este sigur. Meșter constructor, ne asigură corespondentul nostru Ion Oancea. Și ca in baladă tot ce construiește „ziua" se dărâmă „noaptea“. Numai că de data asta e vorba de asfaltul străzilor. Au asfaltat constructorii, anul trecut, citeva străzi. La citeva luni au trecut tot ei, cu utilajele grele peste ele și le-au transformat iară in gropi. Și, așa, tot ce „construiesc“ într-un an, dărimă în al doilea... La urma urmelor nici în Veneția nu sunt străzi și totuși oamenii circulă. Pe alăturea, pe... canale. De ce n-ar avea și Medgidia „canalele" ei. La treabă constructori, aveți din nou de lucru 1 Pardon, fără „intenție“ ? Vă închipuiți că cineva a lovit din greșeală cu cotul pe altcineva și primul „cineva“ i-a cerut celui de-al doilea scuze ? Vă înșelați! „Scuze“ (exact, cum citiți) și-a cerut comitetul executiv al U.J.C.C. în numele responsabilului croitoriei din Cumpăna (V. Munteanu), care a primit spre lucru, de la Sevastița Nedelcu, stofă de 375 lei metrul și i-a croit paltonul cu material de... 103 lei metrul. O „eroare“ care ar fi valorat, printr-o dată, vreo 6S2 lei. Candid și nevinovat, responsabilul a zis pardon și U.J.C.C. l-a crezut „pe cuvint de onoare". I-a făcut doar așa, o „mustrare verbală", știți, „stofele seamănă intre ele“. Ca și năravurile... Autoservitul Mihalache Victor, din Zărnești — Argeș, in trecere prin Constanța, s-a gîndit că n-ar fi rău să ia și niște amintiri de la un magazin. A intrat intr-o unitate și profitând de neatenția vânzătoarelor a început să bage în rucsac ce-l cădea la indemînă. Și, după ce și-a făcut plinul, a plecat. Dar așa e cînd să nu-i priască omului. L-au ajuns câțiva din urmă și l-au controlat un rucsac. Și în loc să plece la Zărnești cu o amintire plăcută, va duce in rucsacul gol una neplăcută. Ce făcea copilul dv. la ora 23? Punem din nou în discuția cititorilor o problemă care-i interesează: prezența copiilor prin oraș, la ore târzii din noapte, fără nici o supraveghere. Nu mai departe, marți seara, la ora 23,00, patru copii sub zece ani tîrguiau „gumă de mestecat" in parcul teatrului, cu un adolescent destul de dubios. N-am putut afla numele copiilor cu pricina dar părinții lor știu la ce oră le-au venit „odraslele" acasă? Să nu-și dea oare seama că vor plăti mai tîrziu scump naiva „blindețe“ de-o seară ? Multe fapte, relatate la această rubrică, avertizează 1 4_