Dobrogea Nouă, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 6880-6906)

1970-10-14 / nr. 6891

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 68911 Miercuri, 14 octombrie 1970 4 pagini, 30 bani Siti H11 KESTII TU Constructori, nu uitați proverbul cu sania și cu cazul! După cum se știe, și în cincinalul viitor, în­­cepînd cu anul 1971, județul nostru va benefi­cia de însemnate fonduri de investiții. Urmează să se construiască și să intre în funcțiune nu­meroase obiective economice, astfel că măsu­rile ce trebuie luate pentru executarea lor în­­tr-un timp cît mai scurt, respectîndu-se terme­nele de intrare în funcțiune, trebuie să stea în centrul preocupărilor unităților beneficiare, ca și a întreprinderilor de constructii-montaj.­* UN CE STADIU SE AFLA PREGĂTIRILE PEN­TRU ACTIVITATEA DE INVESTIȚII DIN 1971, CE GREUTĂȚI SE MENȚIN ÎN ASIGURAREA TUTUROR CONDIȚIILOR NECESARE PE ȘAN­TIERE, CE TREBUIE FĂCUT PENTRU ELIMINA­REA LOR - Iată cîteva probleme pe care le-am urmărit în cadrul anchetei întreprinse la două din cele mai mari unități de construcții-montaj din județul nostru. Întreprinderea 12 construcții­­montaj Specializată cu precădere in exe­cuția unor obiective industriale, în­treprinderea 12 construcții-montaj Constanța are de făcut față in pre­zent, ca și în anii care urmează, unor sarcini deosebite. Tovarășul ing. Dan Călin, directorul întreprin­derii, precizîndu-ne că unitatea be­neficiază la ora actuală de posibi­lități pentru a-și îndeplini și de­păși planul valoric de producție, e­­forturile colectivului fiind concreti­zate spre darea în funcțiune la ter­menele stabilite a tuturor obiecti­velor prevăzute in anul 1970, a a­­tras atenția asupra cîtorva proble­me, rămase încă în suspensie : — Am sesizat direcția noastră generală din Ministerul Construc­țiilor Industriale să ne reanalizeze planul pe anul 1971 și să-l funda­menteze mai bine — ne-a spus in­terlocutorul — deoarece valorile pe care le avem de realizat, prin forțe proprii, reprezintă doar 83 la sută din planul anului 1970, ca și din potențialul actual al întreprinderii. Contradicția apare cu atât mai pregnant, cu cât, în următorii ani ai cincinalului, producția noastră urmează să atingă un nivel aproa­ Mihai MACARIE (Continuare în pag. a IlI-a) Extinderea plajei de la Eforie Sud în aceste zile se efectuează ample lucrări de consolidare a malurilor în stațiunea Eforie Sud pe zona așa-zisă „Capul turcului“. Ca urmare a lucră­rilor de consolidare a actuale­lor maluri, plaja de la Eforie Sud (inclusiv faleza stațiunii) se va extinde considerabil pen­tru sezonul estival 1971. Tot­odată, pe o lungime de 1 km se execută un zid de sprijin contra eroziunilor mării. De remarcat că lucrările de con­solidare se efectuează conco­mitent cu construcții destinate spațiilor comerciale și asigu­rării unei deserviri corespun­zătoare a turiștilor in această zonă a litoralului. r.E SOSIREA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT NICOLAE CEAUȘESCU LA NEW YORK MONTREAL 13. — Trimisul spe­cial Liviu Bod­escu, transmite : In continuarea călătoriei spre New York, avionul prezidențial a făcut în seara zilei de 12 octombrie escală la Montreal, unde tovarășul Nicolae Ceaușescu și persoanele care ii însoțesc au rămas peste noapte. Pe aeroportul din Montreal, înalții oaspeți au fost salutați, in numele guvernului canadian, de Jean Pierre Cote, ministru, și de alte persoane oficiale. Au fost pre­zenți Bucur Șchiopu, ambasadorul Republicii Socialiste România Canada, și membri ai ambasadei, in ☆ NEW YORK 13 (Agerpres). — De la trimișii speciali: Președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizației Na­țiunilor Unite, împreună cu președintele Nicolae Ceaușescu au sosit tovarășii Dumi­tru Popescu, membru al Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidențial a aterizat pe aeroportul internațional „J. F. Kennedy“ la ora 12 (ora locală). Ceremonia intîmpinării a avut loc în fața salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al Româ­niei și steagul Organizației Națiu­nilor Unite. Erau prezenți șefi de delegații ale țărilor membre ale Națiunilor Unite, reprezentanți permanenți a­­creditați la O.N.U., precum și di­plomați care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. re­zervat șefilor de stat care sosesc la Națiunile Unite, președintele Nicolae Ceaușescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de șeful ceremo­nialului, Siman Korl­, iar în numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de reprezentantul acestuia John Palmer. Au fost de față­ membrii delega­ției române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreședintă Marii Adunări Naționale, ambasa­­­dorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul perma­nent al României la Națiunile Uni­te și Corneliu Bogdan, ambasado­rul țării noastre la Washington. Ziariști americani, corespondenți străini, reporteri ai principalelor posturi de radio, televiziune și ci­nematografie au consemnat mo­mentul sosirii la New York a șe­fului statului român. Răspunzînd solicitărilor repre­zentanților presei, președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o scurtă declarație. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus președintele Nicolae Ceaușescu — pentru a par­ticipa la sesiunea jubiliară a Orga­nizației Națiunilor Unite. Apreciem că Organizației Națiunilor Unite ii revine un rol de seamă in asigu­rarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară in Sta­tele Unite și aș dori să adresez po­porului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniu­nea jubiliară, sper să am posibili­tatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii și să am o intîlnire cu președintele S.U.A., domnul Nixon. în încheiere, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit reprezentan­tului municipalității New Yorkului, șefului protocolului O.N.U., tuturor celor prezenți, pentru primirea fă­cută. Un grup de copii ai diplomaților români au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Națiunile Unite, reșe­dința președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, pe timpul șederii la New York. *b Marți după-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu va avea întreve­deri cu președintele celei de-a 2S-a sesiuni a Adunării Generale O.N.U., Edward »ambro, și cu se­­­cretarul general al O.N.U.. U Thant. Despre aceste întrevederi vom relata in ziarul de mîine. S­EMĂNATUL GRIULUI • LA 13 OCTOMBRIE, 45.000 HA SEMĂNATE CU GRÎU ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE­­ E PUTIN! • TIMPUL DE LUCRU NU-I FOLOSIT PESTE TOT AȘA CUM SE CERE ÎN ACESTE ZILE. • LA C.A.P. DIN COBADIN, TOPALU, MOVILIȚA ȘI FÎNTÎNA MARE, SEMÃNA­S-a depășit cu mult jumătatea epocii optime­ de însămînțare a­ griului stabilită de specialiști pentru județul nostru, dar lucra­rea n-a fost realizată în cooperativele agricole decit pe 47 la sută din plan. Mai mult, în întreprinderile agricole de stat, cele 23.100 ha însămînțate cu grîu reprezintă 33 la sută din ceea ce s-a prevăzut în plan. Destul de puțin ! Practic săptămîna aceasta lucrarea ar fi trebuit normal să se încheie, dar în ritmul in care se lucrează, nu sunt garanții prea mari. Cifrele înscrise pe hartă demonstrează cu prisosință acest lucru. TUL A FOST ÎNCHEIAT, ÎN TIMP CE LA CANLIA, DUM­BRĂVENI, RÎMNIC ȘI COGEALAC LUCRAREA ESTE MULT RĂMASA ÎN URMA. • PE 4.000 HA CE URMEA­ZĂ A FI ÎNSAMÎNTATE CU GRÎU, N-AU FOST EXECU­TATE ÎNCĂ ARATURILE! LA COBADIN SI TOPALU GRIUL A RĂSĂRIT în fiecare an la Cobadin, Topalu și în alte cooperative agricole se obțin producții sporite de grîu dato­rită faptului că în aceste unități se aplică în mod corespunzător toate regulile agrotehnice. în toamna a­­ceasta, primii care au dat semnalul începerii însămînțării griului au fost cooperatorii și mecanizatorii de la Cobadin. Era și firesc ca tot ei să termine primii pe județ lucrarea. Pe multe din satele însămînțate încă de la sfîrșitul lunii septembrie, griul a răsărit in întregime garan­­tînd obținerea unor recolte bogate. Exemplul lor a fost luat și de alții. La Topalu cele 1.300 de hectare de grîu au fost însămînțate în numai 12 zile. Pregătind din vreme tere­nul, semințele, semănătorile și oa­menii, aici zilnic s-a lucrat fără întrerupere de dimineața și pînă seara. O grijă deosebită au acordat specialiștii și conducerea unității, calității lucrărilor. De fapt urmă­rind realizările mecanizatorilor de la Hîrșova și Cobadin privind se­ Șt. MIHAI (Continuare în pag. a III-a) Situația însămînțârii griului la C.A.P., pe comune, la data de 13 octombrie Prima magistrală de termoficare S-au făcut primele probe hidrologice, iar la mijlocul a­­cestei luni vor fi date în fo­losință cinci puncte termice de-a lungul primei magistrale de termoficare construită în municipiul Constanța, cu o lungime de peste 4 km. Având ca sursă aburul furnizat de primul grup de 50 MW, re­cent inaugurat la noua Cen­trală termoelectrică din zona industrială a orașului, magis­trala de termoficare va asi­gura în iarna aceasta încălzi­rea și alimentarea cu apă cal­dă menajeră a aproximativ 3.000 de apartamente din zo­nele Abator, Gara nouă și Gara veche. S-au executat sute de me­tri de șanțuri, s-au instalat conducte speciale pentru trans­portarea aburului, vechile cen­trale de bloc de pe acest tra­seu au fost transformate puncte de alimentare cu căl­in­dură și apă caldă. Lucrări si­milare se vor executa și în microraionul Filimon Sîrbu, precum și în alte zone și car­tiere ale municipiului. în pers­pectivă, cînd Centrala termo­electrică va funcționa și cu cel de-al doilea grup de 50 MW, constănțenii vor putea fi d­a de termoficarea a bene­circa 20.000 de apartamente. O interesantă descoperire arheologică Pe malul drept al Dunării, în apropiere de Ostrov, unde se află vestigiile unei cetăți bizantine au fost scoase la iveală mai multe cuptoare cu camere de ardere semisferice și focare largi datînd din seco­lele III și IV. Cercetările ulterioare au dus la descoperirea altor cuptoare similare (peste 50) și a nume­roase urme de zgură, ceea ce face să se creadă că ele ar fi putut servi la reducerea mine­reului de fier, sau la arderea unor obiecte mărunte de cera­mică. SLALOM PRINTRE C­RITICĂ Cu ocazia unui raid or­ganizat de către redacția ziarului „Dobrogea nouă“, în colaborare cu Inspecția comercială județeană, s-a constatat că la bufetul de la autogara au așa ca din senin, apărut, spre vînzare, 120 de cîrnați a 3,80 lei bucata. Gheorghe Tătaru, vînzător la acest bufet, a încercat să con­vingă pe cei care au des­coperit plusul că nu este cazul să se insiste prea mult asupra acestui fapt. Cînd a văzut insă că se îngroașă gh­inla a recunos­cut că o mașină care îi ti face aprovizionarea i-ar lăsat din „greșala“ produsele. Realitatea era cu totul alta și cum lu­crurile erau suficient de clare am așteptat să se ia măsuri severe de sanc­ționare a celor vinovați. Dar, conducerea trustului, neavînd încredere în spu­sele noastre l-a însărcinat pe Ion Tincă, salariat la T.A.P.L., să facă cer­cetările. Și, Tincă consta­tă abateri în activitatea vânzătorului Gheorghe Tătaru, a Elenei Smolen­­schi, cea care aprovizio­nează bufetele, cît și a lui Ion Cristian, șeful de la­borator la preparate reci. Dar, îngăduitor, Tiică numește apariția miste­rioasă a cîrnaților o... sim­plă neglijență și încheie cu propunerea să fie re­trogradați. Cel prins cu cîrnații și femeia care i-a adus, iar șeful de labora­tor... să fie și el retrogra­dat numai pe 3 luni. Con­ducerea trustului, mul­țumită ca a găsit un tirn care să facă slalom prin­tre greșeli, dispune des­facerea contractului lui Gheorghe Tătaru și Elenei Smolenschi. Al treilea vi­novat rămâne însă cu sancțiunea propusă. Cu alte cuvinte, rabdă Cris­­tiene 3 luni, că a ta va fi, iarăși, împărăția... labo­ratorului. Ceilalți doi, în­curajați de bunătatea" „su­­percontrolului",­ au făcut o cerere cu care nu in­vocă, e drept, blesteme hiinezeiești, dar amenin­ță trustul cu judecata, da­că nu revine asupra deci­ziei. Doar tovarășul Tin­­că de la „supercontrol“ i-a găsit aproape în re­­gulă. Lăsînd gluma la o parte, trebuie să arătăm că trustul refuză să ad­mită probele evidente ale inspecției comerciale de stat, așa cum se proce­dează în mod obișnuit, și organizează o acțiune de contracarare, în baza că­­reia unui hoț i se propune drăgălașa sancțiune — re­trogradare. Tot cu prilejul raidului anchetă s-au constatat u­­nele nereguli, pe care nu le-am amintit decât parte în ziar, și la restau­ra­rantul „Brotăcei“. Ei bi­ne, responsabilul Mihai Bratosin a reacționat ca­tegoric. El a promis că va acționa în judecată pe re­dactorul care, spune el, dind dovadă de „lipsă de probitate profesională“ a îndrăznit să spună că Nicolae CALAFUS, inspector șef al inspectoratului comercial de stat al județului Constanța (Continuare în pag. a III-a)

Next