Dobrogea Nouă, octombrie 1971 (Anul 24, nr. 7191-7217)
1971-10-14 / nr. 7202
T* IOTECA IfSilVERSP PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7202 Joi, 14 octombrie 1971 4 pagini, 30 bani Epoca optimă pentru insămintate pe sfirșite, REALIZĂRILE ÎNSĂ NU DEPĂȘESC 70 LA SUTĂ DIN PLAN. CE SE MAI AȘTEAPTĂ ? • ÎN 13 COOPERATIVE AGRICOLE SEMĂNATUL A FOST ÎNCHEIAT ; LA VĂLENI S-A REALIZAT DOAR 20 LA SUTĂ DIN PLAN !? • SE IMPUNE A SE FACE URGENT O NOUA REPARTIZARE A MIJLOACELOR MECANICE ÎNTRE UNITĂȚI • PE ULTIMELE SUPRAFEȚE DE ÎNSĂMÎNTAT ACEEAȘI GRIJA PENTRU CALITATEA LUCRĂRII • PLUGURILE SI GRAPELE CU DISCURI SA LUCREZE SI NOAPTEA LA PREGĂTIREA TERENULUI Ultimele zile au fost deosebit de prielnice pentru buna desfășurare a lucrărilor agricole de toamnă. In unitățile unde s-a folosit din plin timpul favorabil și s-a muncit cu spor, realizările au fost din cele mai bune. La Satu .Nou (Băneasa), 23 August, Valul lui Traian, Viile Noi, Lumina, Năvodari, Cuza Vodă, Castelu, Murfatlar, Dorobanțu, Ghilbiori, floria și Ghindărești semănatul griului a fost încheiat. „Practic semănatul la noi n-a durat mai mult de 10 zile, spunea președintele cooperativei agricole din Dorobanțu. Mecanizatorii n-au pregetat o clipă, au lucrat și noaptea la pregătirea terenului. Acum toate forțele sunt mobilizate la recoltatul și transportatul porumbului de pe cimp“. Sînt intr-un stadiu avansat, urmînd a încheia această lucrare în următoarele zile si C.A.P. din Lipnița, Oltina, Tibani, Negru Vodă, Comana, Osmancea, Mereni, Biruința, Cumpăna și Agigea. Din păcate, mai sînt încă destule cooperative agricole unde semănatul este mult rămas în urmă. La Văleni, de pildă, din 830 hectare erau însămințate ieri dimineață 153. La Movila Verde din 1.350 hectare au fost însămințate 410. In ultimele trei zile la Movila Verde s-a lucrat cu o viteză zilnică doar de 10 hectare, adică nu s-a realizat nici norma unei singure semănători ! Cu mari întîrzieri, respectiv la 5 octombrie, s-a început însămînțatul griului la C.A.P.-urile Credința, Amzacea și Sibioara. La C.A.P. M. Kogălniceanu suprafața însămînțată cu grîu, este de asemenea, destul de mică. Inginerul Dumitru Nicoilau se lamentează: „avem greutăți mari datorită faptului că n-am reușit încă să pregătim suprafețele pentru însămînțat. In prezent, un număr mare de tractoare sunt folosite la arături și discuii, așa că folosim doar jumătate din semănătorile de care dispunem“. Pe județ, pînă acum, n-au fost însămințate decit 67.000 hectare, adică 65 la sută din plan, deși existau toate condițiile pentru terminarea acestei lucrări. Același lucru se poate spune și în ce privește rezultatele din întreprinderile agricole de stat, unde nu s-a realizat nici 60 la sută din prevederile planului. Subliniem în concluzie, încă o dată, că zilele pînă la terminarea epocii optime, de însămințare a culturii griului, se pot număra pe degete. Avînd în vedere rămînerile in urmă — cele peste 60.000 hectare care mai sînt de însămînțat — trebuie mobilizate toate pentru urgentarea lucrărilor, forțele Orice intîrziere înseamnă diminuări de recoltă! In acest sens, va trebui să se facă de urgență dirijarea mașinilor și tractoarelor rămase libere din unitățile care au terminat însămințările de toamnă în unitățile rămase în urmă cu semănatul griului. Nici o zi, nici o oră bună de lucru să nu fie irosită ! Toate tractoarele și semănătorile în brazdă ! v ww w www CLIPA CURAJULUI A 1 MĂIESTRIEI „Dăm o înaltă apreciere modului exemplar, spiritului de sacrificiu de care ați dat dovadă într-un moment critic pentru viața celor 75 de turiști aflați pentru viața la bordul navei, dumneavoastră, dacă vreți pentru prestigiul, onoarea curajoaselor noastre aripi românești“. Cuvinte calde, cuvinte brave, demne de o asemenea faptă, spuse solemn, în atmosfera emoționantă a întilnirii membrilor biroului Comitetului su NSEMNARI dețean Constanța al P.C.R. ți ai Comitetului executiv al Consiliului popular județen cu pilotul comandant Viorel Zama și cu copilotul Florin Cîrjoabă. Biroul județean de partid, tovarășul Vasile Vîlcu, a ținut să-i vadă și să-i felicite pe curajoșii piloți, care zilele trecute au evitat o catastrofă ce părea iminentă pe aeroportul internațional „M. Kogălniceanu“. Ora 16,46. — Destinația noastră este Franckfurt. Aprobați pornirea motoarelor — se aude în aviofon, la turnul de comandă, vocea copilotului Cîrjoabă. — Aprobăm decolarea. Inginerul de tură Ionescu doar ce terminase de câteva clipe, împreună cu mecanicii de control, treburile determi-(Continuare in pag. a II-a) Fotografiile noastre: • Florin Cîrjoabă (strigă), Viorel Zama (dreapta), împreună cu comandantul aeroportului „M. Kogălniceanu“. • Cei doi piloți, in mijlocul membrilor biroului Comitetului județean de partid. Dumitru MÂNDROIU 1 După o lună de zile, RECOLTATUL PORUMBULUI SE DESFĂȘOARĂ ÎNCĂ NESATISFĂCĂTOR mobilizate la strîngerea strugurilor și a legumelor, acum nu mai există nici o scuză. Din 77.000 hectare cultivate cu porumb, cooperativele agricole au strîns recolta de pe numai 42.000 hectare. In întreprinderile agricole de stat suprafețele recoltate — avînd în vedere sarcinile de plan — reprezintă același procent ca în cooperativele agricole, în raza consiliului intercooperatist Crucea, de pildă, din 2.230 hectare au fost recoltate numai 874 ; de asemenea, cooperativele agricole din raza consiliului intercooperatist Hîrșova mai au de recoltat porumbul de pe aproape 3.000 hectare, iar cele de la Mircea Vodă de pe 2.000 hectare. Există, în același timp, pe cimp mult porumb depozitat in grămezi mici, supus permanent degradării și sustragerilor. Aceasta datorită faptului că nu se acționează cu toate forțele pentru impulsionarea transportării lui către baze sau in pătulele cooperativelor agricole. La Dorobanțu, de pildă, in multe zile autocamioanele contractate cu I.T.A. pentru transportul porumbului se prezintă tîrziu la lucru. La Chirnogeni nu întotdeauna se onorează numărul de mașini solicitate. Nici mijloacele proprii ale unităților nu sînt folosite insă in mod judicios pentru transportul porumbului din timp. La Negru Vodă, Ion Popescu, șeful bazei de recepție, ne-a arătat amenajările M. ȘTEFAN (Continuare in pag. a II-a) S-a scurs mai bine de o lună de cînd se lucrează la recoltatul porumbului. Dacă pînă nu de mult unele unități justificau ritmul lent de recoltare a porumbului prin faptul că o parte din forțe erau RESPONSABILITATEA SOCIALA A TINEREI GENERAȚII ACTIVITATEA POLITICOEDUCATIVĂ CU TINERII TOVARĂȘUL IMIM CEAUȘESCU > > A PRIMII PS MARIO ZAGARI, MINISTRUL COMERȚULUI [Alimon AL HALIEI Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri dupăamiază, pe ministrul comerțului exterior al Italiei, Mario Zagari, care face o vizită în țara noastră. La primire a luat parte Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior.A fost de față Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la București. In cadrul convorbirii care a avut loc au fost abordate probleme privind stadiul actual și perspectivele dezvoltării schimburilor comerciale, ale cooperării economice și tehnice româno-italiene. S-a subliniat că, în planuri multiple, relațiile dintre România și Italia se dezvoltă favorabil și s-a exprimat dorința comună ca acestea să înregistreze in continuare un curs pozitiv, în interesul ambelor state, al colaborării și progresului general. Au fost discutate, de asemenea, unele aspecte ale situației internaționale. • întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. VIAȚA PLEDEAZĂ PATRII iI REPERTORII TEATRAL MIEITMT, pentru un dialog permanent al scenei cu realitățile societății noastre Programul adoptat de către Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu privire la îmbunătățirea muncii politico-ideologice și cultural-educative, a generat un puternic ecou, o atmosferă febrilă, înnoitoare in toate domeniile vieții și, cu atit mai mult, în rândul celor care, prin activitatea lor diurnă, fac din artă o operă de educație a maselor. In acest context, teatrul — și oamenii care-l slujesc cu pasiune și talent, cu energie și dăruire — poate reprezenta o „lecție deschisă", mereu vie despre viața nouă socialistă, teatrul poate și trebuie să devină o tribună patetică și convingătoare a ideilor nobile, revoluționare ce caracterizează epoca istorică pe care o trăim. Desigur, realizarea acestui înalt comandament social ce revine casei Thaliei pornește de la întocmirea repertoriului — sfera în care se circumscriu poziția ideologică și forța de educație a actului teatral. dem — spunea tovarășul „Noi ceNicolae Ceaușescu — că datoria scriitorilor și artiștilor este aceea de a contribui activ la făurirea omului nou, la formarea conștiinței socialiste, a acelor virtuți morale pe care dorim să le cultivăm la fiecare cetățean, și pe care poporul român le are în însăși structura sa psihică. Arta va contribui astfel la modelarea unui tip înaintat de om, gata să lupte pentru fericirea, libertatea și independența patriei sale, pentru cauza socialismului, pentru pace și prietenie intre popoare“... „In orientarea repertoriilor instituțiilor de spectacole, teatru, operă, balet, estradă, se va pune accent pe promovarea creației originale, cu caracter militant, revoluționar“. Aceste indicații concrete, de o mare limpezime și fermitate comunistă, trebuie să deși George CRIȘOVAN, secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. nească criteriile ce stau la baza alcătuirii repertoriilor pentru stagiunea 1971—1972. Teatrul de dramă și comedie din Constanța și-a cîștigat meritate aprecieri și un bun renume în cursul celor 20 de ani de existență — două decenii de fructuoasă activitate pe care le va sărbători în mod festiv, peste citeva zile. în decursul acestor ani artiștii ce compun acest talentat colectiv, regizori, actori și scenografi, au montat numeroase piese valoroase din dramaturgia națională și universală, aducînd in fața publicului spectator întimplări și eroi ce au „comunicat“ adevăratele valori perene ale culturii. In tot decursul acestor ani, teatrul, angajat ferm pe drumul pe care l-a chemat partidul, și-a orientat activitatea creativă, munca artistică, către reflectarea problemelor de conștiință și de viață proprii spiritului nobil, umanist și revoluționar ce animă pe oamenii epocii noastre. In contextul vieții spirituale a județului Constanța, teatrul — beneficiind de excelente condiții materiale, asigurate prin grija continuă și sprijinul întotdeauna oportun al organelor de partid și de stat — a reprezentat o puternică forță educativă, de influențare conștiinței sutelor de mii de specatatori, a contribuit la îmbogățirea simțului patriotic, a convingerilor internaționalist socialiste și a spiritului umanismului socialist. Tinerei generații i-au fost oferite numeroase spectacole cu caracter educativ care au contribuit, neîndoielnic, la formarea acelor trăsături morale ce trebuie să definească pe oricare tînăr al zilelor noastre, actual sau viitor constructor al societății socialiste multilateral dez(Continuare in pag. a II-a) Ut U.S.A.S. năvodari higij produs pentru agricultură „SUPER RALIU“ Un colectiv de specialiști de la U.S.A.S. Năvodari a realizat un nou îngrășămînt chimic pentru agricultură. Realizarea chimiștilor dobrogeni a fost brevetată ca invenție și este un produs obținut din combinarea fosfaților cu clorura de potasiu. Date fiind solicitările mari ale unităților agricole pentru noul îngrășămînt chimic, uzina a trecut la fabricarea lui industrială, „Superkaliu“-ul fiind indicat pentru fertilizarea solurilor acide (săraturi). In trimestrul IV din 1971, U.S.A.S. Năvodari va livra agriculturii aproximativ 20.000 tone de „Superkaliu“. Amatori de câștiguri fără muncă Șapte camere, adevărat hotel de lux, la care lipsește doar firma. Hotel „C. Mincu“, covoare din lină, mobilă elegantă (de comandă), autoturism (și nu orice tip și nu orice marcă , garaj, atelier „Fiat 1300“), fotografie, frigidere ultimul tip, încălzire centrală cu instalație autonomă, costume de haine (nu unul, nu două, nu... cinci), lux. Cimul trăiește pe picior mare. Cînd se satură de „Fiat“ închiriază o „Volga“. Fumează și ițiazunnte colacul fumului țigărilor fine in ochii. Lasă sutele de tei la chefurile și chiolhanurile ce se țin lanț. Te sfidează fiindcă în concepția lui despre lume și oameni banul triumfă. Ți-l azvîrle în față și arogant trece înaintea ta. El este „domn“, cu mîini fine, iar pe tine, cel de pe șantiere, din uzine, de la masa de lucru a întreprinderii nici nu te vede. Tu nu aveai banii lui (era și firesc, nu furai), nu făceai parte din categoria parazitară în care se „învirtea“. Cine este EL ? Pasăre de pradă, rapace, gata pricind de a stpurge pe căile necinstei, banii. Cu mai mulți bani. Pe unul dintre aceștia l-am intîlnit în fața comisiei de control a provenienței bunurilor personale, comisie ce-și desfășoară activitatea în baza Legii nr. 18. De profesie... fără. Fotograf particular Constantin MINCU vara, din Eforie Sud, strada Progresului nr. 12, colinda stațiunea. Voiai o amintire imortalizată pe peliculă, C. M. „muncitorul“, iși ridica aparatul la ochi și gata , două bucăți — 20 lei. — Veniți mîine, tot aici, pe plajă și le luați. Dintr-un condei, „proesionistul“, trăgea din buzunarul celui ce-i cădea în mină 15 lei. Și roata se învîrtea , altul și altul la rînd. Dar nu se oprea aici. Acasă, la gardul feudei sale, construită cărămidă cu cărămidă prin înșelăciune și necinste striga : „Vino la mine, vrei să stai 10 zile la Eforie Sud, dai 75 Iei pe zi acum. Mai tîrziu plătești 100“. Și banii se adunau. Apăreau „Fiatul“, garajul, luxul, petrecerile. Lanțul afacerilor creștea. In final el, „omul întreprinzător“ nu a putut justifica peste 150.000 lei. Aroganța îl părăsise, își freca mîinile lipicioase, încărcate de inele și încerca cu glas slugarnic Theodor PETRESCU, președintele Tribunalului județean Constanța Liviu BRUCKNER (Continuare in pag. a II-a) ...Si trai si berechete ! * pe punga societății!