Dobrogea Nouă, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7270-7293)

1972-01-15 / nr. 7280

Pag. a 2-a BIBLIOGRAFIA— instrument important al perfecționării profesionale Evoluția științei și tehnicii contemporane a determinat o impresionantă creștere a volu­mului de informații răspândite în milioanele de titluri (cărți și articole din periodice) care a­­par anual pe tot globul. Deși, teoretic, accesul la aceste in­formații este, sub diverse forme, la indemîna oricui, datorită di­versității profilului și formei pu­blicațiilor, precum și creșterii extraordinare a numărului lor, găsirea unei anumite informații reclamă, adesea, o însemnată pierdere de timp. Acest neajuns poate fi mult diminuat prin fo­losirea curentă a unor instru­mente de informare bibliografi­că și documentară editate de instituții specializate, instrumen­te care, din păcate, sunt puțin cunoscute, in ciuda incontesta­bilei lor utilități. De aceea, ne propunem să prezentăm, pe scurt, tuturor acelora a căror activitate este legată de carte, cîteva lucrări de primă impor­tanță în ansamblul instrumente­lor perfecționării profesionale. Un mijloc de informare cu­prinzător și eficient este „Bi­bliografia Republicii Socialiste România“, publicație bilunară, e­­ditată de Biblioteca centrală de stat, care apare in două serii : prima — „Cărți, albume, hărți“ — înregistrează anual circa 4.000 de titluri, cuprinzind producția editorială reprezentativă de pe teritoriul țării noastre ; a doua — „Articole din publicații perio­dice și seriale“ — semnalează peste 65.000 de titluri de artico­le, studii, referințe, recenzii etc., apărute în periodicele românești. Consultarea bibliografiei, al că­rei material este organizat pe materii, este facilitată de un in­dice de autori. Pentru a cunoaște cele mai noi direcții, tendințe, orientări pe plan mondial din domeniul teoriei și practicii sociale și po­litice, cei interesați pot consul­ta publicațiile de informare știin­țifică editate de Centrul de in­formare și documentare al Aca­demiei de Științe Sociale și Po­litice al Republicii Socialiste România. Aceste instrumen­te sunt : „Buletinul de informa­re științifică“ (seriile : Științe e­­conomice, Filozofie, Logică, So­ciologie, Psihologie, Istorie, Ar­heologie, Teoria și istoria litera­turii și artei. Științe juridice, Lingvistică-filologie), „Revista de referate și recenzii“ , colecția „Progrese. Direcții. Tendințe“ și altele. Fiecare serie a „Buletinu­lui de informare științifică“ și a „Revistei de referate“ are un index anual (publicat cu începe­re din anul 1961), care consti­tuie un mijloc eficace de a re­găsi, într-un volum de peste 390.000 de semnalări, informația necesară pentru orice temă din domeniul științelor sociale. O cuprinzătoare informare is­torică și social-politică oferă „Bi­bliografia istorică a României — 1944—1969“, prima serie a lucră­rii de interes național „Biblio­­graphia Historica Romániae“, Instrument prețios pentru stu­diul istoriei patriei din ultimii 25 de ani, elaborat de istoricii clujeni. Biblioteca centrală universita­ră din București desfășoară in­tense activități de informare, concretizare, intre altele, editarea unui index curent plin de articole din periodice străine in­titulat „Educație și învățămint“, precum și prin publicarea unor cercetări bibliografice pe diverse teme : „Determinismul filosofic și social“ (1967, 249 p.) ; „Ghid bibliografic în istoria României“ (1988, 510 p.) ; „Probleme de so­ciologie“ (1967, 188 p.) ; „Simbo­lismul in literatura română“ (1967, 445 p.) ; „Românul occi­dental contemporan" (1962, 302 p.) și altele. Publicația „Cărți străine in­trate în bibliotecile din Româ­nia“, care apare în 21 de serii, pe domenii de cunoștințe, este un instrument la indemîna tu­turor celor care doresc să se informeze cu preocupările știin­țifice, tehnice, literare și artisti­ce din alte țări. Informarea bibliografică tehni­că este asigurată, in mare par­te, de Institutul central de docu­mentare tehnică, care editează periodice ca : „Revista de titluri“ (38 de serii), ce semnalează ex­haustiv articolele apărute in re­vistele procurate de institut din întreaga lume : „Informarea ca­drelor de conducere“ , „Docu­mentare selectivă“ , „Culegeri de traduceri“ etc. De asemenea, prin sistemul „PRODOC“ — de difuzare selectivă a informații­lor pe profil documentar, I.D.T. difuzează către beneficiari docu­mentări corespunzătoare temelor indicate de ei. Centrul de informare și do­cumentare pentru agricultură și silvicultură al Academiei de Științe Agricole și Silvice (C.I.D.A.S.) pune la dispoziția celor interesați de acest dome­niu numeroase publicații de in­formare bibliografică curentă și retrospectivă, din care mențio­năm : „Buletinul informativ spe­cial“ cu două secțiuni : „Nou­tăți“ (12 Serii) și „Documentări curente" (9 serii), „Bibliografia agricolă română“, culegeri de traduceri etc. Desigur, informarea grafică și documentară nu biblio­se rezumă numai la aceste publi­cații și cercetări. Numeroase bi­blioteci științifice, tehnice, pu­blice și centre de informare din cele mai diverse rețele oferă, sub formă de cataloage (tipărite sau organizate pe fișe), publicații pe­riodice, liste bibliografice etc., informații asupra colecțiilor pe care le dețin, asupra conținutu­lui acestora. Sursele bibliografice nu tre­buie să lipsească din tea consacrată ridicării activit a­califi­cării profesionale și lărgirii ori­zontului ideologic și cultural, de­oarece consultarea lor înlesneș­te considerabil informarea și do­cumentarea, contribuind la o prețioasă economie de timp. Constantin CIOROIU, bibliograf la Biblioteca municipală Constanța CONSTANTA, IN ANII 1­1 CINCINALULUI In scopul Infor- B­ării muncii cu oamenilor viitoa­rea dezvoltare a județului nostru, 1n clubul S.N.C. a avut loc o întîlni­­re a salariaților a­­cestei mari între­­pri­nderi constăn­­tine cu tovarășul ing. Gheorghe A­­lexandru, secretar al Comitetului mu­nicipal de partid. După expunerea referatului intitu­lat „Perspectiva dezvoltării orașu­lui Constanța în actualul cincinal“, cei peste 350 par­ticipanți la această întîlnire (dintre care 150 elevi ai Școlii profesiona­le S.N.C.) au ur­mărit un concert­­spectacol susținut de formațiile ar­tistice ale clubu­lui S.N.C. MIHAIL STROGOFF — „Re­publica“ (orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30); O­­LIVER (2 serii) — „Popular" lő­réic : 9,30 — 13,30 — 16,30 — 19.30); UNCHIUL VANEA -„Progresul“ (orele : 10 — 12,30 — 15 — 17,30 — 20) ; GREȘEALA FATALA — „23 August“ (orele : 14 — 16 — 18,15 — 20,30); SERA­TA — „Tineretului“ (orele: 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30) ; LOS TARANTOS — „Bulevard“ (ore­le : 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30). LITORAL FLOAREA SOARELUI — „Fa­rul“ Mangalia : MERIDIANUL ZERO — „Lumina" Techirghiol : PREȚUL PUTERII — Eforie Sud; GREȘEALA FATALA — Eforie Norii. In bazinul por­tului se desfășoară o activitate inten­să. Foto : V. CIOROBEA Cine muncește mai bine ciștigă mai mult (Urmare din pag. 1) creț al muncii suplimentare de­puse de membrul cooperator, vom plăti pe baza unui alt tarif, pe care il vom sta­bili în cadrul adu­nării generale. Așadar, pentru cantitatea de produse planificate vom plăti după un tarif de plată fix, iar pentru depășire vom plăti după un alt tarif, pentru fiecare sută de kg ha sau pentru fiecare kg in parte realizate în plus. A­­cest tarif de plată sporit pentru depășirea producției medii se va stabili pe formația de lucru și va fi confirmat de adunarea gene­rală. Vom experimenta, în 1972, și a­­cordul global premial la îngrășă­­toria de animale. In acest sens, vom plăti membrul cooperator cu tarif fix pentru fiecare kg spor realizat, iar la vinderea animalu­lui vom premia formația de lucru și membrii cooperatori cu o sumă de bani in raport cu calitatea de livrare, stimulînd astfel valorifi­carea animalelor la calitatea I. Reflectăm și asupra altor forme de retribuire a muncii după can­titatea de produse realizate, în ve­derea creșterii veniturilor mem­brilor cooperatori, așa incit fie­care din aceste forme de retribui­re să-și pună amprenta pe cointe­resarea membrilor cooperatori, prin realizarea unor producții din ce în ce mai mari. In vederea generalizării în a­­cest an a formei de retribuire a muncii în acord global, se vor stabili formațiile de lucru, salele și devizele de lucrări pe fiecare sector de activitate, dîndu-se expresia valorică a muncii presta­și­te pentru realizarea unei canti­tăți de produse — tona de po­rumb, litrul de lapte sau produs. La cultura plantelor rig de de timp trebuie corelat planul de lu­crări al membrilor cooperatori cu al secției de mecanizare, prin re­partizarea unui mecanizator pe mai multe formațiuni care să a­­sigure executarea lucrărilor me­canizate. De asemenea, se va exe­cuta un control permanent din partea cadrelor tehnice, în vede­rea depistării și combaterii dău­nătorilor, cât și o atenție deosebită din partea consiliului de conduce­re în procurarea cantităților de îngrășăminte, insecticide și soiuri de semințe de înaltă productivi­tate. In atenția noastră vor sta, in următoarea perioadă, măsuri pen­tru ca întreaga suprafață de te­ren să fie adusă la un grad supe­rior de fertilitate, prin stabilirea unui grafic mai concret de apli­care a îngrășămintelor organice care să ridice conținutul solului în humus. In aceste condiții, ne va fi mai ușor în stabilirea produc­ției medii pe un număr de sole, echilibrînd astfel potențialul de producție pe suprafețe mai mari de teren. Aceasta va duce la creș­terea producției totale, iar veni­turile membrilor cooperatori vor crește. în zootehnie, ne revine sarcina de a realiza cantitățile co­respunzătoare de furaje pentru diferite categorii de animale. Vom acorda o atenție mai mare amplasării acestor furaje, tehnolo­giei ce trebuie aplicată în vede­rea creșterii producției la unita­tea de suprafață. De aceea, vom respecta Legea privind produce­rea și folosirea furajelor cit și Ordinul nr. 25 al M.A.I.A.S.A., ca­re recomandă cantitățile de furaje pe fiecare categorie de animale. Din experiența noastră cit și a altor unități, se desprinde necesi­tatea generalizării formei de or­ganizare și retribuire a muncii în acord global, care va contribui la întărirea și consolidarea unității, cit și la sporirea veniturilor mem­brilor cooperatori. TELEVIZIUNE DOBROGEA NOUA nr. 7280 SESIUNILE consiliilor populare (Urmare din pag. I) ce mai este de făcut pentru a se utiliza rațional resursele, posibili­tățile materiale și umane în ve­derea realizării obiectivelor puse. Inmagazinind o bogată pre­în­cărcătură de patriotism și conștiin­ță socialistă, contribuția tuturor cetățenilor la ridicarea localități­lor țării are o puternică semnifi­cație. In fiecare localitate apar cerințe noi, în strînsă legătură cu creșterea nivelului de viață mate­rial și spiritual al populației, cu creșterea gradului de civilizație. Oamenii muncii sînt dornici să sprijine prin toate eforturile lor acest proces obiectiv de dezvolta­re. De aceea, ei răspund cu en­tuziasm prevederilor noii legi in­trate in vigoare de la 1 ianuarie anul curent, privind organizarea contribuției bănești și în muncă, pentru efectuarea unor lucrări de interes obștesc. în sprijinul adoptării celor mai realiste hotărîri in cadrul actuale­lor sesiuni vor veni, fără îndoia­lă, comisiile permanente ale con­siliilor populare, care, ca expresie a largului democratism al orîndui­­rii noastre, al spiritului de răs­pundere cu care deputații își în­deplinesc mandatul de alegători, au făcut pe parcursul anului o se­rie de studii in diferite domenii de activitate și au efectuat controale asupra îndeplinirii principalelor secțiuni ale planului economic și bugetar, asupra activității desfă­șurate de unitățile economice și organele locale ale administrației de stat. Desfășurate la foarte scurt timp după conferința pe țară a prima­rilor și secretarilor comitetelor co­munale de partid, desfășurate sub influența învățămintelor desprin­se de la acest înalt forum, sesiu­nile actuale ale consiliilor popu­lare vor pune în centrul atenției lor problemele legate de ÎMBU­NĂTĂȚIREA STILULUI ȘI ME­TODELOR DE MUNCA ALE CONSILIILOR POPULARE, ale comitetelor lor executive, perfecționarea activității de pentru con­ducere­a economiei locale, pentru creșterea spiritului de inițiativă, pentru atragerea tot mai activă a maselor la conducerea treburilor vieții de stat și social-economice, pentru mobilizarea largă a cetățe­nilor la realizarea sarcinilor pro­puse. Sunt cunoscute grija, preocupa­rea — ca unul din obiectivele fundamentale ale politicii partidu­lui și statului nostru — de dezvol­tare armonioasă a tuturor județe­lor țării. Rezultat al acestor preo­cupări constante, prin planul de stat pe 1972, județului nostru i-a fost alocat un volum important de investiții. Se vor construi noi ca­pacități de producție și obiective social-culturale în orașele și co­munele județului. Un mare volum de investiții este alocat agricultu­rii pentru amenajări hidroamelio­­rative, pentru complexe zootehni­ce și altele. Consiliile populare și-au propus să realizeze un ma­re număr de obiective pe plan lo­cal: înfăptuirea acestor mari și importante sarcini cere din partea consiliilor populare, a deputaților, a tuturor cetățenilor județului, răspunsuri ferme la toate proble­mele ce privesc ridicarea nivelu­lui eficienței activității producti­ve. Deci, sesiunile consiliilor populare din aceste zile au tocmai menirea de a stabili acele mă­suri care să valorifice mai bine po­sibilitățile locale pentru realiza­rea programului de investiții, pen­tru folosirea rațională a pămîntu­­lui, a pășunilor și fînețelor, cău­­tîndu-se, în permanență, noi re­surse în vederea creșterii­ducției agricole. Dezbaterile pre­din sesiuni nu vor pune pe un plan secundar nici preocupările legate de crearea de noi servicii și acti­vități industriale atît la orașe, cit și in localitățile rurale, pentru diversificarea celor existente. Prin dezbaterile lor fructuoase, prin planurile economice și bugete­le ce vor fi stabilite, prin programul de muncă și de activitate din acest an ale comunelor și orașelor ju­dețului, sesiunile consiliilor popu­lare se înscriu ca un moment cu profunde semnificații in viața e­­conomico-socială a fiecărei locali­tăți, ca un moment de pornire pentru o și mai mare dezvoltare, pentru o mai mare contribuție la realizarea programului de edifica­re a societății socialiste multilate­ral dezvoltate, elaborat de Congre­sul al X-lea al Partidului Co­munist Român, Cooperatoarele de la Comana Cooperativa agricolă de pro­ducție din Comana a avut anul trecut 24 hectare de roșii care au fost date cooperatoarelor în acord global. De pe fiecare hectar s-a realizat o producție de 23 000 kg, depășindu-se cu mult cantitatea planificată. A­­ceasta le-a adus mari venituri celor 48 de cooperatoare care au lucrat fiecare cite 1/2 ha de roșii. Printre acestea amintim de Marica Petre, Vica Păun, Mina Radu și altele care a­­cum au încasat cite 800—1­000 lei, în plus, față de retribuția stabilită inițial. Ciubucul și (Urmare din pag. 1)­mit alții să cumpere intr-un an întreg. Evident, între valoarea valutei primite in mod legal ca indemnizație și cea a ..microba­­zarului“ achiziționat de Ștefan Nisipeanu există o diferență se­rioasă. Dar nici funcționarii vămii prin fața cărora și-a plim­bat săptămânal carnetul și „strin­­sura“, nici tovarășii de muncă din secția restaurant, nici orga­nizația de partid a navei, comandantul n-au „reușit“ nici să vadă în aceasta ceva anormal. Cu atît mai puțin s-au gîndit cei amintiți să încerce o comparație între valoarea mărfurilor pe ca­re Nisipeanu le aducea săptămî­­nal acasă și posibilitățile legale in valută de care acesta putea dispune în mod real. Izvorul de rapidă înavuțire al lui Nisipea­nu a continuat să rămînă învă­luit în mister, pînă la interven­ția lucrătorilor de miliție din portul Constanța. Numai vi­ța de a se căpătui rapid și cu gală prevăzută, dar pe care reu­zuia dintre noi, cursul anchetei, Ștefan Nisipea­nu și Enache Giba se văd ne­voiți să explice „misterioasa“ lor avuție valutară cu ajutorul că­reia, într-un timp relativ scurt, și-au putut cumpăra din stră­inătate lucruri a căror valoare se ridică la zeci și zeci de mii de lei. — Am cumpărat unele obiec­te, printre care un magnetofon „Grundig T.K. 186“ și un radio­­magnetofon „Național“ din va­luta primită drept „bacșiș“ de la pasagerii străini, declară cu se­ninătate angelică Enache Giba. Prin urmare, in mijlocul unui colectiv care, prin munca, prin sîrguința lui, conferă „Transilva­niei“ aureola unei nave a ospi­talității, a solicitudinii, a presti­giului crescînd al turismului ro­mânesc, au existat oameni ca­re nu s-au sfiit să întindă pur și simplu mina după bacșiș. Căl­­cindu-și din avariție, din dorin­cit mai puține eforturi, nu nu­mai demnitatea lor de oameni, de marinari, ci aruncînd o pală rușinoasă pe obrazul tovarășilor de muncă, creind în rîndul stră­inilor, spre care au intins slu­garnic mina, o impresie defor­mată despre demnitatea mari­narilor români. Și oamenii in mijlocul cărora muncesc n-au schițat nici măcar un gest spre a curma această stare de lu­cruri. Cit de prielnică le-a fost ce­lor doi această atitudine de „n-aude, n-avede“ se poate ve­dea din faptul că avariția i-a împins și spre alte infracțiuni mai grave chiar decit solicitarea ciubucului. In perioada amintită, Enache Giba „corectează“, in mod frecvent, listele de obiecte declarate la vamă, trecînd peste ștampila aplicată de vameș, pe carnet, numeroase obiecte pen­tru care nu mai plătește taxa le­șește să se scoată totuși pe poar­tă, pe lângă mai multe de gură-cască, devenind priviri astfel infractor la legea valutară a statului, falsificator de acte etc., etc. Firește, cei doi își vor primi pedeapsa cuvenită, conform fap­telor reprobabile prin care au încercat să se înavuțească rapid, fără eforturi, în detrimentul prestigiului unei nave sub pavi­lionul României socialiste. Dar organizația de partida­rea navei, fiecare dintre conduce­tova­rășii lor de muncă au datoria să mediteze cu toată răspunderea la acest caz. Atitudinea hotărită împotriva unor astfel de indivizi care a­­runcă o lumină nefavorabilă a­­supra unei nave, a unui colectiv al flotei noastre este o datorie de la care nu-i e îngăduit nimă­nui, sub nici un fals motiv, să abdice. Stirpirea din rădăcină a atitudinilor, a actelor de natură să prejudicieze pe nedrept renu­­mele de care se bucură demni­tatea, corectitudinea, solicitudi­nea cetățenilor României socia­liste este o datorie a noastră, a tuturor. După cum acest presti­giu este opera și mîndria fiecă­ ■ inim TEATRUL LIRIC prezintă sîmbătă, 15 ianuarie, ora 15,30 . Recital extraordinar dat de ab­solvenți ai Conservatorului. TEATRUL DE DRAMA ȘI CO­MEDIE prezintă sîmbătă, 15 ia­nuarie, ora 19,30, în sala teatru­lui : „Ovidius“. TEATRUL DE REVISTA „FANTASIO“ prezintă, la sediu, ora 19,30 : „Săracu’ Grcu“. EXPOZIȚIE DE ARTA POPU­LARA ROMANEASCA (in fostul loca) a­ poștei) — zilnic, între orele 10 — 18 (luni — închis). 16,30: Emisiune în limba ger­mană ; 18,15: Ritm, tinerețe, dans ; 19,00: Riul, ramul... Emi­siune de versuri ; 19,15: Publici­tate ; 19,20: 1001 de seri: „A­­venturile lui Bobo“; 19,30: Tele­jurnalul de seară ; 20,00: Săptă­­mîna internațională ; 20,10 : Te­­le-enciclopedia ; 20,50: Film se­rial: „Invadatorii“ (IX); 21,40: Medalion Mihaela Mihai ; 22,05 : Telejurnalul de noapte ; 22,15: Campionatele europene de pati­naj artistic . Proba individuală feminină. Transmisiune de la Göteborg , 23,20 . Seară de ro­manțe cu Ioana Radu. marissm MUZEUL DE ARTA și CO­LECȚIA ION JALEA - deschis zilnic, intre orele 10 — 18 (linii — inch­is). MUZEUL DE ARHEOLOGIE din Constanța, str. Muzeelor nr. 23 și EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC, deschise zilnic, între o­­rele 10 — 18 (luni — închis). MUZEUL MARINEI - luni miercuri, joi, vineri, sîmbătă — deschis intre orele 10 — 18 : du­minică, între orele 9 — 15; marți închis. ACVARIUL, bulevardul 16 Fe­bruarie nr. 1 (vizavi de „Cazino") deschis zilnic intre orele 9,00 — 16,00. Pentru următoarele trei zile, 16, 17 și 18 ianuarie, vreme rece la început, apoi în ușoară încălzire, cu cerul temporar noros ziua. Vîntul va sufla potrivit din sec­torul nord-estic. Temperatura sta­ționară mai intîi, apoi in crește­re, oscilînd noaptea între —16 și —7 grade, iar ziua între —12 și —3 grade. Marea PLANET­ARIUL (piața Sove­­ja). deschis zilnic intre orele 12,00 — 20,00, cu hulă slabă, I DIN SAUILE TRIBUNALULUI Cursă... oprită Ion Maticiuc din Răuseni, județul Botoșani, angajat la întreprinderea de transpor­turi auto Iași, Autobaza 2, a fost repartizat să lucreze la I.A.S. Peștera, ferma 16 Seimeni. Pe cind ef­ectua un transport in orașul Cerna­vodă, la unul din controa­lele efectuate de organele de miliție, I. M. a fost gă­sit conducînd autovehiculul, deși consumase băuturi pes­te limita admisă de lege, periclitînd astfel desfășura­rea în bune condiții a tra­ficului rutier. Pentru încăl­carea normelor de circulație pe drumurile publice a fost condamnat la un an închi­soare de către Tribunalul județean Constanța. Prețul neglijenței îndeplinirea îndatoririlor de serviciu reprezintă o o­­bligație generală a angaja­ților. Desconsiderarea aces­tei obligații poate avea u­­neori și implicații penale. Astfel, printr-o hotărîre ju­decătorească, Ion Petcu din Constanța, bulevardul To­mis nr. 226, a fost condam­nat la un an închisoare pen­tru neglijență în serviciu. I. P. în sezonul de vară s-a angajat ca barman la res­taurantul „Vatra“ din Ma­maia. Aici, și-a exercitat a­­tit de... „bine“ noua-i me­serie incit in final organe­le de control i-au găsit o lipsă în gestiune de peste 25.000 lei. Postasul era si... destinatar Pentru fals, uz de fals și delapidare, Benoni Balașca a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoa­re. In calitatea sa de factor poștal la Oficiul P.T.T.R. din comuna Pante­­limon ar fi trebuit să achi­te mandatele care i se în­credințau. Dar, poștașul­ s-a gîndit că s-ar prinde bine dacă ar deveni în același timp și... destinatar, pentru care a început drept să-i semneze el însuși pe cei ca­re, in zadar, așteptau ba­nii ; mandatele astfel com­pletate le prezenta spre de­contare. Pînă la urmă insă... și-a „semnat­“ și condamna­rea. MICA PUBLICITATE VINZARE VIND „Dacia 1100“, telefon 6.17.20 Constanța, după ora 17. (42) PIERDERI PIERDUT certificat naștere cu nr. 052212, eliberat de Sfatul popu­lar oraș Sighișoara pe numele Rîmbu­lean. îl declar nul. (47) PIERDUT legitimația de acces in portul Constanța, cu numărul 371, eliberată de I.C.H. Constanța pe numele Frunză Petru. O de­clar nulă. (48) PIERDUT legitimația de intrare în portul Constanța, nr. 141, eli­berată de I.C.H. Constanța pe nu­mele Humeniuc Eugenia. O de­clar nulă. (19) PIERDUT legitimația de servi­ciu nr. 230, eliberată de Dir. P.C.C., pe numele Buzan Constantin. O declar nulă. (41) PIERDUT carnetul de muncă seria O.g. nr. 110122, eliberat de I.P.E.G.M. Deva, pe numele Gui Gheorghe. Ii declar nul. (25) SCHIMB DE LOCUINȚĂ TIMIȘOAR­A, ofer garsonieră spațioasă, centrală, confort 1. So­licit similar etaj I sau II in Con­stanța. Informații : Timișoara, bu­levardul 23 August nr. 26, apart. 5, parter. (36) ANUNȚURI DE FAMILIE SOȚIA, BALAUȚA RICA, și ne­poții anunță cu adincă durere moartea scumpului soț și unchi BALAUȚA CONSTANTIN înhumarea va avea loc în ziua de 16 ianuarie 1972, ora 13,00. Plecarea cortegiului va avea loc la ora 12,00 din str. Mircea 150. (52) Prietenii de familie anunță cu profundă durere încetarea din via­ță, în ziua de 13 ianuarie 1972, a scumpului lor COSTEL BALAN­­ȚĂ in vîrstă de 39 ani. Un gînd pios din partea celor care nu te vor uita. ,

Next